814 matches
-
e interesat de Panait Cerna, V. Alecsandri și Mihai Eminescu, nu de Ion Barbu. Același cronicar recomandă Umbre chinezești de Lucia Mantu „celor cari vor ceva simplu și bun, nu bazaconii moderne”. Într-o tonalitate mult mai agresivă, cu derapaj xenofob, Doru Belimace desființează în editorialul Modernismul exagerat scrisul lui Virgil Gheorghiu, Geo Bogza, Sașa Pană, Ștefan Roll, Dan Faur, Victor Brauner, plasându-l în zona patologicului. Antologabil într-o istorie a presei tinere românești e numărul 8-9/1931, prin care
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
nu numai despre cartea De două mii de ani a lui Mihail Sebastian, ci și despre Maitreyi și Lumina ce se stinge, romanele lui Mircea Eliade. R. a intervenit în discuțiile despre „fenomenul românesc” cu un punct de vedere rigid, restrictiv, xenofob. De asemenea, s-a pronunțat împotriva tipului de românism propus de filosoful C. Rădulescu-Motru și a atacat sintezele de istorie literară concepute de E. Lovinescu, pe care l-a considerat un „falsificator al culturii românești”, și de G. Călinescu. Acesta
ROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289383_a_290712]
-
în proximitatea măcelului zilnic. Iarăși amănuntele, excelent alese, surprind procesul atrofierii și uniformizării existențelor omenești sub amenințarea comună și sub indiferența mașinăriei birocratice militare, inaptă să ia act de problemele individuale și strivindu-le cu dispoziții regulamentare generale. Nici un accent xenofob nu vine să tulbure obiectivitatea prezentării acestei drame de conștiință, în ciuda faptului că personajele sunt, aproape toate, victime ale opresiunii naționale. Dimpotrivă, R. manifestă o rară înțelegere pentru toate categoriile de năpăstuiți pe motive șovine, așa cum o dovedește și nuvela
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
se concentrează pe anumite regiuni În interiorul granițelor naționale. Uneori, agendele OSC-urilor etnice sunt complementare cu cea a Uniunii Europene, dar alteori ele sunt În contradicție. Cu toate ca mottoul Uniunea Europeană este „unitate În diversitate”, subculturile europene sunt de multe ori insulare, xenofobe și Înfricoșate de efectul europenizării și globalizării asupra comunităților lor. Dacă OSC-urile orientate pe drepturi umane universale sunt mai cosmopolitane și seculare, subculturile locale pot adeseori să fie defensive și reacționare și mai interesate În a ridica ziduri decât
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atmosfera de epocă, perspectiva fiind a unui umorism superior, a anecdoticului dezvăluit cu voluptate, la modul hilar, în secvențe narativ-reportericești: lui Coșobea cel cu mustăți atât de lungi, acestea îi sunt scurtate ca să îi încapă în sicriu (Coșobea); un colonel xenofob își lasă averea celui mai pauper localnic din urbe, care se nimerește a fi chiar „o evreică - surdă și mută” (Norii); un preot de țară își achiziționează crucea de veci, care, însă, îl răpune, prăvălindu-se peste el (Amilcar Barca
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
diferențierea se înglobează ca un element decisiv în legea generală a sincronismului sub imperiul căruia se dezvoltă viața civilizațiilor moderne”, Sincronism și diferențiere, 10/1927), este exprimată răspicat neaderența lui Lovinescu și a publicației pe care o conduce la formele xenofobe de activism cultural, cu atât mai mult la cele rasist-violente, de extremă dreaptă („Etnicul poate fi un determinant estetic în sensul limitării virtualităților estetice ale unei rase la anumite forme sau moduri de expresie, dar nu se confundă cu însuși
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
a răzeșimii. Ca scrieri tipice în acest sens sunt de amintit, în primul rând, majoritatea povestirilor din Bătrânii de Emil Gârleanu, în special nuvela Nucul lui Odobac, ori Cuconul Stolniceanul de N. N. Beldiceanu. Nostalgia trecutului e punctată uneori de accente xenofobe. Acțiunea romanului Două neamuri al lui C. Sandu-Aldea e construită pe un conflict atavic, generat de o pretinsă dușmănie fatală între români și greci. Atitudini șovine apar și în alte producții sămănătoriste (Într-un an de Emil Gârleanu, Am scăpat
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
instalarea comunismului, închisoarea, deportarea. A trecut prin toate, istoria nu a menajat-o deloc. Specialista în Montaigne și Kant are, probabil, simpatii monarhiste, este, oricum, un spirit democrat și judecățile ei politice și sociale sunt juste. Detestă demagogia politicianistă, mișcările xenofobe, simpatizează cu evreii persecutați („Să fie oare cu putință să se facă ghetouri? Am înnebunit cu toții! Deportările sunt de o cruzime ca și executările. De ce suntem fiare sistematizate?”), nu îi plac „legionarii lui Cristos” și nici nemții care au optat
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
