616 matches
-
umărul meu”, Editura TipoMoldova Iași, 2005, 319 pagini). Hotarnica dintre Rusia și Moldova Când se împlinesc 90 de ani de la revenirea la patria mumă a teritoriului străbun de dincolo de Prut, numit Basarabia, ce aș putea scrie despre oamenii, literatura, poate ziaristica din România reîntregită, ca semn al sărbătoririi aniversării evenimentului? Dat fiind contextu l is toric în care ne scăldăm dar și a politicianismului ieftin care întreține destrămarea și necooperarea, până la a uita întinderile teritoriale străbune, a vorbi despre cele din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
DESPRE TEZAURUL ROMÂNESC Cum avea bunul obicei presa română odinioară, ziarul Glasul Bucovinei, nr. 920 din 17 februarie 1922 - unde au lucrat ca redactori și conducători ai publicației Sextil Pușcariu , Ce zar Petrescu, D. Marmeliuc și Pamfil Șeicaru, au făcut ziaristică militantă personalități precum Ion I. Nistor, Gh. Tofan, frații Aurel, Victor și Leca Morariu, C. Berariu, Ma ximi lian Hacman, G. Rotică, V. Gherasim, E. Diti Tarangul, N. Tcaciuc-Albu, Iulian Vesper, Traian Chelaru, E. Ar. Zaharia, dar și Nicolae Iorga
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
medalionul „Alexandru Mălin Tacu” (1969-1986), cu fotografia, iar din ceea ce se scrie, cititorul află cauza plecării tânărului. Ulterior, despre tânărul în cauză, subsemnatul a strâns sute de mărturii ale cauzei trecerii lui „dincolo de Styx” și dintr-o antologie de texte ziaristico scriitoricești am scris volumul „Mălin vestitorul revoluției”, Editura TipoMoldova, Iași, 2006. În 2008, în volumul „Personalități moldave”, Editura PIM Iași un medalion l am închinat unui alt tânăr, tecucian la origine, Dan Alexandru Boureanu, încă un poet la 14-17 ani
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Martini , reprezentantul Ștefani și ai ziarului „Corierre de la Serraʺ, dnii Georgescu - Bârlad, deputat Al.Radian, Gussi, nominalizân d și pe cei care, la șampanie, „au ridicat toasturi și au vorbit despre meritele acestui ziar, câștigat în timpul celor trei ani în ziaristica româneascăʺ, după cum se exprima ziarul de la Bâr lad. Printre vorbitori erau nominalizați: Victor Rodan, Io n Mi nulescu, Cezar Petrescu, T. Pizani, Gr. Trancu Iași, Dr. Ioanițe scu, Gr. Gafencu, Pamfil Șeicaru, G. Tutoveanu. „Domnul G. Tutoveanu evocă vremi de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
că întreaga presă română, după 1989, ca și în pre zent, se referă des la el, ca disident politic, la feciorul său și opera lor literară, în librăriile Iașilor și existând o carte cu titl ul „Mălin vestitorul revoluției”, antologie ziaristico scriitoricească , cu referiri la mai tot ce s-a scris, până atunci, despre ei de către scriitori și publiciști. În Dicționar, „un oarecare” A. Ștefănescu (profesor deosebit de important n.n.) a fost directorul publicației „Cronica Moldovei” (p.150), iar revista satirică „Fluieră
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
tumoare"; "Luni, 3 mai 1937, ziua II de Paști: Urât în toate chipurile. Sfârșesc definitiv Ist. Lit. Rom. cea mai tragică carte a mea"; 5 mai 1937: moartea mamei; 16 oct. 1937: Senzația banalizării scrisului meu. Intenția de a părăsi ziaristica"; 9 mai 1937: 16 nov. 1937: "Nimeni. Impresie tot mai mare de abandonare"; 31 martie 1938: Sfârșesc Eneida carte tragică"; marți, 3 mai 1938: "F. rău la 9. Angoissă de moarte toată noaptea. C. m. tragică noapte a vieții mele
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
-i încântase auzul și-i răvășise sufletul, înălțându-l direct în al nouălea cer. S-au plăcut reciproc încă de la prima lor întâlnire, când au făcut cunoștință grație unui bun amic cu doi ani mai mare ca el, student la ziaristică. Marinica Bălănescu. Cei apropiați îmi spun pe scurt Ica. Pentru conformitate: sunt și absolventă a facultății de...La început a rămas uluit. Era, deci, profesoară. Așa tânără! Era imposibil! S-ar putea să fie o glumă. La gluma ei trebuia
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să noteze în Însemnări zilnice, iarăși cu dispreț cinic, despre "boema română", vizându-l și pe Eminescu. În luciditatea lui amară, poetul știa că drumul său nu era unul "lucrativ", ci o grea ispășire. La numai doi ani de la campania ziaristică de la 1877-1878, în februarie 1880, îi scria Veronicăi Micle: "eu sunt unul din oamenii cei mai nenorociți din lume". De ce? "Și tu știi care este acea nenorocire. Sunt nepractic, sunt peste voia mea grăitor de adevăr, mulți mă urăsc și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Se înțelege, multe dintre conferințe își propuneau să scoată la lumină figuri luminoase ale neamului, să prezinte personalitatea unor militanți, luptători pentru drepturile poporului român sau momente ale acestei lupte: „Tovarășii lui Iancu” (S. Dragomir), „Gheorghe Șincai” (I. Paul), „Istoria ziaristicii românești din Transilvania” (I. Lupaș), „Aiudul în revoluția de la 1848” (I. Paul), „Un dascăl arădan de acum 100 ani: C. Daicovici-Loga” (O. Ghibu), „Conștiința romanității la vechii noștri cărturari” (V. Bogrea), „Învățăminte din revoluția de la 1848 din Transilvania” și „Oamenii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
