354 matches
-
sat Corni-Albești Refacere drumuri sătești - 3,460 km, sat Corni-Albești Refacere DC 129 - 1,650 km Refacere DC 115 - 1,577 km Refacere drum sătesc 5 - 0,100 km, sat Muntești Refacere drumuri sătești - 0,600 km, sat Buhăiești │Comuna Vulturești │ 33 Refacere podeț pe torentul Cosești - 1, sat Cosești Refacere DC 107 - 0,500 km Refacere podeț în punctul Munteanu Jenica - 1, sat Fundătura Mică Refacere podeț în punctul Budeanu Ion - 1, sat Fundătura Mică Refacere DC157A - 1,000 km
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
a municipiului Iași, pe malurile râului Nicolina. Este traversată de șoseaua județeană DJ248, care o leagă spre nord de Iași (unde se termină în DN28) și spre sud de Grajduri, Scânteia și mai departe în județul Vaslui de Rebricea și Vulturești (unde se termină în DN25). Din acest drum, la Lunca Cetățuii se ramifică o șosea de centură a Iașiului (clasificată ca șosea națională cu titulatura DN28D), care duce spre nord-vest la Miroslava și Valea Lupului (unde se termină tot în
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]
-
județului, la limita cu județul Vaslui. Este străbătută de șoseaua județeană DJ248, care o leagă spre nord de Ciurea și Iași (unde se termină în DN28) și spre sud de Scânteia și mai departe în județul Vaslui de Rebricea și Vulturești (unde se termină în DN25). Prin comună trece și calea ferată Iași-Vaslui, pe care este deservită de stația Grajduri. În comuna Grajduri se află Poiana cu Schit, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite unele specii de plante de
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
Muntenia, România, formată din satele Balabani, Boteni (reședința), Lunca și Mușcel. Comuna se află în marginea nord-estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile Argeșelului. Este străbătută de șoseaua națională DN73D, care o leagă spre sud de Hârtiești, Vulturești, Davidești, Mioveni și Mărăcineni (unde se termină în DN73) și spre nord de Mioarele și Valea Mare-Pravăț (unde se termină în DN72A). La Boteni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ737, care duce spre nord-vest la Mioarele și Câmpulung
Comuna Boteni, Argeș () [Corola-website/Science/300605_a_301934]
-
1925 o consemnează în aceeași plasă, având 660 de locuitori în aceleași două sate. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, comuna a fost transferată la județul Argeș, alipindu-i-se și satele comunei Vulturești, desființate. Comuna Vulturești a fost reînființată în 2003, de atunci comuna Hârtiești având alcătuirea actuală. Patru obiective din comuna Hârtiești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
în aceeași plasă, având 660 de locuitori în aceleași două sate. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, comuna a fost transferată la județul Argeș, alipindu-i-se și satele comunei Vulturești, desființate. Comuna Vulturești a fost reînființată în 2003, de atunci comuna Hârtiești având alcătuirea actuală. Patru obiective din comuna Hârtiești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
se intersectează cu DN2F), Traian, Roșiori și Dămienești și spre sud de Dealu Morii, apoi mai departe în județul Vrancea de Corbița (unde se intersectează cu DN11A) și Tănăsoaia și mai departe în județul Galați de Brăhășești și Gohor. La Vulturești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ243B, care duce spre nord-vest la Parincea și spre est la Stănișești, Motoșeni și mai departe în județul Vaslui de Coroiești, Ciocani și Bârlad. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vultureni se
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
Buhăiești este un sat în comuna Vulturești din județul Vaslui, Moldova, România. Se află în partea de nord-vest a județului, în Podișul Central Moldovenesc. La recensământul din 2002 avea o populație de 941 locuitori. Nod feroviar. Prima mențiune a sa datează din 1599-1600, datat 7108 pe un
Buhăiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301867_a_303196]
-
Dienci este un sat în comuna Vulturești din județul Olt, Muntenia, România. prima atestare documentara a satului pare a fi fost făcută în jurul anului 1600,cănd primii migratori s-au așezat aici din zonele inundabile ale oltului.asezarea satului în căldarea a doua dealuri numite dealul cu
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
Podișului Moldovei, la confluența râului Suceava cu râul Siret. Vecinii orașului Liteni sunt următorii: la nord comunele Udești și Fântânele, la est comunele Vorona și Tudora din județul Botoșani, la sud orașul Dolhasca și comuna Dolhești, iar la vest comuna Vulturești. Față de reședința județului, municipiul Suceava, Liteni este situat la o distanță de 28 km și la o depărtare de 30-40 km de municipiile Botoșani, Fălticeni și Pașcani. Localitatea are o formă apropiată de a unui semicerc, cu deschiderea pe albia