cursurile Facultății de Litere și Filosofie și ale Facultății de Matematică. Pentru a se întreține, face gazetărie. Redactor la „Capitala” (1898-1899), „Economia națională” (1902-1903) și „La Roumanie” (1902), colaborator la „Depeșa”, „Apărarea națională”, „Dorobanțul”, evoluează spre un naționalism cu accente xenofobe. Apare cu versuri, teatru, proză, articole de critică în „România jună”, „Noua revistă română”, „Literatură și artă română”, „România ilustrată” „Românul literar”, „Sămănătorul”, „Făt-Frumos”. A semnat cu numeroase pseudonime: Caton, Erics, M. Pall, Narcis, S. Mușat, Sapho, Senez, Sentino, Sergiu
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
Conducerea revistei face eforturi să evite excesele extremiste pe fondul unei conjuncturi politice defavorabile (interzicerea, cu un an în urmă, prin decret regal, a mișcării legionare, soldată cu arestări). Cu toate acestea, atitudinea naționalistă a unor colaboratori capătă adesea accente xenofobe. Aceștia provin din diferite zone politice, de la extremismul lui Leon Țopa la liberalismul lui Traian Chelariu. Diversitatea ideologică poate fi corelată cu străduința scriitorilor bucovineni de a depăși barierele politice în vederea resuscitării tradiției culturale a provinciei, apariția O. coincizând cu
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
veac nou (1938), două culegeri semnate Radu Bardă - Treziți-vă, români! (1936) și Iuda (1937) - ș.a. Poezia lui s-a vrut o amplă „cântare” a „neamului”, însă între „versetele” acesteia se vor strecura, în numele unui naționalism excesiv și destule accente xenofobe. Omul își va proba, de altminteri, simțămintele patriotice în momentul izbucnirii celei de-a doua conflagrații mondiale, implicându-se fără ezitări în campania pentru dezrobirea Basarabiei și Bucovinei. Fostul combatant pe frontul antisovietic va fi inculpat de autoritățile noului regim
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
ei vă răspund că nu „acceptă să se spună așa ceva”. Le-ați mobilizat voința împotriva dumneavoastră. Acesta este al treilea grup de motive care le poate trezi vigilența. Să luăm ca exemplu pe cineva ale cărui afirmații sunt rasiste sau xenofobe. Interlocutorii, scandalizați, își mobilizează resursele intelectuale ca să răspundă la argumentația lui. Astfel, nu mai lasă să treacă nici un mesaj subliminal de seducție. Într-o astfel de situație, bariera etică este chiar dublată, rapid, prin apariția celei afective, întrucât un rasist
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
nu mai lasă să treacă nici un mesaj subliminal de seducție. Într-o astfel de situație, bariera etică este chiar dublată, rapid, prin apariția celei afective, întrucât un rasist displace de obicei ascultătorilor care nu sunt rasiști. Confruntat cu afirmații rasiste, xenofobe, sau anti-ceva, interlocutorul se dă înapoi cu tot trupul, ca să nu intre în câmpul celui care face astfel de afirmații. Este vorba despre una dintre pozițiile caracteristice acestei situații. Persoana stingherită duce mâna la gură, ca să rupă contactul cu interlocutorul
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
naziste 1, s-a încercat unificarea într-o singură organizație, sub forma unei mișcări populare, a tuturor acestor formațiuni, folosindu-se lozinci populiste ca „asigurarea dreptului la muncă și la odihnă”, „omul și pogonul”, iar pentru atragerea intelectualilor tineri, lozinci xenofobe, cu predilecție antisemite. „Garda de fier”, de mai multe ori dizolvată, dar care acționa sub numele de Partidul „Totul pentru țară” și-a recrutat aderenți, în special în școli și universități. În timp ce băieții erau organizați în „frății de cruce”, fetele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
zilele de 12-14 noiembrie 1938, Alexandrina Cantacuzino a atras atenția asupra responsabilității de care vor trebui să dea dovadă femeile în urma obținerii dreptului de vot pentru parlament într-un moment când un nou război bătea la ușă. Ea opunea naționalismului xenofob al legionarilor un naționalism democratic, salutând prezența delegației femeilor maghiare și germane la Congres: Din partea noastră pot spune sus și tare că femeile române oriunde s-au întâlnit cu surori de orice neam și crez, cu lealitate le-au întins
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și care sună à la Cațavencu: „Mai lăsați-ne cu Europa voastră, suntem de mult Înea!”. Vladimir Tismăneanu: Europa s-a reclădit și reinventat, este o Europă de după al doilea război mondial și Holocaust, care nu suportă șovinismele și agresiunile xenofobe. Am dat deja exemplul Austriei și al lui Heider, mai pot fi pomenite și altele. Am recenzat pentru Times Literary Supplement o carte a ziaristului grec Takis Michas, Unholy Alliance. Greece and Milosevici’s Serbia in the Nineties. O menționez
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
planurilor de dezvoltare a Europei. Ele trebuie menționate nu neapărat pentru că vrem să găsim pete În soare, ci pentru că sunt o componentă reală și chiar destul de profundă a societății românești. O vizită mult mediatizată a lui Vadim Tudor la liderul xenofob extremist francez Jean-Marie Le Pen, chiar În perioada În care aveau loc alegerile prezidențiale În Franța, trebuia să fie un semnal pentru români. Prezența unui portret al mareșalului Ion Antonescu pe pereții Palatului Victoria În șirul foștilor premieri și șefi
