989 matches
-
Cu mândruța lângă mine. Las` să spuie pământul, / Că el mi-a fost așternutul, / Las` să mă spuie frunza, / Că ea mi-a ținut umbra."83 sau "Lună, lună, ești nebună / Ce lumini noaptea pe brumă? / Eu cu mândra în zăvoi / Și tu lumini după noi, / Eu cu mândra intr-un casă / Și tu lumini la fereastră."84 Elementele primordiale își recapătă viața proprie în cadrul ceremonialului de înmormântare, "petrecerea" din astă lume se face în deplină armonie cu destinul cosmic. Elementele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este un fel de "Mioriță" modernă: "Loc sfânt loc străvechi/ piatră căzută din lună,/ pentru că în loc de inimă/ Ștefan cel Mare, Domnul/ Ținea de ibovnică/ Un inel și un miel/ și un ciobănaș subțire/ și-o turmă de oi/ păscută-n zăvoi/ și vrea doi dușmani/ mult mai ortomani/ la apus de soare/ vrând să mi-l omoare/ nu pot să-l omoare." În poemul al IX-lea, Nichita se definește pe sine ca poet: era menit de ursitoare: Fiindcă încă de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
IX) reliefează în chip semnificativ relația celor doi și comporta mentul lor duplicitar. Replicile amabil insinuante sunt însoțite de un joc scenic contrastiv, evidențiind resentimentele fiecăruia. În schimbul scrisorii, Tipătescu îi oferă postul de primar, de avocat al statului și moșia Zăvoiul, dar refuză sprijinirea candida turii onora bilului domn Nae, așa încât scena se încheie cu reizbucnirea conflictului. Zoe inter vine însă și îl deter mină pe Tipătescu să accepte compromisul. Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de limbaj
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
oprește deasupra șoselei Motru-Baia de Aramă ,cu denumirea de „ prigoroiu ”. Din șosea se Întinde lunca, pînă În apa Motrului, ce hotărnicește proprietatea satului, fostă Săvoiu, de satele Meriș, RÎpa, Zegujani. Această luncă foarte bogată În produse agricole și fînețe, cu zăvoaie de arini, salcîmi și plopi pe marginea rîului Motru, era locul de muncă al țăranilor clăcași, locuri de scaldă și zbenguială a copiilor de pe ambele maluri ale rîului Motru. Cu Împroprietărirea din 1920-1922, o parte din moșie, În partea de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
toamna te duci. -De-ași mînca iarna pămînt Vara tot viu să vă cînt. Să mănînc frunză de fag Să-i cînt, codrului cu drag. Să beau apă din izvor Să cînt codrului cu dor. Să beau apa Motrului La umbra zăvoiului. CÎntecul biciuiește anumite vicii. Exemplificăm : ,, - Măi bărbate, fii cuminte İa cînepa și mi-o vinde Și mi-o vinde fără preț Că eu lunea nu lucrez Marțea țin de sărbătoare Miercurea de fată mare Joia e rău de dobitoace Vinerea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Adorm pe pieptul tatuat al crucii, fără să știu că ieri am murit. Viața mea are coperți mov. Fila În care ești tu are pântecul rupt. Fata cu ciorapi negri mă iubise, Într-o noapte albă, rătăcită, pe furiș, În zăvoiul gândului. Emoția crucii surâde În trupul Evei ca o oglindă despuiată de lutul lui Iisus. Florile au scheletul alb. Și peste el un adaos de vis căzut din pleoapa ierbii. Ploaia cade printre ulucile grădinii ghemuită Într-un sfert de
CONFESIUNI - (din volumul În curs de apariție „ÎN VESTIARUL INIMII). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1444]
-
DELAVRANCEA, gândindu-ne la romanul O vară ciudată (invitându-vă să reflectăm, puțin). Un roman care conservă între filele ei duioșia sfredelitoare a unei mari iubiri, într-o natură generoasă, undeva, aproape de Luncavățul care „lucea ca o sabie la poalele zăvoiului misterios”, dar și de învolburatul Olt, într-o casă înconjurată de alei de trandafiri, de vietăți de toate felurile, de oameni calmi și binevoitori, deviza romanului fiind, fără mari rezerve, dorința de implantare a lucidității într-un timp și într-
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
știa că nu era părere, erau corcodușii și caișii cu floarea înmugurită; poate să plouă cât vrea în timpul Prohodului, sigur că de Paște va fi soare, că la Târgul de Afară se vor învârti până-n nori dulapurile, că va răsuna zăvoiul Colentinei de râsete de fete și flăcăi cu trupurile strânse în pieptare noi, că iarba verde va străluci smălțată cu flori galbene și ici, colo cu câte o coajă de ou roșu. Și-și făcu grăbit cruce cu limba-n
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