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
(n. 2 august 1913, satul Valea Glodului, comuna Vulturești, județul Suceava - d. 11 mai 1999, Mănăstirea Cernica) a fost un preot ortodox, renumit duhovnic și exorcizator român. La șapte ani de la trecerea sa la cele veșnice, în mai 2006, trupul său a fost deshumat și s-a găsit aproape
Ilarion Argatu () [Corola-website/Science/308546_a_309875]
-
exorcizator român. La șapte ani de la trecerea sa la cele veșnice, în mai 2006, trupul său a fost deshumat și s-a găsit aproape intact. s-a născut la data de 2 august 1913 în satul Valea Glodului din comuna Vulturești (județul Suceava), într-o familie numeroasă, primind la botez numele de Ioan Argatu. Familia sa fusese silită să plece în pribegie din Maramureș, în secolul al XVIII-lea, pentru a-și păstra credința ortodoxă strămoșească după distrugerile generalului Bucov. Tatăl
Ilarion Argatu () [Corola-website/Science/308546_a_309875]
-
Șomuzul Mic și bazinul Sucevei se desfasoara începând de pe culmea dealului Tătăraș, trece prin S-V satului Ipotești, urmărește culmea dealului Rediu, intersectează partea sud-vestică a satului Bosanci, apoi se continuă de-a lungul culmilor Hârtop, traversează dealurile Cornul Mesteacănului, Vulturești, Runc și Bucșa și se încheie la confluenta cu Șiretul. Spre vest și sud unde intra în contact cu bazinul Șomuzul Mare, cumpănă de ape urmărește culmea dealului Bursuci, apoi se continuă pe culmile Căldărușii, Crucii, Humăria, Corbului și Pietrelor
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
studiată este traversata de la sud-est spre est de șoseaua județeană D.J. 208 C, care are o lungime de 12,7 Km. și o rețea de drumuri comunale în lungime de 58,6 Km., prin care se face legătura dintre comună Vulturești și comunele vecine: Bunești, Preutești, Liteni, Udești. Aceste drumuri sunt următoarele: Șoselele care leagă satele din comuna Vulturești cu orașul Fălticeni și Suceava, reședință județului, sunt în mare parte asfaltate dar există și porțiuni pietruite. Distanță față de orașul Fălticeni a
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
12,7 Km. și o rețea de drumuri comunale în lungime de 58,6 Km., prin care se face legătura dintre comună Vulturești și comunele vecine: Bunești, Preutești, Liteni, Udești. Aceste drumuri sunt următoarele: Șoselele care leagă satele din comuna Vulturești cu orașul Fălticeni și Suceava, reședință județului, sunt în mare parte asfaltate dar există și porțiuni pietruite. Distanță față de orașul Fălticeni a localității Pleșești este de 18 Km.În ceea ce privește presiunea umană asupra teritoriulul studiat, din bazinul hidrografic al Șomuzului Mic
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
pietruite. Distanță față de orașul Fălticeni a localității Pleșești este de 18 Km.În ceea ce privește presiunea umană asupra teritoriulul studiat, din bazinul hidrografic al Șomuzului Mic fac parte următoarele localități sau părți ale acestora: sud vestul satului Ipotești,sud-vestul satului Bosanci, comuna Vulturești cu toate satele aflate în componență să (Hreațca, Pleșesti, Jacota, Vulturești,Merești,Giurgești, Valea Glodului, Osoi) și nordul satului Rotundă aflat sub administrația mai noului oraș Liteni. În bazinul hidrografic există risc de inundații, în special pe cursul mijlociu și
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
Km.În ceea ce privește presiunea umană asupra teritoriulul studiat, din bazinul hidrografic al Șomuzului Mic fac parte următoarele localități sau părți ale acestora: sud vestul satului Ipotești,sud-vestul satului Bosanci, comuna Vulturești cu toate satele aflate în componență să (Hreațca, Pleșesti, Jacota, Vulturești,Merești,Giurgești, Valea Glodului, Osoi) și nordul satului Rotundă aflat sub administrația mai noului oraș Liteni. În bazinul hidrografic există risc de inundații, în special pe cursul mijlociu și inferior al râulul Șomuzul Mic. Astfel de inundații s-au produs
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
în special pe cursul mijlociu și inferior al râulul Șomuzul Mic. Astfel de inundații s-au produs în urma ploilor abundente din anii 1970-1971, 2008 și chiar 2010, când au fost afectate mai multe gospodării și terenuri agricole de pe raza comunei Vulturești (satele Pleșești și Giurgești) și a localității Rotundă, aflată la confluenta cu râul Siret.
