602 matches
-
renumită; reper; rîsete; am scăpat; scrie; scris; sec; septembrie; serviciu; sfat; sîrguință; solicitat; spital; de stat; surioară; școală; șofer; șomaj; știi; temelie; tipar; treaptă; trezire; trist; unică; ușă; util; utilă; UVT; vaiii!!!; variante; veche; veselie; vestită; vieții; vîrstă; voință; zahăr; zidită; zilnic (1); 797/233/91/142/0 ședea: sta (204); scaun (86); odihnă (53); a sta (42); stătea (39); stă (38); odihni (20); pe scaun (18); lene (12); jos (11); relaxare (11); leneș (10); bancă (8); lenevi (6); liniștit (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
un han, proprietate a statului, în stare de ruină totală. Totuși, dacă s-ar dărui comunei...”; d) „Localul de școală din Șipote l-am găsit prefăcut în locuință a notarului, ușa din tindă, care dă în clasă, am găsit-o zidită și deschisă, în păretele din nord, o altă ușă, încât de afară copiii intră de-a dreptul în școală. Școala nu funcționează de fel. În clasă d-nul notar își păstrează peste iarnă curechiul și nutrețul pentru vite. Toate acestea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
neîncredere) Mina: (cu oarecare teamă) Din cauza mea? (greoi) Ilie: Nu știu... poate... dar am ajuns la concluzia că n-are nici un rost... zău așa. Mai întîi că e mult prea devreme pentru noi ca să ne gîndim la... Bani închiși... bani zidiți... Și-apoi, vorba lui Ștefan, mai bine facem o excursie în străinătate. Ne mai deșteptăm un pic... Chiar am să mă interesez de chestia asta... Dă-l dracului de cavou! (după o pauză) E bine așa? Mina: (încă prudentă)... E
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Și-a alcătuit slove de carte / Din patru părți ale lumii / Și i-a pus numele Adam."137 Omul Cosmos reprezintă liantul mitic dintre lumile originare, lumea cerească și lumea pământească: "Dumnezeu că s-a gândit / Cerul și pământul o zidit (...) / Iar după-aceea-a făcut / Din jos despre răsărit, / Deasupra pe pământ, / Un rai mititel, / Mândru, frumușel, / Pe patru stâlpi de argint. / Și apoi l-a-mpodobit / Cu lumini de cununie, / Ca să ne fie / Nouă de veselie / Și de bucurie. / Și i-a pus
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară, Editura Helicon, Timișoara, 1996; La porțile singurătății, Editura Junimea, Iași, 1997; Flori pentru Augusta, Editura Augusta, Timișoara, 1999; Scoica sonoră, Editura Fides, Iași, 1999; Umbra și îngerul, Editura Augusta, Timișoara, 2000; Țăranul zidit, Editura Miremis, Iași, 2000; Fețele insomniei, Editura Augusta, Timișoara, 2001; Muzeu de sate, Editura Junimea, Iași, 2001; Atlet moldav, Editura Augusta, Timișoara, 2003; Coroanele împărătești, Editura Junimea, Iași, 2003; Melancolia șarpelui, Editura Alfa, Iași, 2004; Privilegiul giulgiului, Editura Junimea, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Emilian Marcu. Autorul nostru, prolific mai peste marginile iertate, editează aproape exclusiv și cu rară osteneală discursivă opuri lirice mustind de sevele unui naționalism care nu-i pare defel desuet. Îndeosebi Sub zodia Traciei (Biblioteca "Opinia studențească", Iași, 1979), Țăranul zidit (Editura Miremis, Iași, 2000), Muzeu de sate (Editura Junimea, Iași, 2001) și Atlet moldav (Editura Augusta, Timișoara, 2003) cântă dragostea de glie, de istoria națională și figurile ei exemplare (în special Ștefan cel Mare, "Atlet moldav supus întru Hristos/ Din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
răstignirea nopții aude câmpia cum îl cheamă.// Împodobit de trudă, iată-l întulburat cum crește,/ Zidit de ochiul lunii, cu iarba pe obraz./ Din umeri mușcă grâul, în pleoape-i viscolește./ De frica-nsingurării el stă și-n moarte treaz" Țăranul zidit). O altă serie de cărți Neliniștea singurătății (Editura Junimea, Iași, 1982), Sigiliul toamnei (Editura Junimea, Iași, 1987) Lecție pe Ostrov (Editura Junimea, Iași, 1995), Coroanele împărătești (Editura Junimea, Iași, 2003), Melancolia șarpelui (Editura Alfa, Iași, 2004), Privilegiul giulgiului (Editura Junimea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Infinitul).354 Pentru Quasimodo, a cărui căutare are drept țintă țărmul stabil, tărâmul certitudinilor, insula este spațiul în care ființă se echilibrează și se simte protejată: În insula moartă / părăsit de orice inima / care imi auzea glasul, / pot să rămân zidit (În lumina cerurilor, trad. MB). Ea devine destinația rătăcirilor eului poetic avid de stabilitate; uneori regasirea ei este rezultatul dorit al unei anamneze; alteori autorul își apropriază acest spațiu interiorizându-l: Oraș insular / Scufundat în inima mea ( În lumina străveche a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
