3,853 matches
-
roman, datorită celor 2 caiete aduse de tatăl meu când s-a întors de la înmormântarea tatălui său, vreau sa cred ca mi-a lăsat dragostea pentru literatură și scrierea romanțată a memoriilor. Zicea tatăl meu că aceste caiete sunt singura zestre pe care a primit-o de la acesta, neglijând faptul că a lăsat și o zestre genetică, fără de care poate nu aș fi fost în stare să scriu această carte, precum și cele scrise anterior. Aceste caiete pe care le-am citit
MOȘ MACHE..EPILOG de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434380064.html [Corola-blog/BlogPost/379693_a_381022]
-
tatălui său, vreau sa cred ca mi-a lăsat dragostea pentru literatură și scrierea romanțată a memoriilor. Zicea tatăl meu că aceste caiete sunt singura zestre pe care a primit-o de la acesta, neglijând faptul că a lăsat și o zestre genetică, fără de care poate nu aș fi fost în stare să scriu această carte, precum și cele scrise anterior. Aceste caiete pe care le-am citit, fiind încă copil, erau un fel de jurnal, scris de bunicul meu și cuprindeau pe lângă
MOȘ MACHE..EPILOG de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434380064.html [Corola-blog/BlogPost/379693_a_381022]
-
dar și Așchierea metalelor (ing. S. Gubiță) etc. Desigur, nu pot lăsa neamintite orele de Atelier (lăcătușărie, strungărie, freză și raboteză etc.) care mi-au ajutat, toate, foarte mult în viață! Opțiunea pentru disciplinele umaniste se explică, desigur, printr-o zestre venită din familie E.Ț.: Ce amintiri legate de familia dvs. din perioada copilăriei și a tinereții aveți? T.G.:. La noi, în casa de la Cordun, tata Nicolae Ghideanu era tâmplar la Atelierul Fabricii de zahăr Roman; mama țărancă și casnică
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
la o sursă de căldură, se netezea și apoi se relua procesul de învățare a scrisului. Cu timpul panachida s-a înlocuit cu tăblița și condeiul de ardezie( ... ) “. Viața spiritual împletită cu tradițiile locului sau coagulat într-o “ladă de zestre “ a spiritualității românești “tezaur care păstrează uimitoare vestigii ale spiritualității dacice, din neolitic, până la începutul mileniului al III-lea. “ Oamenii locului sărbătoresc Crăciunul, merg cu Sorcova, Steaua, Plugușorul, dau copiii de grindă, se celebrează botezul Domnului Iisus la Bobotează, se
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/File_din_istoria_comunei_sus_al_florin_tene_1379840074.html [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
a integrat în devenirea culturală “. În condițiile integrării țării noastre în Europa și a fenomenului de globalizare, unele elemente din istoria noastră, din tradițiile neamului și operele acestuia, se estompează sau dispar, astfel că aceste monografii rămân ca „ ladă de zestre“ prin care urmașii ne vor cunoaște și mapamondul ne va înțelege Al. Florin Țene Membru corespondent al Academiei Americană Română Președintele Ligii Scriitorilor Români Referință Bibliografică: File din istoria comunei Șușani / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/File_din_istoria_comunei_sus_al_florin_tene_1379840074.html [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
zornăie în pungă; uită-te cum crapă coaja pomului ce nu dă roade iar invidia te roade până când adoarme straja și-ai să vezi cum bate vântul prin livada ta pustie dacă e să nu mai fie sprijinit deloc avântul zestrea ta, averea vie grijă cui o lași în urmă că noi nu suntem o turmă ci doar lucrători în vie! Referință Bibliografică: Lucrătorii viei / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 431, Anul II, 06 martie 2012. Drepturi de
LUCRĂTORII VIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucratorii_viei_ion_untaru_1331030909.html [Corola-blog/BlogPost/348396_a_349725]
-
05 martie 2012. Mi-a fost dat să întâlnesc, după mulți ani, oameni care mi-au adus aminte de câte o întâmplare pe care o păstrează întipărită ca pe o scumpă fotografie. E ca și cum aceasta ar face parte din însăși zestrea lor sufletească și nimeni și nimic n-ar putea să le-o spulbere vreodată. Asemeni lor am păstrat și eu în adâncul ființei imagini ale locurilor spre care m-a îndreptat o etapă sau alta a vieții. Din trăirile mele
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
Citește mai mult Mi-a fost dat să întâlnesc, după mulți ani, oameni care mi-au adus aminte de câte o întâmplare pe care o păstrează întipărită ca pe o scumpă fotografie. E ca și cum aceasta ar face parte din însăși zestrea lor sufletească și nimeni și nimic n-ar putea să le-o spulbere vreodată.Asemeni lor am păstrat și eu în adâncul ființei imagini ale locurilor spre care m-a îndreptat o etapă sau alta a vieții. Din trăirile mele
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
