1,680 matches
-
interval, teritoriul poeziei n-a fost chiar un deșert), ci și lipsa de pedagogie. Poate că, dacă tot are pasiunea duratelor lungi, Răzvan Țupa își va fi amintind o epigramă veche (e drept că n-a împlinit încă veacul): „Aici zace bietul Sorbul/ Cu succesele-i în șir/ Îl ucise Mihalache/ Comparându-l cu Shakespeare”. Cronicarul trage speranță că, spre deosebire de autorul Patimii roșii, debutanta de azi n-a luat prea în serios acolada. La polul opus, un alt poet din încă
Coperte by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3815_a_5140]
-
s-au exclus câteva schițe. Liviu Călin nu mi-a spus pentru ce. Tov[arășa] Donoiu îmi tot spune că singură n-are nici un cuvânt. Aș vrea, zău, să termin într-un fel. Sunt demoralizat. Au trecut atâtea anotimpuri de când zace acolo. Dacă sunt un prost scriitor să mi se spună verde în față de cel mai puternic în privința asta. Vă rog din inimă, știindu-vă integru, decideți într-un fel. Nici măcar la scrisorile mele repetate n-am primit răspuns. Dacă aș
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
iar băncile din România nu acordă asemenea facilități fermierilor din România. Cred că vom ajunge ca în maximum șapte, opt, zece ani să călcăm noi românii pe pământ străin". Vezi și: Vestul țării, ținut pârloagă. Pământul cumpărat de ”agricultorii” străini zace nefolosit Conform datelor reprezentanților Ministerului Agriculturii, străinii dețin în prezent, prin intermediul unor firme, aproximativ 7-800.000 de hectare de teren agricol în România.
Guvernul a schimbat "modificarea": Fără restricții pentru străini în cumpărarea terenurilor agricole. "Vom ajunge să călcăm pe pământ străin" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34130_a_35455]
-
care sînt structurile lumilor paralele, cît de exact pot fi ele străbătute, ce este transa ori extazul, dar halucinația și delirul! Este fantezia (zonă inspirat numită Fantazia, în Povestea fără sfîrșit de Michael Ende) un declic al "gîndirii vrăjite" care zace în fiecare din noi? Tehnicile lumilor virtuale intră și ele, firește, în atenția laboratorului nostru. Altfel spus, Phantasma vizează atît radiografia inconștientului colectiv (prin programele de cercetare deja specificate), cît și pe a celui individual. Caietele Echinox au publicat deja
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]
-
ești singurul care (după noaptea aceasta) Poartă pe frunte numele meu iar numele meu E minunat XXX În ultimul timp tot mai mult Zilele seamănă una cu alta: nesfârșite duminici Orașul atârnă-ntre ele Dimineața și seara: lăbărțate după-amieze Camera zace în suc propriu Sunt una cu patul Pielea se lipește de piele. Miroase a acru Un firicel de sex străbate aerul de la un capăt la altul De la înălțimea lui Tavanul vede și înțelege totul Fă și făcând te vei face
Poezie by Floarea Țuțuianu () [Corola-journal/Imaginative/15153_a_16478]
-
tăceri, printre șoapte; Doar cărarea mă cheamă mereu, Nici un gând nu-mi rămâne, Chiar și timpul calcă mai greu, Clipele sunt bătrâne, Ochii lor lunateci și goi, Pipăind printre stele, Câte-un deluviu, câte-un război, Ori uitările mele; Lumina zace pe lucruri bolnavă, E o pace slută în ape, Nici un glas nu încape, Nici un zeu nu e-n slavă
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
aburi a somnolentei colective... Ah dacă!... pe cînd locuiam în trecutul imprevizibil mai confortabil decît în prezentul mereu amînat iar Sibila Carpaților era curva... În Périgord Cîinele alergînd în colțul ochiului meu trage după el linia orizontului spre colina ce zace greoaie pe feșele ei ierboase. Infinit supurînd în amurg - sexualitate amăruie a toamnei... Groapă proaspăt săpata la zidul cimitirului își împrăștie în văzduh feromonii. Vîntul fecundează pietrele, lichenii întins pe lespezi sexul morții. Țîșnește incendiul cerului printre chiparoși. Gol mineral
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
copila, părând adormită, zăcea în pat dezvelită. Ușa chiliei se deschide deodată. Scena se luminează. Apare bătrânul stareț, Gherontie. Cât de teribilă fusese ispita, dacă nici el nu-și face cruce... O fărâmă, o mică fărâmă de dorință, bine ascunsă, zace și în cugetul celei mai respectabile cuvioșii, fiindcă, perplex... Bătrânul, într-acea nerânduială, Nu știu ce întâi ar fi de a face, Ori să acopere a femeii sminteală, Ori pe frații luptători să împace? Și lung stete cu mintea îndoită Ș-ochii
Rușinoasa poveste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11095_a_12420]
-