prozastică eminesciană să nu fie decât false localizări. Pe urmele Ioanei Em. Petrescu, suntem ispitiți să considerăm că realitatea în care se mișcă "sărmanul" Dionis este doar o proiecție: a gândirii lui, decor citadin cu iluzorii imobile mărunte și rău zidite ori peisaj ozonat cu munți înșelători și văi prea adânci. Efectul a ceea ce fizicienii de astăzi numesc principiul holografic, în virtutea căruia universul se prezintă ca o structură informațională bidimensională, iar mediul înconjurător și noi am putea fi o proiecție holografică
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
descâlcește caractere slave, în căutarea sensurilor unei astrologii mai curând de origine bizantină. Termenul "sistemă" anticipează ușor disimulat propunerea unei alte "ordini a realității"; interesant ne pare modul în care este folosit cuvântul "zidit" casele Bucureștilor de atunci sunt rău zidite, murii se năruie, în schimb, cugetările zidesc sisteme. Lumina nu este niciodată clară și puternică, dimpotrivă; de ce căpițel de lumânare sau căpețel de lumină? Consumarea lumânării a însoțit pătrunderea sensurilor ascunse din manuscript, ceea ce presupune că deja protagonistul aventurii dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cea care desfășoară principalul fir intratextual cel violonistic. La rândul lui, acest paralelism intratextual pregătește alegoria intertextualității: vioara. (H4a) Era noapte și ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate, strâmte și noroioase ce trec prin noianul de case mici și rău zidite din care consistă partea cea mare a capitalei României, și prin bălțile de noroi ce împroșcau pe cutezătorul ce se încredea perfidelor unde treceau niște ciubote mari, cărora nu le-ar fi păsat nici de potop, cu atât mai vârtos
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
încă de stropii de ploaie ce inundase sticlele. (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 34). (h4b) Era o noapte tristă. Ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate ale Bucureștilor, ce se trăgeau strâmte și noroioase prin noianul de case mici și rău zidite din cari constă partea cea mai mare a așa-numitei capitale a României. Tropăiai prin bălțile de noroi ce te împroșcau cu apa lor cea hleioasă îndată ce aveai cutezarea de a pune piciorul c-un pas înainte. De prin cârciumi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
asemenea modalitate se izbutea mai pregnant configurarea elementelor definitorii ale vârstelor cele de demult, în care se găseau, nu ostenea să spună Elvira Sorohan, rădăcinile direcțiilor pe care le-a îmbrățișat în evoluția sa scrisul literar la români. În temeliile zidite atunci în Evul de Mijloc se identificau, în interpretările pertinente și uneori originale ale cursului, seminarului și lucrărilor științifice, sursele permanențelor creației literare naționale . Stăpânirea limbajelor critice contemporane, însușirea metodelor comparatistice prin ucenicia la școala profesorului Dima, ilustru exponent al
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ca despre o instituție și idee, funcționale, În același timp, chiar și pe vremea când, pentru o nouă carte, trebuia să treci marea, până În Egipt, sau să te lași prăjit de arșița soarelui, până departe, pe drumuri pustiite, spre școlile zidite În Îndepărtata Ionie. Asta e! Nimic, de când lumea, nu a cerut un mai mare sacrificiu decât setea de cunoaștere, de cultură, de civilizație! Mă Întreb Însă (firește, având În vedere relaționările anterioare), dacă Platon, filosoful, ar fi avut posibilitatea, prin
Întrebări și mirări la masa trecutului. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1484]
-
esențială pentru a-i face posibilă deschiderea, poten țialitatea, efemeritatea. Nu masele urbane, studiate de socio logie, oferă cheia pentru înțelegerea orașului, ci flaneurul, singuraticul care le privește și le alcătuiește fizionomia. Raportul dintre orașul povestit al cotidienelor și orașul zidit al arhitectului este, o arată cartea lui Fritzsche, inedit: primul stabi lește, de fapt, decorul celui de-al doilea. La fel, pentru Benjamin, locul în care arcadele Parisului își află înțelesul nu este planul arhi tectural, cât poezia lui Baudelaire
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Singur, un fel de a spune - venise într-un grup mare de greci pelerini. Privea cu nesaț icoana și i se părea că vede în fața ochilor tot zbuciumul prin care trecuse împărăția și orașul ei, Constantinopolul. Intrase în sala bibliotecii, zidită încă la porunca împăratului Iustinian, împreună cu câțiva greci care cu glas scăzut vorbeau despre politică, cum la fel făcuseră tot drumul, și deodată amuțirea însoțitorilor lui l-a făcut să-și concentreze privirile. Sala cu pereții albi străpunși de ferestre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
