369 matches
-
Ducipal, calul său credincios, îl pedepsește pe făptaș. Bocetului soției lui Alexandru, Ruxanda, prezent numai în versiunile balcanice, i s-au adăugat elemente folclorice românești. Alexandria a lăsat urme în literatura populară orală: în orații de nuntă, descântece, colinde, basme, zicători și proverbe, legende. Ecouri din Alexandria, cea mai răspândită carte populară la români, se întâlnesc la cronicari, la scriitori de la începuturile literaturii noastre moderne, iar mai târziu la D. Bolintineanu, I. Creangă, P. Ispirescu, G. Coșbuc, O. Goga, I. Agârbiceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
și Unirea, Moș Ion Roată și Cuza Vodă. Rețeaua de idei care trebuie urmărite: aspecte semnificative din viața scriitorului; citirea lecturilor recomandate, urmărindu-se cu deosebire subiectul ales; stocarea unor informații referitoare la evenimentele din lecturile parcurse; -selectarea unor proverbe, zicători din lecturile analizate; întocmirea unor fișe privind copilăria de altădată, școala, tradiții și obiceiuri, portul, modul de viață; redactarea unor caracterizări privind personajele - limbaj arhaic, comportament, concepții de viață; dramatizări inspirate din lecturi; gala personajelor: port, limbaj; întocmirea unui documentar
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
a problemei. Vom încerca în paginile ce urmează să selectăm doar o parte din multitudinea de expresii și structuri ce fac referire la viața ca artă, cele mai relevante, zicem noi, pentru această temă, fie că este vorba de proverbe, zicători și expresii idiomatice sau simple replici ale persoanelor și personajelor din scrierile lui Ion Creangă. * VOL. I SOACRA CU TREI NURORI ( Poveste ) p. 5, r. 16 18 : „și-i râdea inima babei de bucurie când gândea numai cât de fericită
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
bărbații cu familie; 98 p. 175, r. 12 13 : „Bată-l focu de urât! Urâtu-i posomorât.” lipsa calităților fizice atrage cu sine și o stare de spirit anostă, posomorâtă, spre deosebire de frumusețe, care merge în tandem cu veselia, cu jovialitatea. ROSTIRI, ZICĂTORI, CUVINTE p. 176, r. 17 : „Gura lui era clopot.” unele persoane, prin locvacitatea lor luată drept viciu, sunt cele ce dau de știre tuturor despre orice eveniment, transformându-se în mijloace de transmitere a informațiilor; p. 177, r. 2 3
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de cătră domnul Ioan Pop Florantin ............91 Postume ..................................................... ...........................................94 [Fragment de autobiografie]....................................... ......................................94 Făt-Frumos, fiul iepei ..................................................... ............................94 Dragoste chioară și amoriu ghebos ..................................................... .................95 Azi am bani, azi am parale............................................... ...............................96 Cunoaște-te pre tine însuți............................................... ..............................96 Poezii populare............................................. ............................................97 Rostiri, zicători, cuvinte.............................................. ................................98 Corespondență ..................................................... .....................................99 ANEXĂ Repere biografice........................................... ...................................111 În loc de concluzii............................................ ........................................119 BIBLIOGRAFIE......................................... ..................................................121 </reflist>
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
observațiilor, cât și includerii într-un univers specific popular. În memorialistica noastră, B. ocupă un loc onorabil. Ionel (1901) este un roman pedagogic în care plăcerea povestirii se împletește cu evocarea tradiției, a obiceiurilor „din bătrâni”. Nenumărate proverbe, vorbe înțelepte, zicători sunt presărate peste tot, dând paginilor un aer oarecum antonpannesc. Ionel este însă un amestec de didacticism și naturalețe, o întâlnire a sfătoșeniei și bunei cuviințe populare cu mijloacele „intuitive” de persuasiune. Pedagog de vocație, autorul încerca astfel să ilustreze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147]
-
afirmă față de d. Stoikitzoiu că d. Becescu și-a apropiat banii în chestiune. De această calomnie, justiția românească va avea să se ocupe în curând. De altminteri, toți studenții vestejesc cu dispreț și asprime purtarea acestui student. Și iată ilustrarea zicătoarei românești că un nebun aruncă o piatră pe care o mie de înțelepți n'o pot scoate de unde a fost aruncată. Și iată cum numai grație celor mai josnice defecte, în lipsa totală a calităților, un nenorocit reușește a sta alături de
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pagini. Iuliu A. Zanne (18551924), între anii 1895-1903 a tipărit „Proverbele românilor" în zece volume, realizând cea mai completă operă de paremiologie românească o culegere care reproduce manuscrisul lui I. Golescu „Pilde, povățuiri și cuvinte adunate și povești", proverbele și zicătorile din „Povestea vorbii" de A. Pann, dar și un foarte bogat material adunat și clasificat de autor, inclusiv de la Băsești unde a trăit mulți ani printre țărani, ajutându-i în ridicarea lor culturală și în dezvoltarea economică a gospodăriilor lor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
