2,421 matches
-
așteaptă padurea și un tainic izvor Din care-mi iau tainic, al copilăriei fior. AȘTEAPTĂ-MĂ, CĂSUȚA MEA! Așteaptă-mă, căsuța mea frumoasă Cu îngerii țesând lumină pură Pictând pe roata vremii de mătasă Comori pierdute-n timp, uitate-n zgură.. Așteaptă-mă cu poarta larg deschisă Cu blândul tău surâs înscris în mine Așteaptă-mă cu dragostea promisă Și lasă-mi pașii în plutiri divine. Așteaptă-mă, când umede ecouri Distilă gânduri, roua de sub gene Petale ce se scutur' pe
OMAGIU MAMEI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345548_a_346877]
-
muții Eu am citit că până și mamuții Dialogau să nu-i prindă plictisul Nu mai duce degetul la gură Că mie îmi urlă liniștea în cap Îmi umblă hergheliile la trap De sus în jos, pe-un hipodrom de zgură Tu nu vezi că s-a răsturnat odaia Și ne ducem traiul pe tavan? Dar ce spun eu, că totul e în van Și-mi vine să-ți răstorn în cap tigaia! Zi mă’ ceva să nu te strâng de
MAI ZI CEVA de ION UNTARU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352157_a_353486]
-
noastră pământească. Pentru că nu oricine dintre oameni ajunge la stadiul de curăție care să-i permită să stea în fața Domnului la Judecată, din această cauză cred că purificarea sufletului trebuie să continuie și dincolo. Așa cum se curăță într-un cuptor zgura de pe un metal prețios, așa trebuie să se curețe și sufletele noastre prin suferința meritată de fiecare. După părerea mea, în viață nu există decât două drumuri. Este unul strâmt, să zicem o potecă și, ea duce în vârful muntelui
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
sufletește, nu mai trebuie să se teamă de suferință. Dar nici să o caute cu lumânarea, ceea ce ar însemna o înclinare în partea nedorită a balanței destinului. La ce i-ar folosi cuiva suferința de dragul suferinței? Suferința călește caracterele, topește zgura de pe oricare metal prețios și-l pune mai bine în valoare. Câteodată mă închipui stând undeva la un colț de stradă și privind mulțimea care aleargă valuri, valuri încoace și încolo, amețindu-te. Dimineața de acasă spre arena în care
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
o observă! Chiar dacă curge din ochi, ea își are izvorul în inimă. De acolo curge și energia vieții tale. Și curg de multe ori amestecate una cu cealaltă. Lacrima îți cunoaște cel mai bine casa sufletului. Doar ea poate curăța zgura ce s-a strâns peste aripile tale și curățindu-le, te ajută să zbori din nou. Întotdeauna vom ascunde o lacrimă în suflet, uneori plânsă din dor, alteori de fericire sau din emoția îndrăgostirii. Dar cea mai importantă va fi
LACRIMA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354777_a_356106]
-
blanc (1984). Poeta aparține generației lui Nicolae Labiș, căruia îi și de-dică o poezie ca un bocet: Nopți ciudate.Volumul Poezii (1995) reprezintă o adevărată decantare a întregii creații, pornind de la versurile plachetei Distanțe, din care a fost înlăturată toată zgura conjuncturală. Doar câteva titluri noi au fost adăugate, într-un lung poem, Zeița cu sprânceana albă, după ce selectează imagini din decembrie '89, poeta adaugă un final emblematic, ca o lespede peste un trecut „obsedant": „Vină iertarea". O vină tragică în
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
pentru amenajărea, într-un viitor apropiat, a unui tern de sport, poliivalent și multifuncțional. Prevăzut cu un fundament de pietriș pentru scurgerea apei, apoi cu un strat de pietriș mai mare peste care se va pune un strat gros de zgură de 20 cm ș,i în final, amplasarea unui covor verde (gazon) din material sintetic, este tot ce se poate obține în acest moment de criză financiară, prin care trece nu doar țara ci întreaga lume. Terenul va fi împrejmuit
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357002_a_358331]
-
spirite. *Trăiește așa cum te rogi: cu smerenie, cu blândețe, cu ardoare. Și nu te ruga așa cum trăiești: în grabă, cu egoism, cu trufie. Ochii nu pot fi înnegurați când inima e doldora de lumină. *Negura de pe ochi se transformă în zgură pe suflet. *Drumul sfințeniei nu admite ... popasuri. *Alcătuiește-ți cu minuție un program de sfințenie: meditează în liniște, elimină tot ce te-ar putea distrage de la contemplarea misterelor. Deschide-ți inima către Dumnezeu, fii disponibil la lucrarea Duhului în tine
AFORISME DESPRE SENECTUTE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355622_a_356951]
-
capelei catolice a existat aici o altă biserică cu plan triconic, probabil ortodoxă, iar pe platoul central al cetății au fost scoase la iveală ateliere de confecționat material de război, vârfuri de lance, săgeți și proiectile de fier pentru praștie, zgură de fier ș.a. S-a găsit, de asemenea, un cuptor de pâine, urme de locuințe incendiate, ceramică smălțuită, diverse ustensile casnice și obiecte de cult24. Masivitatea zidurilor cetății, aspect neobișnuit pentru această zonă, înzestrarea sa cu trupe și armament, resursele