un devotat al muzicii, crezându-se îndreptățit, în beneficiul creației, să aibă aventuri amoroase dintre cele mai diverse. Hilda, născând un copil, e devotată căminului și soțului, suportând cu stoicism umilințele trădării. Ludwig e suspicios, crede că în orice femeie zace o impostoare a dragostei și e numai chestiune de timp până când adulterul ei se va produce. El exercită asupra ei adevărate presiuni să-și dezvăluie înclinația profundă a înșelătoriei ascunse. Hilda e fidelă, pe deasupra fiind și o admiratoare a artei
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
e de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la recepții și-n saloane. Iar câmpul zace nearat; Că noi mâncăm simpozioane Stând patriotic în rahat!... Bancheri, savanți în exprimare, Au spus: „N-avem lichidități”... Și, pentru asta, fiecare Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un pol
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
decât oul de prepelița nins în iulie, amurg șovăielnic licornul sângelui veghează... Aș fi vrut să-ți spun... Numai iubirea poate făgădui... Gând de seară Ultima lectica verde, O felie de pâine uscată, Prima pagină a unui ziar Pe care zace cadavrul Visului înjunghiat... Cititorule, Cu ochi asfințit În firul de iarbă, Astăzi e mâine, Mâinele cerului Premiul I, pentru POEZIILE prezentate la secțiunea creație literară, faza națională a Concursului de Creație ,,Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
190). În Mihai (Ică) Antonescu și în Corneliu Zelea-Codreanu, "candidați la rolul lui Hitler și Mussolini", pe care îi cunoaște din împrejurări cotidiene și din conflicte juvenile, descoperă lașitatea și dezertarea de la lupta cea mai banală, pentru că "în orice dictator zace un iepure, un iepuraș fricos și laș" (p. 205). Istrate Micescu, avocat notoriu în interbelic, beneficiază de un portret distrugător, pentru că "zeii lui erau Mamona și vițelul de aur": "prințul ciubucarilor și al marilor avocați pledanți bucureșteni, trecuți prin ciur
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
gândim noi - următorul plagiat: Orologiul sună oră de dreptate, La Bruxelles, în poartă, oare cine bate ? -Eu sunt, dom' Barroso, eu Vosganian... Și-am venit din partea-l domnu' Tăricean... Dar, deschide-mi ușa, că la noi e lată: Oastea penelistă zace sfărâmată; -Eu credeam că-n poartă-I Leonard Orban... -De nu ești acela, mai așteaptă-un an... -Bolintineanu, îi zic. Felicitări! Dacă nu te ogoi îți prevăd un viitor strălucit pe filiera Jilava-Aiud-Rahova-Poarta Albă... -Mersiu! CE MAI AUZIM LA TELEVIZIUNI
La Bruxelles, in poarta, oare cine bate? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10148_a_11473]
-
oracol pe care-l ascultă toată lumea, fără ca niciodată însă cei vizați să răspundă prin fapte. Ce dovadă mai bună în sprijinul acestei teze decît însăși publicarea acestei cărți de către un istoric literar? Reacțiunea e literatură, reacționarii sînt șarmanți Tocmai aici zace miza acestui volum, altminteri cuminte, de istoric literar mai degrabă decît de istoric al ideilor. Compagnon îl lasă pe Thibaudet s-o formuleze: "trăsătura cea mai remarcabilă a familiei tradiționaliste este importanța ei în lumea literelor și slăbiciunea ei în
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
m-a dus acasă, sprijinindu-mă loial...(...) Dar în conacul ăsta e Editura ŤPoliromť, una dintre cele mai importante din țară! Nu-i de ajuns? Aici sînt cei din ŤClub 8ť, scriitori extrem de talentați, de efervescenți... Nu-i fraged? Aici zace, la datorie, Mihai Ursachi. Nu-i legendar? Aici plînge și recită versuri la telefon, cutremurătoare țipete melodioase către moarte, hulitul Dan Giosu. Nu-i apocaliptic?" (vol. I, pp. 207-208). Pe cît de mult înfioară declarația de iubire a lui Emil
Scriitori în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10837_a_12162]
-
O închinare în fața marilor taine cosmice, o tehnică a actualizării în conștiință a acestor înfricoșătoare permanențe.” (p. 55) Potrivit acestei optici, sacrul e sinonim cu partea ininteligiblă a lumii, în univers existînd atîta dumnezeire cîtă neputință de a o înțelege zace în noi. Neavînd fibră mistică, Pandrea respinge rugăciunea, în care vede bîiguirea ineptă de silabe rostite la ananghie, dar admite rostul meditațiilor cu bătaie speculativă. „Eu accept meditația, mai puțin rugăciunea.” (p. 85) Dar cum meditația îl duce la perplexități
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
nu putea să dea În românește cuvântul cal. Armăsar, mânz, iapă le găsim aproape identic În albaneză, care este de asemenea o limbă veche, Înrudită cu româna. Verbele din limba română sunt aproape toate neregulate. Vă dau un exemplu: a zace și a face, care par identice, doar că la imperativ formele diferă: zaci, respectiv fă. Nu există reguli de formare a pluralului În română, doar niște „linii directoare”. și aici aduc doar un exemplu: ploaie ploi cu șiroi - șiroaie. Unde
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