scăpa! Aș avea niscaiva treburi pe la moșii și m-aș încumeta să plec călare... Hm, e cam ger pentru așa ceva, mormăi doftorul. — Nu de ger îmi este teamă, hoții însă mă cam înspăimântă. Vodă nu a mai curățit de lotri zăvoaiele de la Dunăre de multă vreme, și au trecut pe gheață dinspre raialele din Serbia și Bulgaria tot felul de lepădături și se ațin la drumul mare de-l jefuie pe creștin până-l lasă gol. Ba pe unii îi mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Târgoviște, câteodată nici taica nu putea veni și plecam așa cu sfinția sa, cu domnia ta, cu jupânițele domniei tale și cu paharnicul Șerban, pomenit fie-i numele. O luam la deal pe Dâmbovița și treceam cu tot alaiul prin codri și zăvoaie, prin lunci și sate și călătoream nemâncați și nebăuți, vreo patru, cinci ceasuri până la schit la Cetatea de se spune că a fost a lui Negru Vodă. Acolo ne da voie sfinția sa să coborâm din căruțe. Cu merindea și apa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și Colței, până și cea din Târgul de Afară de la Fundeni. Glasul de aramă se ridica din alte părți, de la mânăstirea Mihai Vodă, de dincolo de pădure îi răspundea de la Cotroceni clopotul măritului Șerban Vodă; de la biserica albă, de pe deal spre zăvoiul cu grădini și sălcii le îngâna jalea Biserica lui Bucur, cea ridicată din piatră de Mircea Vodă. Peste ape, de unde Mostiștea se pierdea în lacuri venea glasul ctitoriei de la mânăstirea Mărcuța a sfinției sale Theodosie și tot așa, de la Cărămidarii de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să-l pomenească -, răsărind ca o mireasă albă din verdeața crângului ce o înconjura, i se părea o minune. Or, cu minunile nu te întâlnești în fiecare zi, așa că spătarul porni, atent la fiecare pas, să urce poteca spălată. Dinspre zăvoiul Dâmboviței, de dincolo de colină se auzea zvon de râsete și chiuituri de copii la scăldat. Era cald, dar de câțiva ani încoace spătarul nu mai simțea apăsarea căldurii verii, nu i se mai părea greu caftanul căptușit cu satin și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
comunități Aspectul surprins Perioada optimă vernal III - IV de silvostepă estival V - VI vernal IV - V de stejar și gorun estival VI - VII vernal V de fag și amestec estival VII de molid estival VII - VIII Păduri -de luncă și zăvoaie estival VI - VII vernal III - IV de stepă și silvostepă estival V - VI vernal III - IV de dealuri și coline estival V - VI vernal V de muncei și munți estival VII vernal V - VI subalpine și alpine estival VII - VIII
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
cu gheare, Înfricoșătoare! Nici n-o descriu Mai departe, Vorba bunicii:,, Ducă-se pe pustiu"! Din oricare parte, Nu te puteai apăra! Și din tată în fiu, Prolifică cum era, A tot... proliferat! Din pădure în sat, Din sat în zăvoi, Și azi îl găsești printre oameni ca noi! Este ocolit pe departe, Iar când de nevoie toarăș și l fac, Din absolut orice parte, Toți se feresc ! Ca de drac! Morală: Cu un prost la drum de ești, Să-ți
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
lui Traian, prezentate de profesori universitari din țară (din Timișoara, Alba Iulia, Caransebeș, Craiova, București, Drobeta Turnu Severin, Cluj-Napoca, Reșița, Deva) și din străinătate. Simpozionul include și o excursie la castrele și vicus-ul militar de la Tibiscum și castrul de marș Zăvoi. Totodată, manifestările au cuprins și ceremonia acordării titlului de Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din Timișoara domnilor prof. univ. dr. Alexandru Vulpe, membru corespondent al Academiei Române, și prof. univ. dr. Mihai Bărbulescu, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Lucian
Agenda2006-12-06-1-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284881_a_286210]
-
prof. Ștefan Gânscă, Hidrologia Moldovei, manuscris aflat în posesia familiei. footnote>. Satul Vama, ca și Prisaca, este așezat pe terasa de 8-10 m, valorificând terenurile agricole care au un strat de sol foarte subțire, mai consistent fiind în punctul numit Zăvoi, peste apă, și pășunile și fânețele așezate pe terasele superioare, zona fiind propice pentru creșterea vitelor. Locurile acestea au fost, cu mult timp în urmă, braniște domnească, dăruite de domnii Moldovei mănăstirilor Moldovița și Voroneț. Împreună cu locurile, păduri, poieni, fânețe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
fânaț), Runcurile Priotesei, Secătura lui Bardon (fânațe), Spre Podireul Copiilor (fânațe), Șesul la Runcul Porcului, Șesul la Dealul lui Hasniș, Șesul Micului, Șesul Moldoviței dincoace de vad, Șesul de pe lângă Pârâul Hurghiș, Șesul Prisăcii, Tăbârcile, Târșitura Rușilor, Vârfu Miculelor, Vârfu Sălătrucului, Zăvoiul (fânațe) <footnote bidem, p. 66-73; vezi și V.Diaconu, op. cit., p. 247-268. footnote>. Din lectura și analiza acestor denumiri se poate deduce că aceste nume n-au fost date la întâmplare. Locuitorii din Vama au simțit nevoia să se orienteze
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Cotnari prezintă specii mezofile și hidrofile, dezvoltate pe soluri aluviale în diferite stadii de humificare și gleizare și pe soluri aluviale. În sectorul superior, vegeația lemnoasă este alcătuită mai ales din esențe slabe, ce se grupează sub formă de mici zăvoaie (în amonte de Hârlău), cu sălcișuri, răchitișuri, plopișuri și arinișuri.) Sălcișurile (în care predomină Salix alba) și răchitișurile (formarmate din Salix triandra, Salix purpurea, Salix viminalis), independente sau în amestec, sunt cele mai răspândite. Plopișurile sunt formate din plop alb
