2,211 matches
-
Cuvânt, se structurează în „galaxii de cuvinte“; expansiunea cosmică începe din unitatea A „opusă“ lui Unu: Îl opun pe A lui 1. / Nori peste semne. // Explozia inimii în desimea ei / rabdă să se spargă trupul. Gând cu ancoră A, / în zeama gânditoare a creierului. / Credeam că totul vorbește. / A - m-a despărțit de auz. // Templu al cuvântului, A, / rugarea trupurilor noastre fumegânde - / vulturul ți l-am ucis / schimbându-te în lucru. / Gândire devenită strigăt, / înzdrăvenind un mormânt. // A, te-am făcut
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
încingând satul din ce în ce mai tare. Întoarsă în răcoarea casei, nepoata căută cu privirea în direcția băncii pe care obișnuia să ațipească uneori Bunu. Scoase un țipăt ascuțit și se repezi afară. Bunu ridică privirea spre ea. Molfăia cu poftă cireșe, iar zeama sângerie i se prelingea pe la colțurile gurii întinse într-un rânjet satisfăcut. - Ce faci Bunule? Ți-am zis să nu mânci din ele că-s pline de jiermi! Bunu ridică un deget la buze, după care șopti, închizând un ochi
CIREŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352997_a_354326]
-
a se-ntrece cu neferul ... Noi hohoteam vârându-i pe ascuns câțiva bănuți și el, fără să ne privească zicea că o să fie de-amintire ... Cu capu-n pălăria roasă, cu oase-n zbârțe, vorba-n gros de limbă fără zeamă, mijea o mustăceală de oț timid, cu minte-antreagă de prost deștept ... - Ce-i ăla frig ?...Cc-i ăla caldul !...A știu ! Plocadu dumitale ! - Dar tu ai dat vreodată ceva, la cineva ? - Cum adică să dau ?...Ce ?....Aaaa ! Am dat fân
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
Acasă > Cultural > Artistic > CEASUL Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Povestire onirica de Al.Florin ȚENE CEASUL Dimineață se crăpase că o piersica coapta. Zeama ei de lumină se prelingea peste față și mâinile neacoperite. Plapuma căzuse de pe mine în momentul când întindeam brațul să opresc soneria ceasului care sfâșia, cu sunetul lui, liniștea. Însă ceasul nu era nicăieri. „Probabil rămăsese în urmă” - mi-am
CEASUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357183_a_358512]
-
palmei, mesteca lemn galben și scuipa sucul în palmă. Împrejurul lui, în scobiturile pietrelor, musteau culorile preparate. Toată dimineața adusese apă de la izvor, alesese nisipuri fine, mâl, argilă și alge, culesese frunze, rădăcini, mușchi, petale, storsese sevă din liane și zemuri din fructe, le amestecase cu pulberi de rocă și scoarțe, cu sidef de scoici: culori groase, păstoase și crude în concavitatea pietrelor... Acum umbra lui se confunda peretelui stâncos. Amesteca sânge cu salivă... A deschis arcul brațelor, a închis ochii
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
ergrea spre sud, Nagâț pletos, purtat de or. Dar o balenă coaptă-n streche, Venind, atrasă de atarg, Lovi aporu-n burta veche, Făcându-l irgulă în arg. Și uite-așa, o lume sacră, Ce-nvinse timpu oroziv, Traduse zeii-n zeamă acră, Din nu se știe ce otiv. Citește mai mult ** OEM ÂNCAT DE REMEEra - ne spune timpul crud -Un ăpitan pe un apor.Mergea spre ord, ergrea spre sud, Nagâț pletos, purtat de or.Dar o balenă coaptă-n streche
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
ergrea spre sud, Nagâț pletos, purtat de or.Dar o balenă coaptă-n streche,Venind, atrasă de atarg,Lovi aporu-n burta veche,Făcându-l irgulă în arg.Și uite-așa, o lume sacră,Ce-nvinse timpu oroziv,Traduse zeii-n zeamă acră,Din nu se știe ce otiv.... XXXIII. SCHIȚ, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011. Schiț Era într-o seară, când se crăpa de ziuă, pe la sfârșitul lui aprilie și începutul lui august, într-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
care umblă înfofolite în palton și încălțate cu galoși, ar fi câteva din motive, însă suficiente să te prăbușească. Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar gheara sa rece strânge beregățile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima picătură de zaț și ultimul fum din țigară, se declară pregătit să se arunce în golul tranziției de la o societate
PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357472_a_358801]
-