acum, o s-o scriu și până în seceriș o pun. Mihai se așezase în fața elegantei mese de scris în stil franțuzesc. — Mă gândeam, deasupra ușii la intrare să fie cioplit în piatră cam așa: „Această sfântă dumnezeiască biserică, care se vede zidită, este făcută de Doamna Elina, fata răposatului bătrân Io Șerban Basarab Voievod, împreună cu ai săi feciori, cu Constantin Vel Stolnicul, cu Mihai Vel Spătarul, cu Matei Vel Agă, cu Iordache Vel Cămărașul, pentru că biserica cea veche care era lângă asta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
munte și au zidit-o de vie într o chilie strâmtă, fără hrană, doar cu un ulcior de apă, o psaltire și câteva lumânări. Zile și nopți întregi, veneau poslușnici și schimnici bătrâni să lipească urechea de ușa și ferestrele zidite și tencuite ale chiliei ca să asculte în curgere necontenită rostirea fără sfârșit a psalmilor. Și pe măsură ce șoapta era tot mai stinsă, psalmii se schimbau, cântând o bucurie depășind închipuirea omenească. Socotea cuviosul Isac, starețul schitului, că arderea lumânărilor fiind sfârșită
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de apus al bisericii, lângă ușa de la intrare.Textul inscripției, cioplite în relief pe un bloc de piatră de 95cm x 67cm are următorul conținut: „Io Ștefan Voievod cu mila lui Dumnezeu Domnitor al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod zidit-am acest hram în numele Tăierii cinstitului cap al Sfântului și slăvitului prooroc și înainte și botezător Ioan. Începutu-s-a în anul 6998 (1490) luna aprilie 27 și săvârșitu-s-a în același an septembrie 20”. Încă din secolul al XVII-lea
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
cu conducta de apă existentă pe stradă că nu a fost greu de aprobat de la primărie racordul În curte dar a trebuit să cumpărăm boilere pentru apa caldă iar pentru scurgerile de la bucătărie și WC am făcut o fosă mare, zidită. Înainte de a pleca, i-a făcut bărbatului meu cadou 3000 de euro pentru că știa că se apropie ziua lui de naștere și i-a zis: “ De ăștia să- ți cumperi Îmbrăcăminte și să faci școala de șoferi”. Data viitoare Îți
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
cea clară Și-și aruncă unu-ntr-altul umbra neagră dintre ei. Stelele în cârduri blonde pe regină o urmează, Aerul, în unde-albastre, pe-a lor cale scânteiază Și rămân întunecate nalte-a cerurilor bolți; Doma strălucește-n noapte ca din marmură zidită, Prin o mreajă argintoasă ca prin vis o vezi ivită, A ei scări ajung din ceriuri a stîncimei negri colți. Iară fluviul care taie infinit-acea grădină Desfășoară-în largi oglinde a lui apă cristalină, Insulele, ce le poartă, în adîncu-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
voievod scrie: „Io Constantin,... voievod al Țării Moldovei. Adecă domniia mea m-am milostivit de am dat ș-am întăritu la sv(î)nta măn(ă)stire la S(ven)ti Ioan ce iaste , în tîrg în Iași, carea iaste zidită den temelii de Ștefan beizadea, feciorul Radului vod(ă), ginerile Ducăi vodă, cu moșiile de la Prisăci carele sintu după măn(ă)stirea lui Aron Vod(ă) și cu viile de la dealul Brîndzii și cu tot locul și cu tot vinitul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vedem mâine dimineață. * În acea noapte am adormit destul de repede, iar visele nu s-au lăsat așteptate, purtăndu-mă în multe locuri, dar m-am oprit în fața bisericii Sfântul Nicolae Domnesc... Încercam din răsputeri să-mi aduc aminte pe când a fost zidită... Un glas parcă îmi șoptea ceva... Mi-am încordat auzul și l-am auzit pe Misail Călugărul, care îmi spunea: “Într-acea vreme odihnind Ștefan vodă la Vaslui, i-au venit olăcari de sârg de la Soroca, cum Lobodă și Nalivaico
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
noiembrie 1628 (7137) vânzarea unei vii din Valea Cozmoaiei. Da’ cine au fost împricinații, dacă pot spune așa? Păi unul ar fi vânzătorul viei, Dima, cămăraș (călăraș) de Țarigrad, și apoi sfințiile lor călugării “de la sfînta mănăstire a domniei mele, nou zidită, care se cheamă Bîrnova” - după cum spune vodă. Întrebarea-i dacă treaba asta a meritat osteneala lui vodă? Eu aș spune că da, fiindcă este vorba de “patru fălci de vie, cu crame și cu grădini și cu îngrădire și cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
închinat această mănăstire ca metoh al Sfântului Sava de la Ierusalim. După 25 februarie 1635, vin marii boieri ai țării, care spun: “Noi cei de față chemați, adică din fiecare rang al nostru al boierilor, am miluit această sfîntă și nou zidită mănăstire”... Urmează o înșiruire de averi nemăsurate: moșii, sate, mori, pive, “200 de oi, douăzeci de iepe cu armăsari, și un cal pentru călărie, și douăzeci de vaci, și doisprezece boi și douăzeci de vieri, și nouăzeci de mătci cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]