După sobă era un loc râvnit de oricare dintre noi dar pe care nu l-am stăpânit niciodată. Acolo era pusă o saltea mică pe care putea dormi o singură persoană și mai multe pisici. Pe unul dintre paturi era zestre mătușii așezată frumos până în tavan alcătuită din covoare și coverturi țesute în război, presuri multicolore din coade și perne de puf noi înfățate în fete albe cu colturei. Bucătăria era încăpătoare iar sobă de lut cu plita ocupă un sfert
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_acolo_unde_incepe_raiul_din_dorina_stoica_1385980190.html [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
răsfoiesc, fiindcă mă plictisesc. Tot ce fac, fac la nivel profesionist » - Ce planuri de viitor ai? - Voi reedita și alte cărți ale Ninei Cassian, câteva dintre cărțile sale pentru copii și jurnalul său, fabulosul și controversatul său jurnal, „Memoria ca zestre”. Voi scrie o carte a mea, un proiect de carte online cu ilustratii realizate de unul dintre cei mai buni fotografi din România - Paul Buciuta de la studioul „Artista”. Colaborez cu el de mai bine de patru ani, „Tango” am făcut
DE VORBĂ CU ALICE NĂSTASE, REDACTOR-ŞEF LA REVISTA „TANGO”, DESPRE CUM ESTE SĂ ÎNCEPI ŞI SĂ CONDUCI O PUBLICAŢIE PENTRU FEMEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_alice_nastase_redactor_sef_la_revista_tango_despre_cum_este_sa_incepi_si_sa_conduci_o_publicatie_pentru_femei_.html [Corola-blog/BlogPost/355797_a_357126]
-
fiu acasă - În astral urcând cu a mea pe veci mireasă. Sub cerul înstelat singur mă preling - Sunt un biet uitat, rânit de zei în ring. Iubit de muze albe și de năluci ecvestre - Gonit din raiuri dalbe, cerșetor fără de zestre. Prin lumina caldă a Lunii mă transform în cel ce-am fost - Un iubit pierdut prin porturi, un lup negru făr' de rost. Am iubit odată singur o femeie făr' de cost - Singur voi muri adesea făr' de haită și-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_pirtac/canal [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
fiu acasă -În astral urcând cu a mea pe veci mireasă.Sub cerul înstelat singur mă preling -Sunt un biet uitat, rânit de zei în ring.Iubit de muze albe și de năluci ecvestre -Gonit din raiuri dalbe, cerșetor fără de zestre. Prin lumina caldă a Lunii mă transform în cel ce-am fost -Un iubit pierdut prin porturi, un lup negru făr' de rost.Am iubit odată singur o femeie făr' de cost -Singur voi muri adesea făr' de haită și-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_pirtac/canal [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
Cavaler, i-a fost transmisă DIPLOMA DE RECUNOȘTINȚĂ din partea Academiei Române. Scriitorul Al.Florin Țene, președintele Ligii, redactor al revistei „Confluențe Românești”, a subliniat că „Această mare Enciclopedie, în condițiile europenizării României și ale fenomenului de globalizare, a devenit lada de zestre a spiritualității românești. Acești creatori, din diferite domenii, fără să apară pe sticla televiziunilor sau pe prima pagină a ziarelor, în tăcere și cu acribie, prin creațiile și activitățile lor, pun cărămidă peste cărămidă , la edificarea culturii și spiritualității românești
PENTRU TATA, STRIG PREZENT ŞI SĂRUT DRAPELUL , REPORTAJ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 by http://confluente.ro/_pentru_tata_strig_prezent_si_sarut_d_al_florin_tene_1345381306.html [Corola-blog/BlogPost/358090_a_359419]
-
arborelui genealogic, în speță cu bunicii. Iese în evidență Constantin, bunicul patern. Acesta este un om al istoriei la pas, un om al unei țărănești meditații tihnite. Fost jandarm, bunicul acoperă emoțional în devenirea familiei intervalul de după 1940. Lasă în zestrea de reflecții și emoții trăite a liniei genealogice și transferă nepotului o lecție și o privire de sus și de departe a lumii. Acest om rezolvă o problemă majoră: problema timpului existențial. Este un om ce n-ar mai lua
DAN IONESCU: Efectul identitar / The identity effect , de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-efectul-identitar-the-identity-effect-de-stefan-vladutescu-sri-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339602_a_340931]
-
în domeniu. În 2009 a renunțat la învățământ și s-a dedicat activității de meșter popular. Ca artist popular a realizat o diversitate de obiecte religioase: pristolnice, icoane de vatră, icoane pe sticlă, cruci de mână, troițe, sărărițe, lădițe de zestre. În orice obiect făcut de el aprofundează foarte mult cercetarea, proveniența, modalități și stiluri de lucru, ornamentica. Cum a ajuns să creeze icoane de vatră? A vizitat muzee, a văzut în depozitele unor muzee icoana de vatră și a început
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
ochiul lui Dumnezeu, soarele, serafimi (îngeri), Iisus răstignit. Soarele este reprezentat sub forma unei rozete. Sărărițele sunt cutii în care se ține sarea. Domnul Moldoveanu Vasile și-a susținut lucrarea de licență la Facultatea de Sociologie cu tema lada de zestre, obiect util vieții cotidiene, devenit apoi operă de artă prin operații repetate, finisări și decorări. Aceasta a fost un obiect foarte important în viața unei familii și în general al femeii, inclusiv în perioada interbelică. În fiecare casă era o