cu infinită răbdare, e capabil să modeleze asemenea carne, vene și sânge. Bombănind ușor, ea trece pe lângă copil, îmi privește chipul. Îi simt pe gât răsuflarea, parfum de stafidă cu levănțică. Miros ivit din dulapul ei: în sertarul de jos zace un album plin cu pozele unei femei înalte, blonde și zâmbitoare. Christine e din neamul ei. Și totuși nu reușesc să înțeleg: carnea aceasta atârnându-i pe oase ca la o țestoasă centenară a fost odată tare și caldă precum
Inga Abele (Letonia) Vârstele iubirii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3861_a_5186]
-
plăcut ce am văzut anul acesta. Adică despre lansările noilor titluri, despre lumea întâlnită, despre faptul că, în condițiile date, cărțile s-au vândut mulțumitor. Or, mie tocmai în succesul de acest fel, periodic și sărbătoresc, mi se pare că zace marea primejdie: ca întreaga piață de carte să fie redusă la zilele „de târg”. E bine că editorii își recuperează banii investiți, ba chiar le mai rămâne ceva pentru relansarea activității. Dar e rău că numai de două-trei ori pe
Încă o seară la Operă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4112_a_5437]
-
făcut din Benn, în aparență, un misogin. Și totuși, el a fost cel care, încă din tinerețe, sublinia drepturile femeilor, nu în ultimul rând prin cutremurătorul poem Curettage, scris în 1921 (îl citez, fiind și bine tradus: „Acun- aceeași poză zace/ Cum l-a primit/ Și coapsele i le desface/ Inel călit/ Capul curgând, fără durată/ Cum ar striga: Dă-mi, dă-mi, înfiorată / Adânc te-aș bea / Trupul puternic, slab narcotic/ Și puțin fu,/ Convulsioneaz-acum erotic:/ Doar tu, doar tu
Poeme și aforisme de Gottfried Benn by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4195_a_5520]
-
ne dezmierde, Deschide ușile: ploaia a stat. Nu-l văd oniric pe Dimov. E o poezie de cuvinte. Cuvinte care, ca în teoriile noastre perimate, produc. Produc imagini, nu neapărat din imaginație. Lotca scobită din trunchi, Singură, plină de ziare, Zace la margini de mare. În chip evident, ziarele, insolite, nu sunt produse de imaginație ci chemate de mare, un cuvânt. Tot spunând că arta este formă, trebuie să mai adaug ceva. Sensuri ascunse, de „adâncime”, există, dar ele sunt elemente
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3968_a_5293]
-
spaniolă, 2005, Premiul național de poezie, 2006, Premiul Criticii, 1974. Propria-mi profeție este memoria mea Mă-ntorc la odaia unde stau singur în fiecare noapte, depozit al zilelor prăbușite în iremediabila lor oglindă. Acolo, printre mărturii cu mâinile legate, zace neclintită viața mea, tributurile schimbătoarelor strădanii. Lemnul, tremurul lămpii, geamul vizionar, fragilele rosturi ale mobilelor, păstrează printre rudimentele lor neîntreruptul reflux al anilor, densitatea carnală a memoriei, întreaga confluență simultană a uitărilor și dorințelor ce mă asediază. Lume recuperabilă, toate
Premiul Cervantes 2012 – José Manuel Caballero Bonald by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3972_a_5297]
-
în timp ce nu mai prididiți să consemnați crimele “imperialismului” american. Pt dvs numai holocaustul are privilegiul intangibilității, în timp ce caracterul criminal al comunismului poate rămîne liniștit la stadiul de opinie. (Pînă la urmă chiar și negationismul e de preferat “ignorationismului” în care zace hecatomba comunistă). Mă întreb dacă aceasta evidență tendința către partie-prix-uri face parte din recuzita obișnuită a mirobolantului “intelectual de stingă”? În rest banalele poncife “antiimperialiste”:” Războiul nejust din Vietnam, Golful Porcilor, Salvator Allende”. Ai dracu americanii ăștia, cum au încercat
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
ca din arc când garda de elită a Somnului Protector se năpusti peste Gavril și-l masacră cu paloșele. Dar nimeni nu veni în urma ei. Ultimii șase soldați din București se lăsaseră în iarbă, străpunși de săgeți. ș...ț - Gavril zace întins la picioarele mele, cu ciotul săbiuței frânte în mâini. L-au ucis cu zeci de lovituri gărzile mele. Ochii lui ageri stau acum deschiși și privesc fix la nimic. Din cârca Marelui Monstruleț se auzi plânsetul lui Teodosie." Cea
Moartea domnului Pisicâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10009_a_11334]
-
altă seară normală de weekend. Am ajuns acasă, am pus masa, m-am jucat cu copiii. Apoi mi-a venit un gând care avea să sune dureros pentru următoarele ore. „Poate ar trebui să încerc noul kit de epilare care zace în dulapior de multă vreme”. Așa că mă îndrept spre baie. Este vorba de un kit din acela cu ceară rece. Nu trebuie să mai încălzești o grămadă de ceară, doar freci benzile în mâini, ele se încălzesc, le presezi pe
Povestea unui epilat la domiciliu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18912_a_20237]