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
victime nu am Încetat Încă să le numărăm. Mircea Mihăieș: Ca unul care m-am format, am crescut, la modul fizic, Într-un mediu multicultural - am mai vorbit de strada mea din Arad -, am o repulsie fizică față de orice argumentări xenofobe, rasiale, antisemite. Din păcate, ele au reapărut - nu că ar fi dispărut vreodată! În ultima perioadă au reapărut Însă În România Într-o formă destul de insidioasă, nu numai la un pol vizibil și faimos pentru așa ceva, partidul-putregai România Mare, ci
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pe care nimeni n-o acceptă. Și curând după ce Infantele Don Miguel se întoarce în țară, ca regent, e silit de popor să se proclame rege (1828). Manifestațiile care au dus la încoronarea lui au un vehement caracter antimasonic și xenofob. ,,Moarte tuturor englezilor care au prădat Portugalia! Moarte ambasadorului (Lamb) care protejează pe masoni! Trăiască Don Miguel I!..." scria o proclamație incendiară. Iar îndată după urcarea pe Tron a lui Don Miguel au început în țară rugăciuni, pentru ca "augustul și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Altceva s-ar putea modifica. Într-o analiză a lui Francis Fukuyama despre modul de structurare a societății civile americane se vorbește despre "slăbirea" puternicelor structuri comunale americane prin ofensiva culturii drepturilor de esență individual-liberală, menite să elimine discriminările rasiale, xenofobe, a exluderilor și a marginalizării. În viziunea lui Fukuyama, structurile comunale, mai închise și mai conservatoare, au fost forțate să accepte, în organizațiile private, toate categoriile posibile de marginalizați. Personal cred și sunt alături de asemenea politici, numai că ele s-
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
1996, că „literatura română (ca și limba română, ca vehicul de cultură) se formează aproape în întregime în zona «tradiției moderne» sau a «tradiției rupturii»”. Prima „ruptură” literară și culturală majoră are loc între ideologia posteminescianismului ruralist, paseist etnicist și xenofob, deviată către reacționarismul populist, și cercul estetizant, cosmopolit, francofil al lui Alexandru Macedonski. Stigmatizat de opinia critică în urma nefastei epigrame antieminesciene („Un X pretins poet...”) pe fondul emergenței mitului postum al „poetului național”, mentorul Literatorului va rămîne practic singurul animator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sub direcția lui Simion Mehedinți), apariția - pe bazele societății „Frăția bunilor români” - a Partidului Naționalist Democrat, cu program explicit antisemit, condus de N. Iorga și A.C. Cuza (1910) sînt cîteva dintre cele mai vizibile manifestări ale naționalismului antimodern, paseist și xenofob. Estetismul este contestat și de la stînga ideologică, prin „arta cu tendință” (de un naturalism populist, sentimental și moralizator) cultivată de cercurile socialiste grupate în jurul revistei ieșene Contemporanul a lui Constantin Dobrogeanu-Gherea și Ion Nădejde, apoi (după desființarea acestuia, în 1892
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
favorabile estetismului, reunite după război în primul volum de Aspecte și direcții literare. În avangardă trece acum „a treia cale” militantă promovată de Arghezi, Cocea și Vinea. Primul modernism autohton și identitatea evreiască „periferică” O „chestiune” exploatată uneori în sens xenofob de adepții orientărilor naționaliste are în vedere rolul jucat de scriitorii evrei în cadrul modernității artistice românești. Ea a fost discutată, printre alții, de criticul Ov.S. Crohmălniceanu în volumul postum Evreii în mișcarea românească de avangardă, Ed. Hasefer, București, 2002. Critica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cheie manifestația studenților lui Mihail Dragomirescu împotriva piesei Manasse: „Cînd sîntem în vremea misticismului, de ce n-am admite o clipă că în manifestația contra lui Manasse se ascunde un nemărturisit sentiment de antipatie religioasă?”, și demontînd pseudoargumentele etniciste ale românismului xenofob: „Ronetti-Roman era de origină jidan, deci nu poate fi scriitor român. I.L. Caragiale era de origină grec, deci... Mihai Eminescu era de origină slav, deci... Millo, Pascali, Negruzzi, Ghica, Gherea, Cerna, Iorga nu pot fi scriitori români” („Filigrame“, Facla, an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și semi-comercial, brînză bună, ca inteligență, în burduf de cîine al răului caracter, care trafichează cu cocaină literară, ieri ca dadaism, azi ca «Rezistență franceză» și sovietism literar, mîine ca dandysm anglo-saxon”, merg însă în sensul unor abia disimulate stereotipuri xenofobe, reperabile în cazul mai tuturor adversarilor autohtoni ai lui Tzara. Denunțat ca traficant imoral și dezertor, militantul Dada e opus strategic (probabil pentru a contracara suspiciunile de antisemitism...) unor intelectuali evrei „asimilați”, fideli militar României: „A se scuti de precursori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]