1,491 matches
-
inimi, în vis, în iubiri, în cuvinte. Stâlpii și ușile caselor cu sânge au fost însemnate, cu sânge de albi porumbei praguri de uși au fost însemnate. Tot mai pierdute, sleite, cuvintele pulsau epilogul secundelor stinse. O ultimă respirație, un vuiet adânc, un geamăt prelung... Și totul ESTE durere, ocean de durere! Sufocate, într-un salt disperat, cuvintele au țâșnit din cărți, din inscripții, din gânduri, din lume, spre Tabernacolul din Muntele Luminii, Lăsând o întindere albă, uitată-n pustiu... Și
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
argintie își leagănă crengile, arinii stufoși, la auzul clopoțeilor de la gâtul cailor, își scutură și ei somnul, „ca să spună din frunza cleioasă poveste cu zâne și zmei”. Merg mai departe, în susul Râului Doamnei, spre Lunci, Colțul Bulii, Balta Pojernei. Un vuiet de apă se aude, e un șuvoi ce se aruncă de la o înălțime amețitoare peste o grămadă de stânci dărâmate. În luminișuri, fiare nevăzute stau tolănite fără frică, ascultând murmurul apei din Valea Rea, din care sar zglobii mulți păstrăvi
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
cu pălăriile rotunde și mici pe vârful capului, de ți-e mai mare dragul să-i privești. În aer, răcoare și un dulce miros de fâneață. O mierlă râde în frunziș, apoi zboară fâlfâind din aripi. De departe se aude vuietul apelor Râului Doamnei și zgomotul cascadei de la moara primarului, apa vijelioasă învârte apoi paletele turbinei de la centrala electrică a industriașului tăbăcar Ghiță Ardei. Din dinamul ei pleacă, prin cabluri agățate pe stâlpi de lemn, curentul electric în satul ce a
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
s-aud mugind Și flăcăii vin pe luncă, Hăulind. Cu cofița, pe-ndelete, Vin neveste de la râu; Și cu poala prinsă-n brâu, Vin cântând, în stoluri, fete De la grâu. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși, copiii vin; Satul e de vuiet plin, Fumul alb alene iese Din cămin”. Iată viața la țară, iată viața pașnică și sănătoasă din Domneștii de Argeș. Mereu proaspătă, curată, diversificată, ea pare desprinsă chiar atunci din poeziile lui Coșbuc și Alecsandri, din care am citat mai
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
fizice, epuizării nervoase, epuizării psihice. Și Dumnezeu zice - odihnește-te, dormi, mănâncă, până te pui pe picioare din punct de vedere fizic. După aceea vino la întâlnire specială cu Mine. Și acolo, în întâlnirea aceea specială, Dumnezeu a adus un vuiet, o furtună mare, și a spus - uite, Eu nu sunt în furtună. A venit un foc mare și a spus - Eu nu-s în foc. Și a venit un susur blând și subțire, o voce înceată - Ilie, Eu nu sunt
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
Articolele Autorului Virgil Ciucă Aduceți Basarabia acasă Fundația-Editura Scrisul Românesc Craiova, 2016 Scriitor român din Diaspora americană, Virgil Ciucă s-a impus în literatură prin spiritul său combatant, prin lupta neobosită cu sine și cu ceilalți. Vocea lui este un vuiet necontenit, care tulbură, conștientizează, scoate din țâțâni, atenționează, amenință, îndeamnă, este asurzitoare ca un tunet, făcându-se astfel auzită. Nu mi-a fost dat să citesc un poet mai vehement decât Virgil Ciucă, trimis să vestească prăbușirea unei lumi în
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
-n albastra disperare. Doamne! Ascultă ruga și ai milă. Mugetul apei întruna aleargă Inspăimântă lumea și o derutează Potopu-ncearcă priveliștea s-o șteargă, Nici nu se mai știe-i seară sau amiază?!? Casele gem, trosnesc și se clatină, Ropotul scoate vuiete urâte Rămâne zarea vastă de platină Zilele-s atât de posomorâte! Palidă, vremea s-a culcat pe ape, Jaful puhoiului urlă-năbușit, Mătură poduri, drumuri vrea să sape Lăsând găuri în pământul nămolit. Prada înoată, un timp, rotitoare Pune la-ncercare
STIHIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367827_a_369156]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DATINI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1445 din 15 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului DATINI Un vuiet satul străbate: Anul Nou la ușă bate! Clopoțeii sună-n geamuri, Flori sticloase-mbracă ramuri. Vin căiuții cu fanfara, Urșilor cântă vioara, Un mascat urât, cu plete, Sperie băieți și fete. Lemnele trosnesc în sobe, Se-aud fluiere și tobe
DATINI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367874_a_369203]
-
Acasa > Poeme > Devotament > PIRUETA Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1445 din 15 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Clinchete răscolitoare și vuiet de codri sub zburdăinicia poienilor-mângâierilor gândurilor tale, mi-aduci! În visul visului îți rostesc numele sub chemarea-ți ce-a deșteptat harpa sufletului meu acordată acum cu a sufletului tău ín variațiuni nemaiauzite. Fiecare pas ne apropie fiecare íntindere de