românilor existenți pe suprafața pământului și le-a tipărit în zece mari volume. Pentru aceasta i-a trebuit ani întregi de cercetare, ani întregi a întreținut corespondență cu învățătorii, preoții și toți cărturarii satelor, pentru a aduna atâtea proverbe și zicători românești. Vă puteți închipui câtă muncă, câte nopți nedormite pentru a aduna și așeza proverbele și zicătorile culese după alfabet, fiecare numerotat și cu explicațiile necesare, și mai presus de toate, cât de mult a trebuit să citească, ce adânc
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trebuit ani întregi de cercetare, ani întregi a întreținut corespondență cu învățătorii, preoții și toți cărturarii satelor, pentru a aduna atâtea proverbe și zicători românești. Vă puteți închipui câtă muncă, câte nopți nedormite pentru a aduna și așeza proverbele și zicătorile culese după alfabet, fiecare numerotat și cu explicațiile necesare, și mai presus de toate, cât de mult a trebuit să citească, ce adânc cunoscător al scrierilor românești și chiar străine, căci găsim acolo proverbe și zicători din operele tuturor scriitorilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și așeza proverbele și zicătorile culese după alfabet, fiecare numerotat și cu explicațiile necesare, și mai presus de toate, cât de mult a trebuit să citească, ce adânc cunoscător al scrierilor românești și chiar străine, căci găsim acolo proverbe și zicători din operele tuturor scriitorilor de seamă din acel timp ". Despre „C'onu Janne" cum îi ziceau țăranii locului, se scriu și alte lucruri interesante. El este „omul care era sculat poate mai dimineață ca ei”; „un bun prieten al lor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
foaie de larg interes, cu rubrici diverse: „Colțul vesel", „Curiozități", „Sfaturi practice", „Știri și informații", „Cugetări și vorbe cu tâlc", „Cuvinte înțelepte", „Tablete" (despre G. Enescu și Edison), „Poșta redacției" (foarte generoasă și aglomerată), „Jocurile foii", „Ancheta foii", „Proverbe și zicători" („Din proverbele românilor" de Iuliu A. Zanne), „Ghicitori, „Folclor", „Reviste și ziare primite", „Activitatea cercurilor culturale'', „Cărți primite", „Poșta administrației" etc. Erau prezenți în „Glasul nostru" colaboratori și abonați din Fălciu, Iași, Neamț, Tutova, de la Giurcani, Voinești, Murgeni, Șuletea, dar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
denumi elementele și pentru descrierea ei. În măsura în care aceste denumiri și această descriere sînt folosite în comunicare pentru a explica și pentru a favoriza înțelegerea corectă, această funcție poate fi privită ca fiind corectivă. Prin urmare, elemente lexicale precum cuvînt, vorbă, zicătoare, glumă etc., din vorbirea obișnuită, fac parte din metalimbaj (sau metalimbă), în vreme ce realitățile pe care le denumesc fac parte din limba-obiect. Pe de altă parte, vorbirea directă se introduce prin formule de tipul: el a spus, ea a întrebat, iar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
din perioada războiului. 1941-1945 (1975), Deslușiri. Articole despre folclor (1989). J. analizează dezvoltarea istorică a unor motive, caracterul sincretic al creațiilor folclorice, similitudinile tipologice. A alcătuit antologiile Cântece populare de dragoste (1977), Strigături, amintiri și scrisori versificate (1978), Proverbe și zicători (1981), toate însoțite de studii introductive, glosare, note și comentarii. Este coautor al cursurilor Creația populară și Crestomație de folclor, destinate instituțiilor de învățământ superior, și al lucrării Cât îi Maramureșul (1993; Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române). A tradus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
războiului. 1941-1945, Chișinău, 1975; Deslușiri. Articole despre folclor, Chișinău, 1989. Culegeri: Cântece și melodii de jocuri populare moldovenești, Chișinău, 1975. Antologii: Cântece populare de dragoste, introd. edit., Chișinău, 1977; Strigături, amintiri și scrisori versificate, introd. edit., Chișinău, 1978; Proverbe și zicători, introd. edit., Chișinău, 1981; Cât îi Maramureșul, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Grigore Botezatu, Folcloristul Efim V. Junghietu, „Revista de etnologie”, 1995, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 289; Datcu, Dicț. etnolog., II, 29-30. Gr.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
pentru tine Un vechi proverb englezesc spune: „Politețea nu costă nimic și cumpără orice!” Regula de bază, în orice împrejurare, este să te porți cu ceilalți așa cum ți-ai dori să se poarte și ei mereu în minte o cunoscută zicătoare, care spune: „Ce ție nu-ți place, altuia nui face!”. Să vorbim puțin despre bunele “Codul bunelor maniere” este alcătuit dintr-o mulțime de reguli care urmăresc în primul rând o idee importantă: să nu-l deranjezi pe semenul tău
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