primă strălucire pe firmamentul poeziei românești, avocatul, parlamentarul, ministrul, omul Maiorescu, n-au pregetat să ia parte la cabala timpului, editând "celebra" antologie din decembrie 1883, fără știrea poetului, echivalentă cu un prohod "ce-l va dizloca definitiv din sistemul ziaristicii". Volumul va conține ... exact 64 de "poesii" care, prin "aranjarea" lor după criteriile unei morți anunțate, schimbă "cursul veții lui Eminescu", făcând "din cel mai mare teoretician" un poet desprins de cele lumești, bântuit de fantasma iubirii, a sinuciderii și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
446 și 320 pagini) reprezintă o parte din ciclul în zece cărți dedicate de profesorul universitar Nicolae Georgescu (n. 1950, jud. Argeș) vieții și operei eminesciene. Volumele deja apărute (" A doua viață a lui Eminescu. Cu un album incomod privind ziaristica eminesciană în caricaturi de epocă", 1994; "Cercul strâmt. Arta de a trăi pe vremea lui Eminescu", 1995; "Luceafărul. Ediție critică", 1999; "Moartea antumă a lui Eminescu", Editura Cartier, 2002; "Cu Veronica prin Infern. Cartea regăsirilor (vol.I). Cartea despărțirilor (vol
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Limba și literatura franceză, a Universității "Al.I. Cuza" din Iași (1977-1981). Profesoară la Comarna, județul Iași (1981-1984), secretar literar la Teatrul Național "V. Alecsandri" din Iași (1984-1990), redactor la Editura Universității ieșene (din 1993) și profesor-asociat la Facultatea de Ziaristică. Debutează cu versuri în "Cronica" (1976) și editorial cu Măceșul din magazia de lemne (1982). Colaborează cu poeme, proză, recenzii, tablete și traduceri la "Convorbiri literare", "România literară", "Vatra", "Cronica", "Dialog", "Contrapunct", "Contrafort", "Sud-Est", "Dilema", "Timpul", "Observator cultural", "Viața românească
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în memoria colectivă că simboluri ale unor situații sociale, în care inițiativa feminină a încercat să se exprime liber, pe toate planurile, dar mai ales pe cel moral. Femeile franceze, doritoare să se exprime, scriu memorii, române la modă, fac ziaristica. În Bel-Ami, unul din motivele de bază ale căsătoriei lui Madeleine Forestier cu Georges Duroy este faptul că ea a îndrăgit mult meseria de jurnalist, iar după moartea soțului său nu mai are posibilitatea să-i facă articolele de fond
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
faptului că, la origine, este o intelectuală serioasă, cu excelente cunoș tințe de literatură clasică și greacă veche, dobîndite la Bloomington), pierde un inel prețios (în realitate, bijuteria i-a fost sustrasă) și odată cu el -, are senzația, toată gloria profesională (ziaristică) și fericirea personală (ilustrată de legătura afectivă cu Ithiel, legătură distrusă subit), acumulate în ultimii ani. Furtul ajunge, în fond, mobilul unei insolite introspecții, criza psihologică prin care trece eroina avînd, se pare, rădăcini mult mai adînci. O veritabilă "estetică
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
decisivă în viziunea alegorică, este reluată, în momentul în care puterea cosmologiei baroce se pierde, ca traumă istorică a obiectului care își caută originea. Faptul că dispar acum granițele dintre artă și tehnică (în Jugendstil, de exemplu), dintre literatură și ziaristică sau dintre intimitatea „burgheză“ și caracterul public al gesturilor și cuvintelor se traduce ca întrepătrundere a visului cu starea de veghe caracteristică nou tății, stra nie și, totodată, familiară. Imaginea alegorică a lumii ca ruină este acum înlocuită cu imaginea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cu el, cu Zița și Veta..."; aserțiunea își păstrează valabilitatea, chiar dacă aprecierile autorului față de propriile personaje sunt contradictorii: "Uite-i ce drăguți sunt!" versus "Îi urăsc, mă!" În imaginarea celebrului personaj Rică Venturiano, Caragiale a avut în memorie atît experiența ziaristică a lui C. A. Rosetti la ziarul Românul unde "inventează vestitul său limbaj italo-macaronic" cît și propriile sale aventuri de tînăr amorez dezvăluite la persoana a III-a într-o scrisoare către Zarifopol: "Aventura lui Rică V. i s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
