828 matches
-
Să-ți dea dumnezeu mâncărime în fund și mâinile scurte... • Răul cel mic, o dată ales, are toate condițiile să devină răul cel mare. • În dorul de un lucru stă măsura prețuirii lui (Baltasar Gracian). • Domnii Heineken, Carlsberg și Budweisser mă zăpăcesc... • Durex își cere scuze pentru nașterea unor politicieni. Și un om bătrân poate fi precoce? • Cine a pierdut totul nu mai are nimic de pierdut, NUMAI de câștigat. • Adevăratul rege al animalelor este omul, pentru că brutalitatea lui o depășește pe
(193/194) – SCUZE & HAZ DE NECAZ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342840_a_344169]
-
mănânc? Copănel cu cartofi prăjiți, răspundea Mamy , mândră, de parcă cine știe ce minune de mâncare făcuse. Nu vreau copănel, vreau ou, răspundeam sticându-i toată plăcerea. Iar ou? Ai mâncat de dimineață ou. Acum mănânci ce îți dau eu, e clar? M-ai zăpăcit cu ouăle astea, continua Ea supărată, toată ziua ou și iar ou. Tu o să scoți pui până la urmă, se mai linștea Mamy după această glumă a ei. Ca să-i țin trena o completam sperând să o atrag și pe Ea
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
continuare: Ei, fetelor, e ușor să mori, mult mai greu este să trăiești lovită mereu de soartă! Haideți să ne așezăm la masă! - I-am spus doamnei Irina, că dânsa nu mai are loc la masă, râse Violeta. - Păi...se zăpăci Irina, văd că sunt cinci scaune și noi...suntem...Aoleu! Așteptați mai mulți musafiri? Dacă nu am loc...Și dădu să se ridice. - Stai acolo, că mai aduc un scaun! Tata nu prea vede, nu mai aude, așa că va sta
CAP. 7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344181_a_345510]
-
doreau. Unii oameni intrau în clădiri uriașe și după câteva clipe se întorceau descumpăniți. Alții păreau a face cumpărături, căci plimbau sacoșele prin magazine. Unde și unde câte un trecător se sprijinea de vreo bancă pentru a-și aduna gândurile zăpăcite de prea multe informații. Bulversați de încărcătura unei zile de muncă, funcționarii publici își purtau servietele și se refugiau tăcuți într-un mijloc de transport. Totul părea să îmbrace acel iz care l-a dus pe Gavrilescu „La țigănci“. Derutat
CONFUZ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377398_a_378727]
-
VEGHE Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului anotimpul de veghe în dimineața asta am rămas singur prietenele mele frunzele au dispărut în locul lor au rămas schițele unor copaci părăsiți nori zăpăciți de vânturi sîlbatice și un gol ocular în care ploua cu lacrimi o lume ascunsă în cețuri cu bestii plutind peste zâmbetul vieții caravanele unor promisiuni uitate sub coviltir și eu așteptând o minune pentru poporul meu planetar un impuls
ANOTIMPUL DE VEGHE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377532_a_378861]
-
tânăr, nu reușea să ascundă jocul agitat al sânilor și nici zvâcnetul coapselor, parcă electrizate de prezența acestui idol al tinereții ei. Zamfirescu a -ncremenit și el la vederea trupului senzual, plin de sănătate și prospețime. Pur și simplu se zăpăcise și nu găsea cuvintele potrivite pentru acest moment. Bâigui: --Bună, Olguța! Ce frumoasă te-ai făcut! Cuvintele astea îi stinse zâmbetul și lumina de pe față. Îl amenință cu degetul: --Bravo, domnu’ negustor! Până acum n-ai observat că sunt frumoasă
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
întrebarea dacă sunt șanse ca Majestatea sa Regele Mihai să-și „recupereze” tronul, ASR răspunde: „Mihai I este Regele românilor. Nici după ce va pleca să se odihnească la Curtea de Argeș nu va fi altfel: Chiriașii istoriei, după cum vedeți sunt nu numai zăpăciți ci și temporari. Aici nu este niciun motiv de îngrijorare. Dar România va ajunge din nou monarhie doar dacă românii vor dori serios acest lucru. Întrebarea dumneavoastră trebuie pusă în sens invers.” Una dintre paginile cărții este încredințată Asociației Inițiativa
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
de la Observator, la un loc cu liliecii și cu șobolanii... în tovărășia lu’ moș Bursuc... Se uită și se tot uită la stele... cu "măgăoaia" aia urlând de-ți ia urechile, neamule. Ce tot faceți voi acolo, măi? O să vă zăpăciți de cap într-o zi!... - Nu-i chiar așa, nea Macovei! încercam eu să mă apăr cu demnitate. Am învățat carte, am niște idealuri în viață... muncesc pentru oameni... pentru vremurile viitoare... - Măi, băiete! Da' noi ăștia bătrânii pentru ce
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