a ieșit Mai bine să fi tușit. Arta e clasică, îndreptată spre observația morală, de altfel cu mari îndemînări tehnice (rime interioare, armonizare a colorilor țipătoare). O galerie de "caractere" este alcătuită numai dintr-o combinație obiectivă de proverbe și zicători, plină de nuanțe invizibile, de o truculență genială. Iată tipul sintetic al indolentului: Când umblă prin poticele Umblarea-i e-ncovoiată Parcă e luat din iele. Ca la pisica plouată. Te uiți la dânsul și parcă La o treabă când
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sa. Chiar comentarea pierderii frânghiei pare a fi făcută după un program de vorbire în cazuri de accident. Ca și Anton Pann, însă cu mai multă spontaneitate, Creangă aduce în scrierile lui mult lexic țărănesc, dar mai cu seamă proverbe, zicători, ce alcătuiesc așa-zisele lui "țărănii". Plăcerea stârnită de audiția scrierilor lui Creangă e de rafinament erudit și nicidecum de ordin folcloristic, și compararea cu Rabelais, Sterne și Anatole France, oricât ar părea de paradoxală, apare legitimă. Erudiția unui Rabelais
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
m-a găsit." O dată priceput mecanismul povestitorului, suntem luați de veselia lui și enunțarea goalei formule: vorba ceea trezește râsul. Mai este și o erudiție strict lexicală de cuvinte cu sonuri năstrușnice, mai degrabă cacofonice, precum una de cimilituri și zicători, produse, ca la Anton Pann, pentru aspectul lor bufon: "Lată - peste lată, peste lată - îmbujorată, peste îmbujorată - crăcănată, peste crăcănată - măciulie, peste măciulie - limpezeală, peste limpezeală - gălbeneală și peste gălbeneală - huduleț". Scriitori ca Creangă presupun o civilizație de vârstă asiatică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o frază, un adevăr cu valabilitate generală , impus prin tradiție. Denumirea speciei este de proveniență cultă (din latinescul proverbium și francezul proverbe) și a înlocuit mai vechiul parimie, de origine neogrecească. În popor se folosesc termenii cuvânt, pildă, vorbă, zicală, zicătoare. Izvorât dintr-o experiență colectivă îndelungată, p. a circulat la toate popoarele, din cele mai vechi timpuri. Pătrunzând foarte devreme în scris, s-a confundat cu maximele, sentințele, pildele filosofilor și scriitorilor din Antichitate, a fost difuzat prin texte juridice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
decât bogat și pătat”). În centrul atenției stă omul cu calitățile și mai ales cu defectele sale; de aici, un mare număr de p. satirice („După război mulți viteji s-arată”, „Popa mănâncă și de pe viu și de pe mort”). Spre deosebire de zicătoare (care se constituie ca expresie figurată fără o existență independentă și nu exprimă o concluzie, ci doar o sugerează), cu care este înrudit, p. are un conținut bine determinat, exprimând o judecată completă și o concluzie. Prin conținut se apropie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
ele colorează poveștile, povestirile și amintirile lui Ion Creangă. Surse: Anton Pann, Culegere de proverburi sau Povestea vorbii, București, 1847; I. C. Hințescu, Proverbele românilor, Sibiu, 1877; ed. îngr. Constantin Negreanu și Ion Bratu, pref. I.C. Chițimia, Timișoara, 1985; Petre Ispirescu, Zicători populare, RIAF, 1885, vol.V, 153-165; Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, I-X, pref. G. Dem. Teodorescu, București, 1895-1903; ed. vol. I, îngr. Mugur Vasiliu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2003; I.-A. Candrea, Dicționar de proverbe și zicători, București ,1912
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
Petre Ispirescu, Zicători populare, RIAF, 1885, vol.V, 153-165; Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, I-X, pref. G. Dem. Teodorescu, București, 1895-1903; ed. vol. I, îngr. Mugur Vasiliu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2003; I.-A. Candrea, Dicționar de proverbe și zicători, București ,1912; Din înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, îngr. Corneliu Bărbulescu și Gh. Ghiță, București, 1957; Proverbe românești, îngr. și pref. George Muntean, București, 1967; Iordache Golescu, Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Proverbe și zicători bănățene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
V, 153-165; Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, I-X, pref. G. Dem. Teodorescu, București, 1895-1903; ed. vol. I, îngr. Mugur Vasiliu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2003; I.-A. Candrea, Dicționar de proverbe și zicători, București ,1912; Din înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, îngr. Corneliu Bărbulescu și Gh. Ghiță, București, 1957; Proverbe românești, îngr. și pref. George Muntean, București, 1967; Iordache Golescu, Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Proverbe și zicători bănățene, îngr. Costa Roșu, Novi Sad, 1996; Dicționar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
și zicători, București ,1912; Din înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, îngr. Corneliu Bărbulescu și Gh. Ghiță, București, 1957; Proverbe românești, îngr. și pref. George Muntean, București, 1967; Iordache Golescu, Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Proverbe și zicători bănățene, îngr. Costa Roșu, Novi Sad, 1996; Dicționar de proverbe și zicători românești, îngr. și pref. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, București-Chișinău, 2001. Repere bibliografice: G. Dem.Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877; Gaster, Lit. pop., 197-201; I.C. Chițimia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]