602 matches
-
Repere bibliografice: Iulia A.[ricescu], [Viața Sofiei Cocea], în Operile doamnei Sofia Chrisoscoleu, născută Coce, București, 1862; Radu Rosetti, Despre cenzura în Moldova, IV, București, 1907, 6-7, 45; Emilgar [Emil Gârleanu], Sofia Hrisoscoleu, „Arhiva”, 1902, 1-2; Profira C. Groholschi, O ziaristă româncă, Piatra Neamț, 1919; I. A. Bassarabescu, O scriitoare necunoscută din epoca Unirii Principatelor, București, 1940; J. Byck, O pamfletară acum o sută de ani, GL, 1958, 10; Cornea, Alecsandrescu - Eminescu, 60, 67-68; Paraschiva Câncea, Sofia Cocea (1839-1861), București, 1975; Dicț
COCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
nu a fost una de frică ci a fost urmarea unei stări de criză și dependentă dintre femeia captivă și răpitorul ei. Relația a persistat și după ce răpitorul a suportat rigorile legii. Cel mai celebru caz a fost cel al ziaristei Patricia Hearst, care nu numai că s-a îndrăgostit de unul dintre răpitori săi, dar l-a și acoperit pe acesta cu focuri de armă când era în pericol de a fi capturat de forțele speciale. Această reacție extremă poate
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
ofițeri femei, mai sensibile și mai capabile să comunice cu victimele agresiunii și până la cooperarea cu organizațiile neguvernamentale și cu comunitatea, se creează treptat premise pentru o intervenție mai eficientă a polițistului. Gabriela Adameșteanu (Revista 22), prezentă la dezbatere în calitate de ziaristă, dar și ca membră în organizații neguvernamentale care militează pentru respectarea drepturilor omului, a întărit această constatare că familia se manifestă adesea cu brutalitate, întemeindu-se pe o cultură de tip paternalist, în care se spune că „bătaia este ruptă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
inflație de semnificații cruda frumusețe din prima parte a romanului: Laur fuge cu banii și cu țiganca, începe revoluția din decembrie 1989, Relu revine la București, Andrei reușește, în vălmășagul revoluției, să treacă granița, Relu dă, pe baricade, de Ortansa, ziaristă la „Dreptatea”, care cade însărcinată, Relu își vede publicate romanele, primește, ca și A., un premiu al Uniunii Scriitorilor, după care evadează la Constanța, unde-i află pe Laur cu țiganca vânzând nămol pe plajă, și altele încă. În exces
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
a Școlii Superioare de Partid și la Facultățile de Medicină și Construcții din București (1953-1981). Pentru că fiul său părăsise țara, este obligată să renunțe la postul de conferențiar și să lucreze ca bibliotecară (1981-1985) la aceeași instituție, precum și ca funcționară, ziaristă și artist plastic. În 1992 înființează Editura Universal Dalsi, a cărei directoare este. M. debutează editorial târziu, cu Lasă asta! (1982), carte de povestiri scurte, cu narator obiectivat, verva, ca și ironia benignă vizând personaje și situații din viața cotidiană
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
IANOȘI, Ion (1.V.1928, Brașov), critic literar și estetician. Numindu-se la naștere Janos Maximilian, I. este fiul Anei Lató (n. Leitner), ziaristă, și al lui Iuliu Steinberger, comerciant. Este căsătorit cu Janina Ianoși. După absolvirea Liceului „Ioan Meșotă” din Brașov (1944-1947), face studii de filologie maghiară-franceză la Cluj (1947-1949) și de filosofie la Leningrad (1949-1954), unde își dă doctoratul (1955). Intră ca
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
an lui Liviu Rusu, fostul său profesor, că „totul e suspect de «aluzie»: cartof, pâine, laborator, bunăstare etc.”4. Lucrând În redacția Vieții Românești, Florența Albu notează În jurnal noi cuvinte interzise: țepe, clown, pitic, foame, frig, moarte 5, după cum, ziaristă la cotidianul România liberă, Tia Șerbănescu reține, tot Într-un caiet de Însemnări personale: S-au interzis câteva cuvinte, cinci, dar pe unul l-am uitat: informatică, robotică, neatârnare, Îngrășăminte chimice. Nu-mi dau seama ce au greșit aceste nenorocite
