605 matches
-
satul Frenciugi, comuna Drăgușeni este descrisă În 1952 ca fiind construită din piatră și Învelită cu tablă. Casa parohială era din vălătuci și acoperită cu țiglă. Cimitirul vechi măsura 5701 m², iar cel nou 7500 m². Sfânta Masă avea piciorul zidit. În cadrul adunării parohiale din 2 februarie 1953, la care au participat 52 de membri din cei 172, s-a constituit biroul format din preotul Constantin Popescu (președinte), P.I. Țibichi (secretar), Gh. Boghiu și I. P. Cozma (oameni de Încredere). V. Grâu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și a Început să ne coboare. Eram la colonia Grădina, mai ’nainte cu câțiva kilometri de colonia Piatra Frecăței, dacă știți, că așa-i zicea... 0987 Ostrov. Cum erau condițiile de viață aici? Erau barăci acoperite cu stuf, unele chiar zidite, și eram cam aproape trei mii de deținuți În colonia asta... Era aproape de Salcia... Și am stat aci cât am stat, după aceea ne-a mutat pe la Băndoiu, la prășit de porumb, pe la Stoenești... Am stat și pe-acolo, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
esperiența proprie sau strămă (scrisă), nu e tot astfel cu cele de limbă și de logică cari se contractează prin deprindere și cu greu se pot dezvăța. Așa d. ex.: "Oraș numim o adunare mare de mai multe case, bine zidite și frumoase, cu strade regulate, așternute cu piatră". Adunare mare de mai multe... Dacă-i adunare, se 'nțelege că-i de mai multe, nu de una sau două. Apoi case bine zidite și frumoase, strade regulate așternute cu piatră etc.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o adunare mare de mai multe case, bine zidite și frumoase, cu strade regulate, așternute cu piatră". Adunare mare de mai multe... Dacă-i adunare, se 'nțelege că-i de mai multe, nu de una sau două. Apoi case bine zidite și frumoase, strade regulate așternute cu piatră etc. sunt tot note care nu caracterizează orașul. Există orașe mari cu case urâte și rău zidite și cu uliți nimic mai puțin decât regulate și a căror așternut de piatră e mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adunare, se 'nțelege că-i de mai multe, nu de una sau două. Apoi case bine zidite și frumoase, strade regulate așternute cu piatră etc. sunt tot note care nu caracterizează orașul. Există orașe mari cu case urâte și rău zidite și cu uliți nimic mai puțin decât regulate și a căror așternut de piatră e mai mult o ironie și un atentat la bătături decât un pavagiu, d. ex. Bucureștii, cărora totuși nu li vom refuza numele de oraș. De-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
exista un astfel de loc. Coborau o pantă ierboasă, pe scurtătura care ducea spre vechea cale ferată, un loc numit pe vremuri „poiana îndrăgostiților“, care făcea legătura între islaz și Burkestown. Scurtătura se termina abrupt în partea islazului prin gura zidită a unui tunel, iar înspre partea orașului cobora din ce în ce, până la pasajul de nivel de lângă gară. Continuau să cadă stropi rari de ploaie și părintele Bernard observă picături strălucitoare perlând petalele primulelor, ierburile agățătoare, tufișurile spinoase de păducel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
locul schitului din 1740, s-a ridicat, în 1975, o troița, prin contribuția familiei Candalea Constantin și Aglaia. În jurul fostului schit, se află cimitirul parohial. La 100 m spre nord, în 1850, s-a construit, de către Mihail Cantacuzino-Pașcanu, actuala biserică, zidita din piatră și cărămidă, cu hramul „Tuturor Sfinților”. Din datele statistice cu privire la așezarea satului Scobinți, reiese că, în 1888, era sat component al comunei Bădeni, dar centru de reședință. Reședința a fost mutată, câțiva ani mai tarziu, în satul Bădeni
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
km de Bădeni, la Râpă Strâmbului a fost identificată o întinsă așezare Cucuteni. Teritoriul satului Bădeni aparținea boierului Cantacuzino-Pașcanu, care este și ctitorul bisericii din Bădeni, cu hramul „Bună Vestire”(construită în perioada 1845-1849). Biserică are forma de corabie, este zidita din piatră (zidul are grosimea de 80 cm), iar de-a lungul timpului a avut printre duhovnici pe preoții: Pralea Ilie, care a fost duhovnicul locuitorilor din Bădeni timp de 30 de ani, Ciofu Petru, Coșmincu Adrian, Cozma Marius(în
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
coloniști ai mănăstirii. Schitul vechi, amintit la 28 martie 1624, cănd „Gavril Boghiu, ginerele lui Costin Boghiu, ce au fost șoltuz în tîrgul Hîrlău, având o poiana în țărmurile Bahluiului, în Pîrcovaci, a dat o danie știutei mănăstiri unde este zidita și făcută de Zagavei”, se află pe locul actualului cimitir și era din lemn. Data exactă a acestui schit nu se cunoaște. Hrisoavele de mai tarziu ne lămuresc că „acest schit a fost făcut de părintele Zagavei și alți provaslavnici
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
un han, proprietate a statului, în stare de ruină totală. Totuși, dacă s-ar dărui comunei...”; d) „Localul de școală din Șipote l-am găsit prefăcut în locuință a notarului, ușa din tindă, care dă în clasă, am găsit-o zidită și deschisă, în păretele din nord, o altă ușă, încât de afară copiii intră de-a dreptul în școală. Școala nu funcționează de fel. În clasă d-nul notar își păstrează peste iarnă curechiul și nutrețul pentru vite. Toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