economice. În acel plan de război civil, care, la urma urmelor, este discrusul rabinului din Praga, completat de textele Protocoalelor, deosebit de semnificative sînt importanța acordată mijloacelor de informație și accentul pus pe nevoia de a asigura controlul lor. "Literatura și ziaristica sînt forțele educative cele mai importante", stabilește, ca principiu, al doisprezecelea Protocol. Trebuie deci ca, grație puterii lor financiare, oamenii sectei să pună mîna încetul cu încetul pe întreaga presă. Trebuie apoi ca prin spionaj și prin șantaj, prin acțiuni
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
imoral și-n for. [2] Statul e o organizare a puterilor în lupta cu masa, a oamenilor, cu natura. [3] Omenirea se mândrește când vede cât de mare e un om. [4] Precum orice casă are cloaca sa, așa și ziaristica își are canalele sale de scurgere, 227r pentru ca orice tingire să-și afle capacul și orice om semenii. 1053 {EminescuOpXV 1054} [5] rămân după aceea numai figuranți în societate [6] Este o maximă falsă de-a pedepsi orice crimă la-ntîia
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sociale: în tinerețe fusese simplu muncitor, lăcătuș. Mi-l amintesc în vremea aia: un bărbat foarte tânăr, foarte subțire, cu părul negru "pana corbului" și cu ochii mei. Dar cât de simplu, cât de "proletar"! Mai târziu, la facultatea de ziaristică, a-ntîlnit colegi din alte zone sociale și a învățat mult de la ei. Pe-atunci venea aproape zilnic acasă cu cărți, mai întîi dubioase, proletcultiste (dar ce știam eu de asta?), apoi polițiste, de capă și spadă, de călătorii, în fine
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
îmi amintesc degete tăiate și negre de ulei atingîndu-mi fața. Am arătat spre o inscripție de pe un strung galben: "Aicea chie ate paf". Oriunde scria ceva, pentru mine era "Lapte praf". Pe taică-miu l-au luat la școala de ziaristică. Prin '59 ne-am luat și noi catrafusele din casa lui Ma'am Catana din Silistra și am migrat spre locuri mai acătării: un bloc de patru etaje din Floreasca. Mi-aduc aminte cum urcam în patru labe, în joacă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a cărei prezență e necesară, totuși, într-o construcție poliedrică. De altfel, e primul care-i pusese lui Arghezi un diagnostic discutabil, și anume: inaptitudinea epică structurală, în 1935, la apariția romanului Ochii maicii domnului. În afara unor secvențe de biografie ziaristică, pe care le subliniază (cum ar fi intervenția polemică din primăvara lui 1911), criticul e preocupat de inventarierea gamei de procedee lexicale, care conferă unicitate scrisului arghezian; de asemenea, într-o perspectivă diacronică, indică metamorfozele stilului publicistic în consonanță cu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nu pot afirma nici cu mare aproximație ce este, fiind deocamdată un mixaj din orice poate fi considerat text, adică sînt pagini de jurnal, eseu, pseudocronici de film sau mai degrabă prezentări cu Îndemînare de cinefil, vagi cronici literare, enervări, ziaristică, ironii, sfaturi agricole, creștinism, ecouri, racursiuri, note, crochiuri, proză scurtă, subiecte de roman, exerciții de scris, proiecte, ciorne, interviuri, fragmente de scrisori, noțiuni de botanică, morală, colaje, aforisme, citate, autoportrete, elemente ale unei fresce de dimensiuni modeste, anatomie, sincope, arpegii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și unii și alții sînt prietenii omului, mănîncă ovăz, Înoată, sînt animale domestice de călărit sau luptă sau curse sau mușcat, nebulozitatea se menține. Corbu (again și again) oferă „Daruri pentru președinte” din adîncul incomensurabil al „sufletului său specializat În ziaristică de 40 de ani. Adevărul este că acest popor a dobîndit un simț olfactiv-politic deosebit de ascuțit. Iată de ce, cu bucurie și din toată inima, vă transmitem, domnule Iliescu, buchetul de trandafiri al celor mai calde felicitări”. Nu se precizează de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de-a admite că onoarea marelui nostru vecin ar fi fost angajată în această... cucerire? Posibil de-a zice astăzi cumcă împăratul ar lua-o ca o insultă făcută lui dacă această cestiune ar veni înaintea Congresului? Am înțelege ca ziaristica rusească să vorbească de interesul Rusiei de a o recăpăta; atunci discuțiunea s-ar învîrti pe un teren propriu și le-am opune asemenea arma interesului. Dar a mesteca în toată afacerea numele celui mai puternic monarc, pe care ne-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ne vom crea numai izvoare de continue neplăceri, încît claritatea hotărârilor noastre trebuie de astă dată să înlătureze pe deapururea chiar pretextul pentru un viitor amestec al cuiva în afacerile statului român. În privirea modificării art. 7 din Constituție, toată ziaristica recunoaște necesitatea convocării unei Constituante. Nu tot astfel e însă cu art. 2 din Constituție, care face obiectul unei discuții vii în ziaristică. Noi facem deocamdată abstracțiune de la principiul convocării sau neconvocării unei Constituante și ne restrângem pentru astă una
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]