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
n. Neagoe), bibliotecară, și a scriitorului Florea Firan. A absolvit Liceul „N. Bălcescu” din orașul natal și, tot aici, Facultatea de Științe ale Naturii, secția matematică. Funcționează ca profesoară de matematică (1981-1986), ca redactor la Editura Tehnică (1986-1989) și ca ziaristă, editor și manager cultural din 1989. Va fi secretar executiv la Fundația Culturală Română și director al Centrului Cultural Român din New York. Colaborează la „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Teatru”, „Lettre internationale”, „Dilema” ș.a. Semnează cronică dramatică, de film
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
după aceea În Învățământul secundar. Cel de-al treilea exemplu era cel al unei tinere profesoare de etică, venită la Parteihochschule În 1986, care participase la editarea ziarului Das Blatt În zilele «fierbinți» ale schimbării, si care lucra apoi că ziarista la Berliner Bildzeitung. Wendehals. În afară de ei, dintre conducătorii școlii, doar Ralph Sch., fost director al sectorului „viață și construcție de partid” (Parteiaufbau), fost profesor la Polizeiakademie (Hochschule der Volkspolizei), apoi la Gewi-Institut, transferat disciplinar la Parteihochschule Karl Marx, era judecat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
al literaturilor Într-o măsură greu de imaginat Înainte. ANII ’90 Într-un articol ce are drept subiect două istorii foarte contrastante ale literaturii române din perioada comunistă (Eugen Negrici, 2001, 2002, Eugen Simion, 1998), Luminița Marcu, o foarte tânără ziarista și critic literar, care avea 10 ani În 1989, remarcă defectele și limitele a două modalități opuse de a se raporta la literatura română scrisă până În ’89. Eugen Negrici face din obiectul sau un caz de patologie literară, clasând operele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din 1994. Ultimii fiind mai discreditați decît primii, deoarece nu li se recunoștea un statut profesional. Este și ce distingea spionul În misiune În străinătate, În situație de risc, de spionul din interior, turnător disprețuit. Nina Andreevna a fost o ziarista sovietică opusă deschis politicii lui Gorbaciov, În a doua parte a anilor 1980. Liderii partidului renovat (PDS) se aflaseră În fața dilemei de a condamna trecutul său de a menține o anumita unitate În continuitate. Asta explică de ce noțiunea de «utopie
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Apărătorul dreptății”, în 1864 scrie la „Românul de duminică” și în 1865-1866 scoate ea însăși ziarul „Mama și copilul”. A mai semnat cu pseudonimele Elena și Florica. A fost modelul picturii România revoluționară de Daniel Rosenthal. R este considerată prima ziaristă româncă. Ziarul „Mama și copilul” era redactat aproape în întregime de ea. Exaltând maternitatea și crezând în influența femeii-mame asupra destinului societății, propovăduia bunătatea și dragostea universală. R. a editat o publicație pentru copii, în care interesează mai puțin istorioarele
ROSETTI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289376_a_290705]
-
cincizeci de istorii nonfictive văzute drept secvențe dintr-o comedie a existenței creată de jocul întâmplării. Într-un stil nepretențios, pe un ton direct și familiar, autorul relatează alert și cu umor întâmplări minore sau senzaționale, cu protagoniști anonimi (bucătăreasa, ziarista, necunoscuta din tren) sau notorii din lumea politică (Nicolae Ceaușescu, Emil Constantinescu) ori literară (Augustin Buzura, Ana Blandiana, Ștefan Bănulescu, Marin Preda, Octavian Paler, Mircea Dinescu, Nicolae Manolescu, Nichita Stănescu, Gabriel Dimisianu, George Arion). Observator atent al lumii înconjurătoare, el