acolo fericirea nu vine de la sine și pe deplin, dar aș încerca să am acea stare de visare pentru absolut, care domnește în spiritul multora dintre noi. Uite, acum promit să te las în pace! Așa-i că te-am zăpăcit cu gândurile mele împrăștiate? Sunt convinsă, te-am speriat într-atât de mult, încât îți va fi frică să ai de-a face cu o fată nebunatică așa precum sunt eu. Încerc să mă schimb, poate chiar voi reuși. Dar
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379950_a_381279]
-
ÎNTUNECATE de Nicolaie DINCĂ Cu ochii tăi - smaralde-ntunecate, De-un verde-aparte, de păduri virgine, Aprinzi în mine simțurile toate, Când le abați lumina către mine. Iar de-mi arăți, când îmi zâmbești șăgalnic, Șiragul perlelor, ascuns de buze, Mă zăpăcește un imbold năvalnic - Să mușc încet din nurii de sub bluze. Alungi, cu glas de îngeri, orice doare - E-un leac făcut din soare și dulceață-, Ți l-aș sorbi mereu, ca pe-o licoare, Direct din gură... să mă țină
SMARALDE ÎNTUNECATE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381848_a_383177]
-
XII. DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ, de Baki Ymeri , publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017. Cu sufletul aproape de nemurirea iubirii Cine o fi zis oare: Privirea ta mă tulbură, atingerea ta mă înfioară, sărutul tău mă zăpăcește, iar iubirea ce ți-o port îmi dă aripi să visez și să plutesc deasupra norilor! Câte durere și amărăciune au trecut prin sufletul poeților? Frumoasă ca o eșarfă înfășurată pe suflet, este iubirea care doare. O rană care odată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
Nu este un mare maestru al artei moderne, dar este un duh nou care simte respirările timpului, ... Citește mai mult Cu sufletul aproape de nemurirea iubiriiCine o fi zis oare: Privirea ta mă tulbură, atingerea ta mă înfioară, sărutul tău mă zăpăcește, iar iubirea ce ți-o port îmi dă aripi să visez și să plutesc deasupra norilor! Câte durere și amărăciune au trecut prin sufletul poeților? Frumoasă ca o eșarfă înfășurată pe suflet, este iubirea care doare. O rană care odată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
de îngeri pe buze când mă săruți, Sufletul mi se îmbracă în mantie de primăvară când cald mă privești, Purtată pe brațe de elfi prin păduri nepătrunse de pământeni mă simt Când la piept mă cuprinzi și îmi mângâi părul zăpăcit de fior. Citește mai mult Îmi încarc pieptul cu aerul proaspăt pe care il emani,Iti sorb limpezimea vorbelor pe care le rostești,Îmi clătesc ochii cu imaginea fetei tale clare,Întineresc privind frăgezimea verdelui crud din ochii tăi calmi
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
aripi de îngeri pe buze când mă săruți,Sufletul mi se îmbracă în mantie de primăvară când cald mă privești,Purtată pe brațe de elfi prin păduri nepătrunse de pământeni mă simtCand la piept mă cuprinzi și îmi mângâi părul zăpăcit de fior.... VI. CIOBURI DE STICLĂ, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015. În clepsidra ființei mele Timpu-si strecoară secundele haihui, Așa cum eu cern nisipul prin sita mâinilor aspre, Spulberandu-l în aer, nepăsătoare. În
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Copii ieftine și mute,Schingiuite în rame și albume,Peste care se așează nestingherit Praful și uitarea,Intristandu-ne că timpul a trecutCa un vagabond năuc,Certat cu tinerețea și iubirea.Am făcut din palmă o cupă delicată,Ca diminețile,Zăpăcite de emoție,Să nu se sperie și să fuga.Au venit grăbite, pe rând,Hotărâte să se alăture: zâmbetele suave,privirile îndrăgostite și gândurile tainice.S-au mai strecurat pe furisCurcubeie, adieri blânde de vânt,Licori din cupe de crini
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
și-un pic sub șaptezeci ) , era cu un grup de fete ieșite “la agățat” (cum se autobârfiseră între ele ) înainte de a ieși din camera lor de hotel. Toate erau frumoase foc “sexy” (cum se spunea pe atunci) dar, mai ales zăpăcite de hormonii tinereții care le inundau mintea până la inconștiență. Fiecare își etală ce credea ea că are mai excitant. Unele sânii, (în funcție de mărime) îi lăsau cât mai descoperiți posibil și dacă se putea cu sfârcurile cât mai excitate posibil în
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
plin de o puternică încărcătură emoțională, care îmi accelera pulsul și mă făcea să mă pierd, în timp ce-i răspundeam la întrebările puse aproape în șoaptă. De ce oare nu reușeam să-mi controlez simțurile? De ce prezența acestui bărbat reușea să mă zăpăcească atât de mult, încât să uit de mine și de împrejurarea în care ne aflam? În mintea mea eram doar noi doi, prizonieri ai timpului, blocați împreună parcă pentru o eternitate și nimeni de nicăieri nu putea să ne deranjeze