simțea că o ia leșinul de poftă. Își scoase cuminte traista, răsturnă fructele în coșarca de lângă masă, se spălă în fugă pe mâini și pe obraji, după care se așeză la masă lângă Moșu. Ascultă rugăciunea cu ochii pironiți pe zeama aburind în blidul din fața ei. Înghiți de câteva ori în sec, pierzând șirul cuvintelor. - ...acum și pururea și-n vecii vecilor... - Amin, șopti recunoscătoare. Prima farfurie o topi fără să stea pe gânduri, apoi îi ceru bunicului încă o porție
RACAMEŢII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357787_a_359116]
-
încă o porție. Moșu, îi turnă fălos, încă o porție generoasă, încărcată de varză. Mai multă varză decât carne și decât ciorbă, dar ea era atât de flămândă! Spre sfârșit, când deja se săturase, plimbă de câteva ori lingura prin zeamă, întrebându-se dacă lui Ceușescu, cine-o mai fi fost și acela, i-ar fi plăcut racameții strânși covrig și inerți, care se vedeau pe fundul blidului. Referință Bibliografică: RACAMEȚII / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1546
RACAMEŢII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357787_a_359116]
-
minte că în intervalul celor câteva minute, cât a dispărut printre butucii aceea, susținuți de niște spalieri înalți, m-am apropiat de un tub de ciment în care era preparată o substanță verde, numită, după cum aveam să aflu mai târziu, zeamă bordelez, substanță cu care erau stropite frunzele viei de viță, combătând în felul acesta dăunătorii. Trezită din somnolența ei, o șopârlă dispăru într-o crăpătură a pământului. Mi-am ridicat bărbia deasupra tubului, ținându-mă cu mâinile de marginea lui
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
ajută să întărești organismul cu vitamine, spuse o doamnă care ascultase cu bunăvoință toate opiniile. Vitamina ce din fructe, cum ar fi lămâile și ardeiul iute, vitamina be din brânză de capră, vitamina de din iaurt patru la sută și zeamă de varză, plus pateu de ficat și un mușchi în sânge te face mai sănătos decât erai... Zău așa,,, Se părea că totul a fost spus. În compartiment se lăsase o liniște stânjenitoare, mai ales pentru că eu, cel care provocasem
SCHIŢE UMORISTICE (33) – LEACURI PENTRU RĂCEALĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357752_a_359081]
-
și dumneata, că ai fi obosit de atâta drum... Îți dăm ce avem și noi, o strachină de făsui, cu o ceapă, cu o bucată de turtă ori de mămăligă... O bătrână i-a dat chiar și o strachină cu zeamă de varză ... Ba de câteva ori Sfântul Petre a înnoptat la marginea unui lan de porumb, că nu l-a mai adăpostit nimeni... ori la marginea unei păduri, cu mațele ghiorțăindu-i de foame, săracul. Dacă în ziua aceea nu
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
demisec, din struguri Muscat de Hamburg - Inomeli și vinul alb, sec, cu aromă de mere verzi, din struguri Muscat de Alexandria și Roditis - Lefko. Pește (cod) cu dovlecei Ingrediente (pentru 5-6 porții) 1,5 kg cod proaspăt, 4 cepe sau zeama de la 4 cepe, 300 gr ulei, 4-6 căței de usturoi curățați, 700 gr dovlecel, 5-6 lămâi stoarse (aprox. 200gr suc), o legătură de pătrunjel, piper negru măcinat mare. Se curăță peștele, se taie felii de 5-6 cm, se spală bine
FILOZOFIA GUSTULUI LA MUNTELE ATHOS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358679_a_360008]
-
Peștele trebuie să rămână „alb ca hârtia”, cum spuneau bătrânii din mănăstire. Îl sărăm cu sare măruntă din belșug și îl așezăm în strecurătoare la scurs, 2-3 ore. Când îl gătim spălăm puțin peștele și-l așezăm în tavă, adăugând zeama de ceapă sau ceapa tăiată mărunt și apă până la acoperirea completă a peștelui. Se dă tava la foc mare. Când începe să fiarbă peștele, luăm spuma și adăugăm uleiul și usturoiul. Se adaugă și dovleceii, care trebuie să fie mici
FILOZOFIA GUSTULUI LA MUNTELE ATHOS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358679_a_360008]
-
de pește pusă în farfurie socotim să fie câte 2 dovlecei mici sau unul mai mare. Atenție! După aproximativ 45 de minute, micșorăm flacăra la jumătate și mișcăm tava, ca să nu se lipească, pentru că sosul începe să se lege. Când zeama s-a împuținat și sosul e destul de legat, adăugăm lămâia, cu 40 de secunde înainte să luăm tava de pe foc, observând cum sosul devine mai legat, albindu-se. Mișcăm tava, încât zeama de lămâie să se distribuie în mod egal