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
a lui Nicolae Savu, militar de carieră. Urmează liceul la Vatra Dornei (1969-1973) și Facultatea de Filologie, secția română-engleză, la Universitatea din București, absolvind în 1977. Devine profesoară în orașul natal (1977-1989), apoi director adjunct la Editura Ion Creangă și ziaristă la „Curierul național”. Debutează cu versuri în „România literară” (1971) și editorial cu placheta Totem în alb (1973), premiată de Uniunea Scriitorilor. Scrie articole de critică literară și culturală în „Pagini bucovinene”, „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Bucovina literară”, „România
SAVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
acte și sentimente, încercând să afle dacă și unde au greșit. Întâlnirea Cristinei Predeleanu, aflată la apogeul carierei jurnalistice, cu fiica unei foste colege de facultate, abuziv exmatriculată (prilej de întoarcere în timp la ani și evenimente nefaste), declanșează confruntarea ziaristei cu ea însăși. Ideea greșelii săvârșite, a vinovăției și răspunderii în fața urmașilor se insinuează treptat, ducând la o mărturisire făcută doctorului Veiza. Alături de personaje cu trăiri puternice, individualități bine determinate, există în Pragul de sus și fizionomii mai puțin verosimile
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
Turda), poetă și traducătoare. Este fiica Ilenei Pop (n. Böjthe), învățătoare, și a lui Gheorghe Pop, profesor. Gimnaziul și liceul le-a făcut la Turda, absolvind apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1979). Lucrează ca ziaristă la „Cronica sătmăreană” din Satu Mare, apoi la „Gazeta de Nord”, din 1991 fiind manager la o agenție de publicitate, ulterior realizator de programe la Radio Transilvania (1996), consultant pentru programe Phare al Comisiei Europene (1996-1998), director al Centrului Cultural al
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
Brașovului, Făgărașului, din defileul Rucăr-Bran). Deși uneori corodată de exigențele propagandistice ale ceaușismului, formula reportajului scris de P. rezistă cu succes la proba timpului, în special grație substanței sufletești a autoarei: romantică, frumoasă, pe cât de suavă, pe atât de energică, ziarista adoră drumețiile, peisajul viforos și amalgamat, știe să extragă ce e de preț în peisajul uman, stilul este cald, alert, proaspăt și franc, nerefuzându-și patetismul de calitate. O parte din această frenetică activitate va fi selectată în volumele Viața
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
, Anișoara (pseudonim al Doinei Stella Grațiana Peteanu; 28.V.1912, Pădureni, j. Timiș - 1.IX.1972, Lugoj), poetă, prozatoare și ziaristă. Este fiica Vioricăi (n. Bujigan) și a lui Aurel Peteanu, profesor de română și latină, publicist, animator cultural, în perioada interbelică, al Lugojului. O. face cursul primar și pe cel secundar în orașul natal și în Timișoara și își ia
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
și jurnalistă. Părinții săi sunt Czica (n. Schulman) și Alfred Follender, cineast. Învață la Liceul „Sf. Iosif” și, din 1940, la Liceul „Focșăneanu” din București. În 1942 a fost deportată cu părinții în Transnistria. După război își ia bacalaureatul, devine ziaristă și lucrează, din 1947, la „România liberă” (unde scrie sub pseudonimul Sonia Gheorghiu) și, din 1950, la „Universul” (unde semnează Adina Bontaș). Dată afară din UTM, va trece ca planificator la Monchim (1951-1961). Colaborează la revistele „Pogonici” și „Licurici” (1952-1953