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cele mai răspândite. Plopișurile sunt formate din plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), uneori asociindu-se cu sălcii. În zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari, lunca (șesul) Bahluiului se lșărgește mult, însă nu se dezvoltă suprafețe mari cu zăvoaie, datorită tăierilor sistematice efectuate de locuitorii satelor adiacente. Pe unele anale apar pâlcuri de zăvoaie formate din sălcii, plop alb, răchită, ca în zona Bădeni, Ceplenița (C. Toma, 1963) . Pajiștile acestor lunci sunt bogate în graminee mezofile ca păiușca, firuța
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
uneori asociindu-se cu sălcii. În zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari, lunca (șesul) Bahluiului se lșărgește mult, însă nu se dezvoltă suprafețe mari cu zăvoaie, datorită tăierilor sistematice efectuate de locuitorii satelor adiacente. Pe unele anale apar pâlcuri de zăvoaie formate din sălcii, plop alb, răchită, ca în zona Bădeni, Ceplenița (C. Toma, 1963) . Pajiștile acestor lunci sunt bogate în graminee mezofile ca păiușca, firuța, pirul, timoftica (Phleum pratense), coada vulpii (Alopecurus pratensis), iarba câmpului (Agrostis alba), precum și speciile hidrofile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
necontrolate a omului. Pădurile, în areale disjuncte, sunt alcătuite din stejar brumăriu, alături de care întâlnim carpen, cireș, frasin, paltin (Ceplenița, Zlodica și Buhalnița). Pajiștile sunt formate din asociații de băboasă și firuță cu bulb. Lunca Bahluiului prezintă câteva areale cu zăvoaie formate din răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc. Vegetația halofilă are apariții insulare, îndeosebi în zona localităților Ceplenița și Cotnari și se datorează spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție". Dintre speciile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Moldovenesc. La altitudini mai mari de 400 m se remarcă prezența uniformă a fagului, cum este cazul pădurilor din zona Dealului Mare Hârlau și din zona platourilor structurale din Podișul Central Moldovenesc. În luncile principalelor cursuri de apă se găsesc zăvoaie de plop, salcie, șleauri de luncă. Dacă se are în vedere raportul dintre pădure și silvostepă, se observă extinderea acesteia din urmă datorită intervenției antropice. Din flora spontană sunt valorificate ca plante medicinale circa 80 de specii. Fauna Poziția geografică
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
oriolus), uliganul pescar (Pandion haliaetus), pițigoiul mare (Parus major), vrabia de casă (Passer domesticus), vrabia de câmp (Passer montanus), potârnichea (Perdix perdix), fazanul (Phasianus colchicus), coțofana (Pica pica), mărăcinar mare (Saxicola rubetra), turturica (Streptopelia turtur), guguștiucul (Streptopelia decaocto), silvia de zăvoi (Sylvia borin), silvia de câmp (Sylvia communis), silvia mică (Sylvia curruca), mierla (Turdus merula), sturzul cântător (Turdus philomelos), cocoșarul (Turdus pilaris), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), pupăza (Upupa epops). Unele specii precum Falco vespertinus si Milvus milvus apar în literatură
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de interes avifaunistic, un loc de cuibărit, de odihnă și hrănire pentru numeroase specii de păsări acvatice, limicole și de stuf: nagâțul (Vanellus vanellus), fâsa de câmp (Anthus campestris), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), prigoria (Merops apiaster), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrichus minutus), barza albă (Ciconia ciconia), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), rața roșie (Aythya nyroca), turturica (Streptopelia turtur), pupăza (Upupa epops), codobatura albă (Motacilla alba). Mamifere: popândăul (Spermophylus citellus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
barza neagră (Ciconia nigra), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), presura sură (Miliaria calandra), presura galbenă (Emberiza citrinella), cinteza (Fringilla coelebs), ciocârlanul (Galerida cristata), gaița (Garrulus glandaris), capîntortură (Jynx torquilla), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), privighetoarea de zăvoi (Luscinia luscinia), prigoria (Merops apiaster), grangurul (Oriolus oriolus), pițigoiul albastru (Parus coeruleus), pițigoiul mare (Parus major), vrabia de câmp (Passer montanus), codroș de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulicea mică (Phylloscopus collybita), coțofana (Pica pica), ghionoaia sură (Picus canus), turturica (Streptopelia turtur
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]