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
pre cuvi. părintelui Iosif dohovnicul și a starițăi Olimbiedii, iar cei întăi ctitori au fost maicile din acest locașu. Al doilea mari ctitori au fost Doamna Elencu Paladi, cari au danuit 4 moșâi și maica Elisaveta Balș au dănuit moșia Vulturești, maica Safta Brancovenu au hârăzit moșeile Osica și Vlâdulenii cu mai multe îndatori în testamentu sâu. Iarâ celelalte moșii, vii și acarete ce au danuit și alți ctetori sunt scrisâ în cartea vieții spre veçnica lor pomenire. 1841 otomvrii 20
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
Valea lui Alb este un sat în comuna Vulturești din județul Olt, Muntenia, România. Situat pe prima terasă de relief, ce urmeaza luncii Oltului. Din punct de vedere istoric, zona a fost locuită din cele mai vechi timpuri în special datorită amplasării sale, care favoriza agricultură, dar se află
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
antiteza romantic-justițiară, cu arhicunoscuta succesiune a tablourilor (I : a. „idila oniro-cosmică dintre Sultan și Luna“ și „falnicul“ arbore, "axis-mundi", crescând din inimă Sultanului, simbol al expansiunii imperial-otomanice la Dunăre; b. trezirea Sultanului, tâlmăcindu-și simbolurile din visul „trimis de profet“; c. „vultureasca“ expansiune a Imperiului Otoman la Dunăre; d. trecerea armiei lui Baiazid peste Dunăre și înaintarea-i „în mlaștinile de la Rovine“; e. întâlnirea dintre Mircea cel Mare și Baiazid; f. scenă confruntării armiilor la Rovine și biruința Valahilor / Dacoromânilor în fața puhoiului
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
un caracter competitiv și antrenează grupuri din județul Argeș obiceiuri de Crăciun, Anul Nou și Bobotează. Datorită numărului mare de participanți (doar la ediția din 1989 au fost numai 73 de grupuri!) s-au constituit "centre" intermediare - precum Țițești, Corbi-Stănești, Vulturești, Ștefănești - în vederea selectării pentru marea finală care s-a ținut, de-a lungul timpului, în orașele Pitești, Curtea de Argeș, Câmpulung Muscel și Topoloveni. Actualmente, la finală are loc spectacolul de gală la Casa de Cultură a Sindicatelor "George Topîrceanu" din Cetatea
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
sat Corni-Albești Refacere drumuri sătești - 3,460 km, sat Corni-Albești Refacere DC 129 - 1,650 km Refacere DC 115 - 1,577 km Refacere drum sătesc 5 - 0,100 km, sat Muntești Refacere drumuri sătești - 0,600 km, sat Buhăiești │Comuna Vulturești │ 33 Refacere podeț pe torentul Cosești - 1, sat Cosești Refacere DC 107 - 0,500 km Refacere podeț în punctul Munteanu Jenica - 1, sat Fundătura Mică Refacere podeț în punctul Budeanu Ion - 1, sat Fundătura Mică Refacere DC157A - 1,000 km
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Teleorman și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Este antedatată de o inscripție din anul 7317 al erei bizantine, anul 1809 ai erei noastre, fiind în fapt cu mult mai veche. Este una dintre bisericile călătoare, fiind adusă din Muscel, din satul Vultureștii de Jos, și ridicată pe locul actual înainte de anul 1865. Biserica din Merișani prezintă valori documentare și artistice demne de păstrat, mai ales într-o zonă unde numărul vechilor biserici de lemn rămase este redus. Se remarcă prin structura bine
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
intrare constituie un valoros izvor documentar. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă cu căruțele în Merișani, fost Călugărița sau Jarcaleți, din satul Vultureștii de Jos, zona Muscelului. Inscripția din dosul ușii de la intrare stă mărturie prețioasă asupra vechimii lăcașului. Inscripția se păstrează în întregime iar textul în română, scris cu chirilice, se poate citi astfel: "„ Anul 7317 luna martie ziua 18, de diaconul
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]