PALTY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
Lucrezzia Kara). În noiembrie 1932 este primită în Societatea Scriitorilor Români. Simpatia ei, cam stridentă, pentru mișcările de extrema dreaptă o expune în ultima parte a vieții unor persecuții. În 1945, de pildă, i se interzice să mai profeseze ca ziaristă; curios, în „Papagalul” (1946) îi mai apar câteva colaborări. Până atunci publicase în presă felurite impresii, comentarii de artă plastică, recenzii literare, cronici muzicale, reportaje, interviuri, proză. S-a făcut cunoscută, însă, mai ales prin rubricile închinate femeii („Sub ochii
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
găsim peste tot În lume. Diferența este că democrațiile Îndelungate și stabile reușesc să diminueze acest flagel, lucru care se va Întâmpla și În societatea românească În anii care vor veni. Comentând cazul de plagiat al fostului ministru Mircea Beuran, ziarista Daniela Sava scria: Că este corupție sau plagiat, tot de hoție la drumul mare este vorba, mai ales când, În această țară, care se chinuie să adere la UE, demnitarii fură pentru glorie și Împlinire personală, iar oamenii de rând
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
E. Marghita, publicistă R. Hasnaș, văduvă de război Măndica Florescu-Iași, muncitoare Maria Țiulescu, vopsitoare Angela Micu, studentă Coca Cohn, studentă Constanța Crăciun, studentă Dida Calimachi, artistă B. Petrescu, funcționară Dora Iancovici, funcționară Cora Costiner, dactilografă E. Ascher, dactilografă Marg. Nicolau, ziaristă Paula Calmanovici, avocată Cuvântul liber, nr. 35, din 7 iulie 1934. 36TC "36" Rapport Général 1930-1934 șasupra activității desfășurate de Consiliul Național al Femeilor Românețtc "Rapport Général 1930‑1934 [asupra activității desfășurate de Consiliul Național al Femeilor Române]" șExtraseț Nous
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Cristina șerban, casnică, Mia Constantinescu-Iași, institutoare, Ana Toma, funcționară, Maria Sârbu, profesoară, Ritta Sanielevici, casnică, Marta Drăghici, muncitoare, Ghizi Corodi, asistentă socială, Constanța Georgescu, muncitoare, Boureanu Natașa, funcționară, Isabela Potop, asistentă universitară, Elena Pătrășcanu, arhitectă, Anca col. Vasilescu, Pen Rozopol, ziaristă, Dora Massini, artistă. Cenzore: Mihaela Manasse, avocată, Păsculescu Elena, funcționară, Pia Cialner, funcționară, Dida Mihalcea, casnică. Cenzore supleante: Loti Foriș și Emilia Bunaciu; secretară: Maria Sârbu. Scânteia, nr. 196, din 12 aprilie 1945. 77TC "77" Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
În momentul acela, trebuia să denigreze țara-fantomă. Poseda simțul formulărilor bine găsite... Când am ieșit, m-a ajuns din urmă un ziarist pe care îl mai întâlnisem la una dintre acele reuniuni. „Voi asigura transmisia vizitei președintelui dumneavoastră împreună cu o ziaristă rusoaică. O cunoașteți, poate, se numește...“ În timp ce mergeam pe străzile cufundate în noapte, îmi spuneam că probabilitatea de a te reîntâlni sub o identitate rusă era aproape nulă. Mai ales alături de președintele „nostru“. Era totuși singurul mijloc ce-mi rămânea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
la imaginar. La începutul anilor ’80, Janet Cooke, de la Washington Post, a obținut faimosul premiu Pulitzer printr-un reportaj-anchetă despre un personaj pe care l-a inventat, Jimmy, un heroiman de doar 8 ani. Era contra deontologiei, dar, fără îndoială, ziarista știa ce putea să placă șefilor și cititorului (un fapt divers extraordinar), așa cum știa ce nu putea să placă: o relatare în plus despre sărăcia și drogurile din ghetourile americane. Ea a mințit, însă, înainte de a o judeca, trebuie să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]