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373880_a_375209]
-
îmi doream cu adevărat să mi-o potolesc. - Chiar așa, biată Laura?! - Da! Am adunat mereu, pe ascuns, în fiecare an, toate aromele primăverilor ce treceau pe lângă mine, iar acum mă simțeam pregătită să le ofer acestui bărbat, care mă zăpăcise complet și pe care simțeam că îl iubesc cu disperare. Nu știu cum s-a întâmplat, dar am convingerea intimă că toate gândurile mele îl împresurau pe el ca un păienjeniș fin, puțin câte puțin..., până cred că a început să simtă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373880_a_375209]
-
spune despre el că o are? Cum cine? Culegătorul, spărgătorul de pietre, mânuitorul amnarului! - Mă-nscriu la martiriu! SÂNZIANA FATA FLOARE prin poiană hat și soare, galben pată de culoare peste floare, uite-un fir de sânziană, fir de ață înflorită, zăpăcită de cicoare și de rose colorate, grații grase și frumoase, bibilite. agățată e de-un spin. agățată-agățată, dar străpunsă până-n cambiu dacă facem calambur cu stejarul lemn și aer, cerc pe cerc pe inimă. pe cărare sânziana fir căzut din
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
după bani, că doar nu-mi imaginez că au alte motive, or fi ei ocupați, și alții sunt , dar copilul stă acolo , lângă mamă și tată, că așa e normal! Are acolo școala , colegii , profesorii , cum pot ei să o zăpăcească în felul ăsta și să-i strice rostul! Da' cum se face că n-or vizitat -o până acum, și ce dacă e departe, ce, până acum n-o fost departe? Și uite că s-au descurcat și-o fost
DEVA ȘI DEVAȘII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375490_a_376819]
-
făcea o curte plină. Apoi, ușor, ușor, s-a-ntins și în grădină. Nici n-aș putea să spun cam câți făcea pe zi, Vecinii spun că... sute, ba alții spun că... mii. Dar cel mai greu mister ce-a zăpăcit cătunul Era, că-n zorii zilei, nu mai avea niciunul. Au delegat atunci preotul și primarul Să meargă-a lămuri cum e cu... bălegarul. Dar cel mai important să afle și indicii; Când vine noaptea neagră unde dispar chirpicii. Cum
AFACERE DE CRIZĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371245_a_372574]
-
ai, unde-ți ascunzi misterul, Când vii, sărutul ce ni-l dai, încremenește cerul, Mii de culori tu lași când treci, schimbând pădurii haina, Sărutul brumei tale reci, azi, îți trădează. . .,,taina”. . . Cinci ani aici, tu ai văzut, m-a zăpăcit, dolarul. În primăvară. . .am pleat! Vreau să sfârșesc, calvarul!. La anul, când vei reveni, te-aștept la mine-acasă, Acolo-ai fost și-ai să rămâi, cu mult, mult mai frumoasă!. . . =Detroit - Michigan - USA= Referință Bibliografică: Toamnele / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare
TOAMNELE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344983_a_346312]
-
dreptul, nu mai văd cu dreptul... Credeam că mi-am spart ochiul. Am pus mâna la ochi și am simțit prelingându-se pe obraji o licoare fierbinte. De fapt, sângele îmi inundase ochiul. M-am speriat tare. Ea s-a zăpăcit de tot. Nu știa ce să facă. Să adune lucrurile împrăștiate, să mă adune pe mine. În fine, a găsit ochelarii și m-a ajuns din urmă, fiindcă eu o luasem din loc, cu mâna la ochiul drept și hainele
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
cuprinsese o poftă nebună de viață. Poate plimbările, poate aerul primăverii, poate decorul nou al vieții, departe de grijile zilnice, sau poate Eminescu! Ce nebună! De ce-i spusese ea că-l iubește? Ea, femeie măritată, cu două copile acasă! Se zăpăcise, Eminescu-i luase mințile! Și-acasă nu scrisese nici un rând de câteva săptămâni. Negreșit că-i va scrie lui Ștefan că se simte bine, că aici are o poftă nebună de mâncare, că tratamentul doctorului dă roade... Dimineața la doctor
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
Heine în original pe care i le comentase poetul... Apoi plimbarea prin oraș cu Mihai. „Acest băiat are ochi de satană, când mă privește parcă mă topesc în fața lui, mă fac o pastă amorfă și nu mai știu nimic, mă zăpăcesc! Citește cu ei până-n fundul sufletului meu... Eu regina Mirandoniz? Eu, fata din acel vis al lui care-i voi îndulci tot chinul, tot amarul lui? Cât de fericită trebuie să fie o femeie, cum sunt eu acum, care știe
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]