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
vieții cotidiene, devenit apoi operă de artă prin operații repetate, finisări și decorări. Aceasta a fost un obiect foarte important în viața unei familii și în general al femeii, inclusiv în perioada interbelică. În fiecare casă era o ladă de zestre în care se păstrau lucrurile de îmbrăcăminte, velințe, covoare. A fost element cheie în viața fetei care nu s-ar fi putut mărita dacă nu avea o ladă de zestre care să arate comunității priceperea, hărnicia, talentul și bogăția ei
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
în perioada interbelică. În fiecare casă era o ladă de zestre în care se păstrau lucrurile de îmbrăcăminte, velințe, covoare. A fost element cheie în viața fetei care nu s-ar fi putut mărita dacă nu avea o ladă de zestre care să arate comunității priceperea, hărnicia, talentul și bogăția ei și a familiei din care provenea. În ziua nunții lada de zestre era purtată de la un capăt la altul al satului și dusă la casa soțului unde rămânea definitiv. Însoțea
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
element cheie în viața fetei care nu s-ar fi putut mărita dacă nu avea o ladă de zestre care să arate comunității priceperea, hărnicia, talentul și bogăția ei și a familiei din care provenea. În ziua nunții lada de zestre era purtată de la un capăt la altul al satului și dusă la casa soțului unde rămânea definitiv. Însoțea familia pe tot parcursul vieții, locul ei fiind în casa mare. Lăzile de zestre pot fi clasificate după formă, mărime și ornamentică
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
din care provenea. În ziua nunții lada de zestre era purtată de la un capăt la altul al satului și dusă la casa soțului unde rămânea definitiv. Însoțea familia pe tot parcursul vieții, locul ei fiind în casa mare. Lăzile de zestre pot fi clasificate după formă, mărime și ornamentică. Motivele erau astrale, antropomorfice, zoomorfe, florale etc. Orice părinte care avea o fată de aproximativ 10 ani mergea la meșterul lădar și comanda lada. Acesta când îi aplica ornamentele trebuia să țină
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
cult și pentru acest lucru era binevenită orice donație de la enoriașii săi. După ce termină cu bărbieritul, intră în camera "curată de la stradă" cum îi spuneau bătrânii, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune în lada de zestre pictată cu flori și motive florale. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
enoriașii săi. După ce termină cu bărbieritul, intră în camera "curată de la stradă" cum îi spuneau bătrânii, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune în lada de zestre pictată cu flori și motive florale. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
destinul, se putea prognoza că fata va avea un viitor minunat nu ca proastele numite Caterina sau Filofteia. Peste câteva zile când, absolut întâmplător, domnul Francu își văzu soția moșmondind la niște valize ceva mai mari decât o ladă de zestre, întrebă candid: - Pleci, undeva? Faptul că doamna Cleo nu a explodat și nici nu l-a ars cu flacăra privirii se datora unei nemărginite iubiri și, mai ales, înțelegeri, față de bunul ei soț, un tip absolut nostim, care semăna cu
EXCURSIA DE DOCUMENTARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1413360445.html [Corola-blog/BlogPost/383685_a_385014]
-
Basarabia acasă Nu o lăsați pierdută prin străini Aduceți Basarabia acasă Să nu cerșească milă prin vecini Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsați imperiului rusesc Aduceți Basarabia acasă Căci este plai cu suflet românesc Aduceți Basarabia acasă Pământ străbun din zestrea dacilor Aduceți Basarabia acasă Cu un trecut din vremea tracilor Aduceți Basarabia acasă E sora noastră care sângerează Aduceți Basarabia acasă Porunca care binecuvântează Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsați să moară prin străini Aduceți Basarabia acasă Și aruncați coroană
ADUCEŢI BASARABIA ACASĂ de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1462176714.html [Corola-blog/BlogPost/380615_a_381944]
-
ochii-mi privesc dincolo de tăcere și-ncerc să plămădesc o altă vară, dar ani mulți și-au luat la revedere. Nu îmi doresc nimic, din disperare, dar anii se tot țes ca-ntr-un război, chiar dacă vârsta-i fată fără zestre, nutresc speranța și-un drum în doi. Pe tâmple se-nfășoară vise virgine, dospite-n mâneca timpului flămând, dincolo de tristețea ce pleacă-vine, pilastrul-speranța ține-al meu gând. Privesc încrezătoare din barca vieții, uneori, valurile au clătinat-o nemilos și făr
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]