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
lipsită de podoabe de valoare artistică, în afară de mari cantități de ghiulele de piatră de toate dimensiunile, de pile de fier de variate forme, gloanțe și mici ghiulele de fier și plumb, fragmente de tunuri din bronz, bucăți de pucioasă și zgură de fier și de aramă, care indică fabricarea pe loc a o parte din armament, ea nu dă decât multă ceramică de calitate comună, parte din forme și din paste pentru întrebuințări speciale și mai puțină ceramică smălțuită și ornamentală
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
mii de culori NĂDEJDEA din ceruri aflată-n Scriptură. Azi, frunze-arămii din ceea ce sunt Compun simfonii cu-al toamnei cuvânt, Când crengile vieții se-nvârt ca o dură. Am pus în cuvinte și-n multe culori Chiar URA-nvelită-n poeme de zgură. Din vârfuri de ramuri se scutură flori Și-mi picură-n suflet parfum și candori, Când crengile vieții se-nvârt ca o dură. ÎNTOARCE-TE, ROMÂNE! O raniță țesută din griji nenumărate A tot purtat românul, de când se știe, -n
LA CEAS DE VECERNII (POEME) de DOMNICA VĂRZARU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370804_a_372133]
-
confruntărilor dogmatice și a ofensivei eretice când din cauza unui cuvânt, a unei conjuncții cădeau patriarhi și capete împărătești. Cine în zilele de azi mai cântărește și cumpănește fiecare cuvânt, fiecare expresie și cine mai desparte filonul subțire de aur de zgură și minereu? Aurul se lămurește în foc, iar adevărul în arderile sufletești și spirituale autentice și profunde. Trăim totuși timpuri duhovnicești superficiale fiindcă s-a ridicat la ceruri însăși cenzură transcedentala. Santem liberi să creăm ce vrem și cum vrem
HARFA SFÂNTULUI DUH de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370019_a_371348]
-
Doar un... nătăfleț. • Evenimentul pe care-l aștepți cu nerăbdare are cea mai lungă cale. • Lumea nu e așa cum o prezintă scepticii. E mult mai dezolantă. • Ceea ce azi e nou, mâine-i vechi, poimâine... străvechi. • Trecători în această lume de zgură, ne încărcăm, în loc de iubire, cu tone de ură. • Locul cel mai sigur pe pământ este... sub pământ. • Suntem înfometați după adevăr, precum Adam și Eva fost-au după... măr. • Văzută de sus, lumea pare un cor, ce cântă pe mii
GÂNDURI REBELE (16) – LUMEA ÎN CARE TRĂIM de HARRY ROSS în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369615_a_370944]
-
din Bacovia, dar și din Blaga, Stănescu, Sorescu și din Păunescu, care este un mare poet, vă rog să rețineți aceasta, dincolo de unele poeme de-ale lui de ocazie, din care are destule, după cum bine știți. Dar dacă dăm deoparte zgura poetică păunesciană și lăsăm numai poezia lui autentică din cărțile lui atât de voluminoase, ca să zic așa, aș putea selecta un singur volum, așa cum pricep eu poezia, un volum de o sută de poeme, cu care l-aș așeza pe
„POEZIA MEA VINE DIN MAREA SINGURĂTATE ŞI GREAUA SUFERINŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369617_a_370946]
-
citez: „Scările mele poetice/ care urcă pe faianța peretelui/ mereu din fața mea/ ca din pământ/ odată am să ajung acolo/ unde zăpada mi se va lipi de pleoape/ iar tu mi-ai văzut visul din somn!” De sub sterilul cotidianului, din zgura vieții monotone, extrage minereul prețios și cizelează bijuterii din cuvinte simple, naive, candide, bătăioase. Luptătoare însă cu garda mereu deschisă, își asumă riscul rănilor. Iat-o aproape de pamflet: „Unii te folosesc ca un fel de paravan/ pentru lipsa lor de
PREZENTARE DE CARTE LA I.C.R. TEL-AVIV: BIANCA MARCOVICI „MUNTELE MEU CARMEL” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368197_a_369526]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > NOAPTEA ÎNSERĂRII Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2318 din 06 mai 2017 Toate Articolele Autorului răsărit de pași în morminte de zgură, pământ amestecat cu gură de lup în trailerele infinitului finit, de pe șevaletul pictorului sculptat în inima unui cancelar, regulat la ușa mea, când vecina și-a cumpărat moartea în sicriu de plumb, foc veșnic în balans cu vântul ce încă
NOAPTEA ÎNSERĂRII de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362698_a_364027]
-
George Coșbuc, oricât de grea este povara timpului care a generat-o, are suficiente virtuți care să o impună în continuare în conștiința unui public care va ști să ia din această poezie ceea ce e pulbere de aur, lăsând deoparte zgura vremurilor. Interesant e că procupările din ultima perioadă pentru opera lui Coșbuc capătă relief mai ales prin contribuțiile unor ardeleni, de la Gavril Istrate la Petru Poantă, de la profesorii Marin Iancu la Maria-Daniela Pănăzan, și nu în ultimul rând, de la academicianul
„SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353456_a_354785]
-
Au trunchiuri de mărăcini Și fructe necoapte. Zâmbetul e o himera Ce sforăie la fereastra. Lacurile au secat și rate sălbatice Se zbat veșnic în mocirlă. Râul visează la soare și la lună. Miresmele florilor sunt palide, Cu sufletul de zgură și cenușă. Brazii au vârfuri de seceri Și trunchiuri strivite de ură. Pântecele mamei este istovit de atâta truda și nașteri n-or să mai fie. DESOLATION Light got rotten în the darkness of life. Thoughts get lost into suffering
DESOLATION de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352992_a_354321]
-
la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am spart coaja de nucă/A cuvântului și peste înțelesuri am dat/De bine, dulci ca mierea, de ducă/Și ură,/Avea gust de zgură,/Dar și de păcat,/ Simțeam eminesciana vibrație,/înțelepciunea lui Pan din gură în gură/Era în sămânța gata de germinație.// Am spart coaja seminței cuvântului/ Și-am dat peste altă sămânță/un alt înțeles, o altă cărare,/o altă speranță
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
ard în timpul static, Pădurile de falși poeți Cântă fals și hemoragic Un trai deșert de mălăieți. Șirul lung de generații, Anii scurți fără destine Fug neputincioși în spații Cu instincte bizantine. Stăm sub fraze ne-ncepute Dormind pe un pat de zgură, Săbii flasce și corupte Sunt legítima alură. Un cer în crengi s-a coborât, Spre noi alt înger va zbura, Iar eu vă spun numai atât: Cred doar în tinerețea mea. Referință Bibliografică: M-AM ÎNSTRĂINAT DE VISE / Stelian Platon
M-AM ÎNSTRĂINAT DE VISE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357876_a_359205]
-
vorbele poetei sunt cuvintele pe care omul modern nu mai are curajul să le rostească, poezia căpătând astfel valențele unei revolte, menite să aducă la lumină adevărul: „Răvășită-i astăzi țară/ De orgolii și de ură/ De prin colțuri - sare zgură/ Și ne-aduce iar ocara.” (Vocile străbune - Cetatea Bologa, Sufletul nostru nu-i de răstignit, Blestem, Sătui de minciună, Plecați ni-s copiii ... , Revoltă). Ridicând privirea către cer (omul - lut moale în mână Olarului Primordial), poeta simte că salvgardarea poporului
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
prima oară pe lângă el, părea un moșneguț cu părul alb, pufăind din pipă. Dar în prima dimineață petrecută pe insulă, ne-am convins că nu e doar un vulcan ieșit la pensie - am găsit terasa acoperită cu o pulbere de zgură fină, cenușă trimisă în timpul nopții în semn de “Bun venit!”, ca de la un senior la alt senior. Ulterior ne-am dat seama că era o operație cosmetică, de întinerire. Dacă în prima zi, versanții Etnei erau înzăpeziți, de un alb
CLANUL SICILIENILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357521_a_358850]
-
de la un senior la alt senior. Ulterior ne-am dat seama că era o operație cosmetică, de întinerire. Dacă în prima zi, versanții Etnei erau înzăpeziți, de un alb imaculat, la următoarea excursie am văzut un întreg versant înnegrit de zgura eruptă peste noapte. Etna nu e singurul munte, întreaga insulă este un lanț de munți și de dealuri, care își înalță coamele direct din mare. Poate că există și câmpii ascunse între munți, dar pe unde am trecut noi, n-
CLANUL SICILIENILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357521_a_358850]
-
noi » poetul crede că pașii iubitei sunt făcuți din foșnet de iarbă și depărtarea are forma brațelor ei. El nu e decât țărmul, iar ea este corabia pe care o așteaptă mereu. Poezia lui trece prin apele postmodernismului, spălată de zgura metaforelor fără sens. În « Singurătatea-frumoasa mea mamă » înserarea rămâne neterminată (ce frumos !), vântul face din plopi un fluviu care curge la marginea înserării. 20. Michaela Al Orescu, bucureșteancă, artist plastic, muzicant- canto clasic,membră a Societății Scriitorilor Români și a
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
sunt fumător, unul înrăit, inconștient...Respir mai mult fum, la birou, acasă, pe stradă...Tușesc, expectorez, put oribil... -Bătrâne, îmi explică amicul meu, internistul, n-ai nici pe dracu, uite radiografiile și E.K.G.-ul!...Doar plămânii încărcați, alveolele...Funingine și zgură...Ai senzația, uneori, noaptea mai ales, că te sufoci?... Că inima mai bate și haotic?... Normal, rărește țigările!...Și dacă mori la nouăzeci de ani, ce?!... Hai, că n-ai cancer și inima e în regulă...Totul normal!... „Mă minte
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]