FILOZOFIA GUSTULUI LA MUNTELE ATHOS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358679_a_360008]
-
lipească, pentru că sosul începe să se lege. Când zeama s-a împuținat și sosul e destul de legat, adăugăm lămâia, cu 40 de secunde înainte să luăm tava de pe foc, observând cum sosul devine mai legat, albindu-se. Mișcăm tava, încât zeama de lămâie să se distribuie în mod egal în tavă. Se ia tava de pe foc și se presară pătrunjelul tăiat mărunt și piperul. Se acoperă tava. Se servește cald. Se „înnobilează”, bând vinul biologic, aromat, Lefko. A consemnat, Elisabeta IOSIF
FILOZOFIA GUSTULUI LA MUNTELE ATHOS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358679_a_360008]
-
150 de grame pe fiecare kilogram cântărit de carne. Nu se va lua în nici un caz slăninuță, costiță sau carne de porc, care nu fac decât să strice gustul și să ia din minunata savoarelor a mititeilor. Se fierbe o zeamă din oase de vacă cu măduvă, care se scade bine, din 500 grame de oase la fiece kilogram de carne. Se pregătesc pentru fiecare kilogram de carne mirodenii și condimente după cum urmează: • 8 grame de piper proaspăt pisat mărunt • 12
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
cât mai proaspăt pisat mărunt • 4 grame de enibahar pisat mărunt • 2 grame de coriandru pisat mărunt • 2 grame de chimion turcesc pisat mărunt • 1 gram de anis stelat pisat mărunt • 8 grame de bicarbonat de sodiu • 1 linguriță de zeamă de lămâie • 1 lingură de untdelemn • 1 căpățână bună de usturoi aromat și nu din cel iute La cantități mai mari de cinci kilograme, se va adăuga pentru fiecare alte cinci kilograme de carne, câte o măsură mai mult din
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
se va adăuga pentru fiecare alte cinci kilograme de carne, câte o măsură mai mult din mirodeniile pomenite. Se frământă carnea într-un vas pe măsură timp de un ceas, adăugând la început bicarbonatul de sodiu, care se stinge cu zeama de lămâie. Jumătate din zeama de oase și toate celelalte condimente, afară de usturoi, se adaugă treptat, uniform și puțin câte puțin. Amestecul se acoperă și se dă la ghețar o zi și o noapte, după care se scoate, se lasă
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
alte cinci kilograme de carne, câte o măsură mai mult din mirodeniile pomenite. Se frământă carnea într-un vas pe măsură timp de un ceas, adăugând la început bicarbonatul de sodiu, care se stinge cu zeama de lămâie. Jumătate din zeama de oase și toate celelalte condimente, afară de usturoi, se adaugă treptat, uniform și puțin câte puțin. Amestecul se acoperă și se dă la ghețar o zi și o noapte, după care se scoate, se lasă câteva ceasuri la dezmorțit și
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
puțin câte puțin. Amestecul se acoperă și se dă la ghețar o zi și o noapte, după care se scoate, se lasă câteva ceasuri la dezmorțit și se mai frământă o dată preț de o jumătate de ceas cu restul de zeamă de oase dezmorțită. Se face un mujdei de usturoi cu apă călduță dintr-o căpățână pentru fiecare kilogram de carne, care se lasă la tras o jumătate de ceas. Se stoarce mujdeiul de usturoi într-un tifon, se adaugă sucul
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din păi pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi grâul ce l-a secerat astăzi. - Ai terminat de legat și secerat? Îl întrebă Jeni
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina de lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? O întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
împrăștiat peste tot, am întins peștele pe sfoara legată de doi copaci, pentru scurs de saramură și uscat la vânt, cât de cât. Apoi, am băgat tot peștele în saci curați și bine legați la gură, ca să nu se scurgă zeama în genți. Deja credeam că am scăpat de greutatea bagajelor, dar nu a fost așa: chiar dacă s-au mai redus unele, ele s-au completat cu altele. In jarul focului am ars toate gunoaiele, adunate din zona noastră de activitate
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]