PIRUETA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367877_a_369206]
-
Autorului Sobrietate, zîmbete, gând arcuit Albastru înnotând spre infinit Atingeri, cântece, strune inserate In simfonii răstignite, necântate Gingășia, candoarea, inima valsului Demascare inocentă a neputinței falsului Negarea socratică, protecția zeilor Dansul păgân, înlănțuirea corifeilor Țipăt de rază în pulberi solare Vuiet vulcanic în ochi de ninsoare Unduiri carpatine în șoapte stelante Străluciri nebuloase, temelii diamante Dialog împărat reflectat în petale Oglinzi aurite a cuvintelor tale Liant invizibil izvorît de sub pleoape Suverană departe, suverană aproape. Referință Bibliografică: Prietenia / Elena Armenescu : Confluențe Literare
PRIETENIA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368071_a_369400]
-
și fiecare arbore ce se leagănă în vânturile timpului de astăzi cunoaște povestea sângeroasă a cetățiilor dace, la care strămoșii săi vegheați au fost martori muți, ecoul. Strigătelor de luptă și zăngănitul armelor a așternut amintirea câtorva zeci de generații, vuietul de ieri nu a ajuns până azi decât tăcerea muntelui și foșnetul adânc al codrilor. Am avut prilejul să ascult în acea liniște zguduitoare a unei după-amiezi aproape unice, descrierea pe care ne-a făcut-o un pădurar pe nume
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
Iar trecerea clipei e-acum insipidă. Cioburi de vise sub lacrimi de raze Răsfrânte pe ape și-n sfere de foc Ascund menestrelul vrăjit de Zaraze Și creste de valuri spre lume-și fac loc Lovind fără milă-ntr-un vuiet sălbatic De mare nebună și gemete surde Alungă speranțe pe-un mal singuratic Cu gânduri-cenușă în liniști absurde... Limassol, Cyprus 21 iulie, 2011 Referință Bibliografică: Cenușă de gânduri / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 202, Anul I, 21
CENUŞĂ DE GÂNDURI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366834_a_368163]
-
lemnăria popicăriei începuse să se dezmembreze, frânturi din ea luând calea largului mării, când asupra noastră căzuse brusc un soi de întuneric sfâșiat de fulgere, aproape tot atât de dese ca primele picături de ploaie, se auzise o voce întrecându-se cu vuietul stihiei: Istrate, unde mama dracului ești, Istrate?!... În lungul plajei pustii, cu nisipul răscolit, ținându-și cu ambele mâini veștmintele ce păreau că se rup de pe ea dintr-o clipă în alta, venea o namilă de femeie. Venea călcând greu
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
înșelată în dragoste care își mărturisește suferința fetelor mării și se aruncă în valuri de unde metamorfozată în sirenă vine să-și alăpteze feciorul. Într-o veche legendă Crăiasa apelor se spune că în Delta Dunării, pe vremuri, exista credința că vuietul care însoțește revărsarea apelor primăvara „e glasul Dunării care cere un om pe care să-l înghită. În timpul nopții aceleia crăiasa apelor se plimba pe valuri [...] așteptându-și prada.” Un pescar mărturisește că într-o primăvară topirea bruscă a ghețurilor
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
care cere un om pe care să-l înghită. În timpul nopții aceleia crăiasa apelor se plimba pe valuri [...] așteptându-și prada.” Un pescar mărturisește că într-o primăvară topirea bruscă a ghețurilor a provocat un zăpor foarte puternic precedat de „vuietul acela de neexprimat, uriaș, de parcă toată delta, toată noaptea gemea. Și mi se părea că deslușesc în acest vuiet cosmic o voce .” Un tânăr se prăbușește în apă unde o întâlnește pe crăiasa apelor ce se afla într-un car
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
-și prada.” Un pescar mărturisește că într-o primăvară topirea bruscă a ghețurilor a provocat un zăpor foarte puternic precedat de „vuietul acela de neexprimat, uriaș, de parcă toată delta, toată noaptea gemea. Și mi se părea că deslușesc în acest vuiet cosmic o voce .” Un tânăr se prăbușește în apă unde o întâlnește pe crăiasa apelor ce se afla într-un car fermecat: „Era făcut dintr-o uriașă frunză de nufăr încărcat cu flori de deltă și trasă de patru moruni
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
la limita dintre viață și moarte. Tot timpul aiurase ceva despre Crăiasa apelor, despre Radu și o crăpoaică. Și totuși el este convins că a fost în lumea apelor și aduce drept argument semnul dintre sprâncene, iar de câte ori se aude vuietul apelor simte durere în frunte și un dor nemărginit de a se întoarce la Crăiasa apelor. În sprijinul ideii de autenticitate a trăirilor vine și faptul că naratorul întâmplărilor a fost și protagonistul lor. Tot motivul sirenei se află și