se spune într-o Odă pronominală: Cine este acela ce poartă ferocele nume de Eu (...) / Cine-i acela purtând cu trufie / numele Tu? Cine-i acela ce poartă sălbaticul nume de El?". El, poetul, e pe rând menestrel medieval,, "înger zidit întru lumină", Narcis, cicisbeu, navigator, piatră și crin, mereu gata de alte înfățișări. Într-un Poem în memoria celor trei sâmburi de piersică, iată-l Pelican. În transă expansionistă, în Okeanos, diferențele dintre Eu și Ocean dispar. "Tu vei fi
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cunoscute în zona orașelor vest-pontice, cf. Tomis și Callatis); 5) morminte depuse în șanțuri, cu sau fără sicrie de lemn, având chiar aspectul unei gropi comune, cel mai probabil datorate unor molime sau altor motive de decese colective; 6) morminte zidite, cu boltă de zidărie, de obicei în plin centru, cu una sau mai multe camere, acoperite uneori de câte un tumul ca lângă Axiopolis etc., unele tencuite și decorate în interior cu picturi specifice epocii, ca la Durostorum și Tomis
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ieșenilor de către istorie: Un adevărat oraș subteran, cu palate cu bolți înalte, construit de-a lungul secolelor de boierii români cu dragoste pentru viticultură. Sunt pivnițele și beciuri le din z ona Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni, minuni ale arhitecturii viticole, zidite din piatră ʺrecoltatăʺ de pe dealul Cătălina sau de pe dealurile din Deleni. Unele păstrează și astăzi calitățile deosebite ale soiurilor autohtone de la Cotna ri, Gras a de Cotnari sau Frâncușa. Bucățile de piatră zidite în ur mă cu câ teva secole
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aceea Sergiu Bulgakov numește frumusețea sofianică „entelechia lumii”, înțelegând prin aceasta, ca și scolasticii, „splendoarea formei peste părțile proporționate ale materiei”. Același înțeles răsare din cunoscuta exclamație a Psalmistului: „Cât de minunate sunt lucrurile tale, Doamne, toate cu înțelepciune leai zidit”! Expresia: cât de minunate sunt lucrurile tale, Doamne, s-ar putea lua drept o apreciere subiectivă, dar constatarea: toate cu înțelepciune le-ai zidit arată tocmai caracterul obiectiv al frumuseții revelate în opera lui Dumnezeu. Ea există independent de noi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sfântul Sava, am arătat că actuala biserică Sf. Sava a fost cândva "capiște armenească", revendicată și răscumpărată ulterior de autohtoni. Probabil că, pe terenul primit de armeni în schimb, nu departe de vechea lor "capiște", prin anul 1395, armenii șiau zidit biserica ce dăinuie și azi, după multe reparații și rezidiri, una din ele fiind făcută din temeluie în anul 1803. Biserica aceasta poartă hramul "Sfânta Maria Născătoarea de Dumnezeu". În patrimoniul ei se află multe lucruri de valoare, mai ales
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de doi metri. Având planul dreptunghiular și pereții boltiți, beciul este prevăzut cu o aerisire pe peretele de est, care dă afară în dreptul prispei, în fața ușii de la sală. De partea cealaltă, pe peretele dinspre vest, se află o nișă zidită, despre care se spune că era un tunel de refugiu. În partea opusă intrării, spre sud, se afla o cale de acces secretă, care dă în cea de - a doua cameră a casei clădită pe beci. Datând din a două
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
verbale: „Veniți lângă mine, tovarăși, / Ca mâne-o să mor.” (L. Blaga, 50) • componența „obiectului” (sau subiectului) acțiunii verbale. „Era noapte și ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate, strâmte și noroioase ce trec prin noianul de case mici și rău zidite, din care consistă partea cea mare a capitalei României.” (M. Eminescu, P.L., 26) • „subiectul” stării exprimate prin planul semantic al verbului sau expresiei verbale impersonale: „În speță omului nu-i place să întoarcă spatele la lucruri.” (C. Noica, 45) Complement
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
amurg./ Din mine vii și-n mine te-ntorci în bezna mare,/ Firimițată-n oameni și-n zilele ce curg.// În mine-i scris destinul cu slove nevăzute/ Ghicește-ți-l, să-l afli, de-ți este plin sau gol/ Țâțânele zidite alunecă tăcute,/ De-abia lăsând să treacă un fum, ca un simbol 819. Simbolismul umbrei poate fi întâlnit și în teatrul de marionete, în arta picturii, a fotografiei sau în cinematografie. Interesantă este posibilitatea asocierii umbrei cu ecoul. Precedând reflexia
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
înscriși că primi ctitori Ștefan cel Mare și soția sa Maria. Pomelnicul trecea al doilea ctitor pe Vasile Lupu, mare vornic, care a refăcut lăcașul din Lipovăț la 1626. Biserică de lemn “ Sfanțul Gheorghe”, biserica fostei mănăstiri Lipovățul sau Zograful zidita de Vasile Lupu mare vornic al Țării de sus, pe Lipovăț, a fost închinata la mănăstirea Zugraf de la muntele Athos. Astăzi biserică de lemn a devenit o biserică muzeu. Cu timpul s-a construit o biserică care poartă hramul Sf.
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
curent cu răspândire continentală - nu putea să ocolească exercițiile de factură umanistă. Textele compun și comentează acum o altă imago mundi, în termeni împrumutați din surse ce se despart de cele tradiționale, dar fără a „divorța” definitiv. În ierarhia făpturilor „zidite” de Dumnezeu, omul își află locul imediat după cele celeste („cu puțin oarece mai micșorându-l decât îngerii” - mitropolitul Theodosie Veștemeanu, 1680), dar în lumea sensibilă („simțitoare”, zicea Antim Ivireanul în Psaltirea din 1694), calitatea lui, mereu ameliorabilă trupește și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
fi inginer în mai multe întreprinderi, îndeplinind și funcții de conducere. Mai publică sporadic versuri în „Limite”, „Caete de dor” și în „Argo” (Bonn), iar după 1989 alte scrieri îi apar în „România literară”, „Vatra”, „Jurnalul literar”, „Apostrof”. Romanul Ferestrele zidite (1993) e o carte cu destin ciudat: scrisă de V. pe parcursul a trei săptămâni în 1947, a circulat în manuscris la Paris, unde s-a bucurat de aprecierea lui Paul Celan, Mircea Eliade, a Monicăi Lovinescu, a lui Roger Caillois
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
predispuse la visare, caută să-și recupereze trecutul cotidian în lumea iluzorie a bâlciului sau a circului. Autorul scrie mereu despre ceea ce se află dincolo de aparențele obișnuite, în profunzimea tăinuită a ființei și a lumii. SCRIERI: Versuri, București, 1936; Ferestrele zidite, București, 1993; ed. (Les Fenêtres murées), tr. Alain Paruit, Paris, 1995; Alexandru Vona, Ovidiu Constantinescu, Ferestre întredeschise, dosar îngrijit de Marta Petreu și Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1997; Misterioasa dispariție a orașului din câmpie, postfețe Marta Petreu și Ion Vartic, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
Mircea Handoca, București, 1993, 393; Alexandru George, O carte excepțională, RL, 1994, 1; Georgeta Pop, O mizerie înduioșătoare (interviu cu Alexandru Vona), LAI, 1994, 14; Irina Mavrodin, Cu și despre Alexandru Vona - Ciudățenia capodoperei, RL, 1994, 15; Elena Beram, „Ferestrele zidite”, JL, 1994, 17-20; Magdalena Popescu, „Ferestrele zidite”, JL, 1994, 17-20; Dan Stanca, Între acțiune și contemplație, VR, 1994, 5-6; Alexandra Crăciun, Sacrificii pentru „persistența memoriei”, CC, 1994, 6-8; Titus Popescu, Un poem romanesc: „Ferestrele zidite”, JL, 1996, 25-32; Țintă fixă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
O carte excepțională, RL, 1994, 1; Georgeta Pop, O mizerie înduioșătoare (interviu cu Alexandru Vona), LAI, 1994, 14; Irina Mavrodin, Cu și despre Alexandru Vona - Ciudățenia capodoperei, RL, 1994, 15; Elena Beram, „Ferestrele zidite”, JL, 1994, 17-20; Magdalena Popescu, „Ferestrele zidite”, JL, 1994, 17-20; Dan Stanca, Între acțiune și contemplație, VR, 1994, 5-6; Alexandra Crăciun, Sacrificii pentru „persistența memoriei”, CC, 1994, 6-8; Titus Popescu, Un poem romanesc: „Ferestrele zidite”, JL, 1996, 25-32; Țintă fixă: Alexandru Vona, VTRA, 1996, 10 (semnează Doina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
1994, 15; Elena Beram, „Ferestrele zidite”, JL, 1994, 17-20; Magdalena Popescu, „Ferestrele zidite”, JL, 1994, 17-20; Dan Stanca, Între acțiune și contemplație, VR, 1994, 5-6; Alexandra Crăciun, Sacrificii pentru „persistența memoriei”, CC, 1994, 6-8; Titus Popescu, Un poem romanesc: „Ferestrele zidite”, JL, 1996, 25-32; Țintă fixă: Alexandru Vona, VTRA, 1996, 10 (semnează Doina Jela, Cornel Moraru, Alain Paruit, Ruxandra Ivăncescu, Iulian Boldea, Dumitru Mureșan, Al. Cistelecan); Ferestre întredeschise. Alexandru Vona - Ovidiu Constantinescu, APF, 1997, 12 (semnează Iris Radisch, Ion Pop, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]