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
propriul firicel de nisip în asemenea cazuri. Să nu te supraapreciezi. Prin aulele universității, în acele timpuri, se puneau pe balanță un suflet, cel al pedagogului, și sute de suflete ale discipolilor, și ce minune, era o balanță ideală. În vuietul nemișcat al neliniștilor începătoare, cât de clară era soarta celor ce alergau după aparențele vântului tomnatic, când florile de grădină le mângâiau spiritele tinere, chemându-i spre acțiuni voluntare, de reîntoarcere și care, izgoniți de valorile divine, încercau să se
DRAGOSTEA, DELOC FAMILIARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367660_a_368989]
-
Israel înainte de legământul istoric de la Sinai. De aceea Sfântul Apostol și Evanghelist Luca anticipa, în această introducere un cadru teologic foarte dens. Fenomenele ce însoțesc Pogorârea Duhului Sfânt sunt descrise într-un limbaj particular. Se vorbește mai întâi de un "vuiet ca de suflare de vânt"care în vers. 6 este numit "voce, sunet". Imaginea evocă în mod clar teofania din Exod 19, 16 unde se vorbește de "tunete"și "sunet puternic". Zgomotele acestea provin "din cer". În cazul de față
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
are o importanță particulară: Dumnezeu Tatăl va trimite pe Duhul Sfânt "din cer"(Luc. 11, 13) sau "de sus"(Luc. 24, 49), iar în F.Ap 1, 9-11; 3, 21 "cerul"devine simbolul participării lui Iisus preaslăvit la împărația Tatălui. Vuietul se produce "fără de veste", adică pe neașteptate, într-un mod care nu se explică. Acesta este comparat cu o "suflare de vânt". Fenomenul vântului, a cărui origine era misterioasă pentru cei din vechime, reprezenta adesea pentru israeliți simbolul puterii dătătoare
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
Dumnezeu. Uneori vântul însoțește manifestarile lui Dumnezeu (1 Regi 19, 11) ori vestește judecata sa iminentă (Is. 66, 15). Prin imaginea vântului care sugerează "puterea"și "Duhul"lui Dumnezeu, autorul evidențiază concretețea semnului primirii Acestuia. Există un anumit paralelism între "vuietul ca de suflare de vânt"care "a umplut"toată casa și afirmația că toți "s-au umplut"de Duhul Sfânt, ce reliefează încă odată în plus realitatea pogorârii Duhului. Fenomenului cu caracter auditiv, abia descris, i se adaugă la vers
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
că Cincizecimea iudaică devenise sărbătoarea reînnoirii legământului și a darului Legii. Narațiunea lucană pare a fi alcătuită în baza elementelor oferite de teofania de la Sinai: Sfinții Apostoli sunt adunați împreună după cum poporul Israel la poalele muntelui, simbolurile teofaniei sunt asemănătoare; vuietul puternic și focul. Există elemente suficiente pentru a afirma că Sfântul Apostol și Evanghelist Luca a văzut darul Duhului Sfânt de la Cincizecime ca pe un legământ nou. Din acest legământ ia naștere noul popor al lui Dumnezeu care nu mai
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
naratorului puntea de legătură dintre Ierusalim și lumea întreagă, ei sunt, în anticipare, destinatarii acelei evanghelii ce trebuie să se extindă până la marginile pământului (cf F.Ap. 1,8). Versetul 6, pare să reia imaginea din v. 2 referindu-se la "vuiet"și refolosind deci limbajul teofanic. Este vuietul care a produs adunarea mulțimilor. Numai în aparență pare a fi vorba de o descriere, însă datele rămân foarte vagi: vuietul de fapt, constituie elementul simbolic, iar locul în care mulțimea s-a
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
lumea întreagă, ei sunt, în anticipare, destinatarii acelei evanghelii ce trebuie să se extindă până la marginile pământului (cf F.Ap. 1,8). Versetul 6, pare să reia imaginea din v. 2 referindu-se la "vuiet"și refolosind deci limbajul teofanic. Este vuietul care a produs adunarea mulțimilor. Numai în aparență pare a fi vorba de o descriere, însă datele rămân foarte vagi: vuietul de fapt, constituie elementul simbolic, iar locul în care mulțimea s-a adunat este neprecizat. Chiar și motivul tulburării
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
Versetul 6, pare să reia imaginea din v. 2 referindu-se la "vuiet"și refolosind deci limbajul teofanic. Este vuietul care a produs adunarea mulțimilor. Numai în aparență pare a fi vorba de o descriere, însă datele rămân foarte vagi: vuietul de fapt, constituie elementul simbolic, iar locul în care mulțimea s-a adunat este neprecizat. Chiar și motivul tulburării din cauza faptului că fiecare ar fi auzit Apostolii vorbind în propria limbă, rămâne dificil de imaginat. În v. 4, a fost
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]