6,137 matches
-
avut loc, așadar, chiar pe terenul artistului. Printr-un abuz de lectură și de interpretare, dar și printr-un transfer de scopuri, arta lui Baba a fost integrată idealului umanist de tip proletar. Realismul socialist, atît prin opoziție față de așa-zisa estetică burgheză, preocupată constant de înnoirea limbajelor și de reconstrucția simbolică și plastică a imaginii, cît și prin faptul că înțelegea arta ca pe un produs denotativ, simplă componentă a unei propagande în continuă ofensivă, și-a fixat anumite cadre
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
românească descrisă mai sus, omul nu gîndește lumea, ci lumea gîndește în om". Nedomolindu-și contradictoriul entuziasm, C. Noica sugerează că mult hulita, ieri ca și azi, "România eternă" alcătuiește temelia filosofiei culte românești, care face corp comun cu așa-zisa filosofie populară. Iată o formulă de recuzare, dramatizîndu-se prin sublinierea ei de către autor: "Întreaga noastră filosofie cultă este în consonanță cu țărănescul". Caracteristicile ei, scoase dintr-un rezervor imemorial al satului, ar fi următoarele: Continuitatea dulce dintre fire și spirit
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
însă, reluările nu au întotdeauna o miză morală sau estetică. Sînt preluate, în afară de fragmente cu minime modificări, fraze, clișee care apar de mai multe ori în volume diferite. O declarație de la pagina 27 e puțin nedumeritoare: "semnatarul acestor rînduri, așa-zisul orator, are liniștea că aproape tot din ce a trăit în anii aceia e scris, mărturisit și ficționat, fără nevoia, azi, de a modifica o virgulă, acolo, în cele șase volume de Supraviețuiri". Cum vine asta, din moment ce în acestă carte
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
descris pe larg în volumul al treilea al seriei Literatura în totalitarism (tipărită la Sibiu) critica foarte severă la care conceptul a fost supus deja în 1951 de către ideologii români ai vremii, dar n-a explicat îndeajuns faptul că așa-zisul proletcultism românesc era respins de pe pozițiile ortodoxiei staliniste celei mai retrograde, ceea ce nu reprezenta nicidecum un progres în mentalitatea literară. Liviu Țenghiu, în schimb, nici el menționat de d-na Cordoș, recurge la termen chiar în titlul cărții sale de la
Despre proletcultism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15976_a_17301]
-
care d-na Cordoș o înfățișează pe larg. Să fi fost naivitățile începutului, împrumutarea fără discernămînt a unor concepte, pînă cînd, cîțiva ani mai tîrziu, ideologii noștri s-au maturizat suficient ca să admită că erau în greșeală? Posibil. Acestea fiind zise, rămîne o problemă de rezolvat și anume cu ce înlocuim cuvîntul. Cel mai adecvat termen de alternativă ar fi realism socialist. Nu știu de ce termenul, abandonat tacit la noi pe la mijlocul deceniului șase din secolul trecut, n-a revenit în discuțiile
Despre proletcultism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15976_a_17301]
-
să opereze pentru că tăieturile-l dor pe pacient iar profesorii nu vor mai preda ca să nu-i streseze pe elevi... Absurditatea pretenției mai-marilor Bisericii Ortodoxe Române ridică încă un văl de pe putreziciunea care domină, și după zece ani de așa-zisă libertate, în România. Atentatul la normalitate și la legalitate al BOR este încă un enorm deserviciu adus țării și pretențiilor de integrare europeană. Pentru a spăla rușinea câtorva șefi ierarhici nedemni și ticăloșiți, în numele "ascultării" fără crâcneală o întreagă pătură
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
George Purdea, Vasile Dem. Zamfirescu, col. "Biblioteca de psihanaliză", Editura Trei, 2000, 456 pag. Moștenitorii Holocaustului Poate părea bizar, dar pentru unii dintre psihanaliști este deja o certitudine că experiența-limită a lagărelor naziste a avut repercusiuni grave și pentru așa-zisa (cu această ocazie) "a doua generație a Holocaustului". Este vorba, mai exact, despre copiii acelor evrei supraviețuitori ai căror părinți au fost exterminați. Așa cum, mai mult sau mai puțin evident, se întâmplă întotdeauna, cartea lui Ilany Kogan despre acest fenomen
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
intelectualității românești racolate de UDMR") la previzibil obtuza declarație a unui fruntaș pedist ("o asemenea idee este absurdă" - de ce-o fi absurdă, doar mintea de categoria pană a autorului știe!) până la ambiguitățile și lipsa de profesionalism a altor așa-ziși lideri de opinie democrați, textul ardelenilor a căzut ca o mană cerească în monocolorul peisaj politic românesc. în realitate, el nu e decât varianta în oglindă a "Manifestului" lansat de curând chiar de către oamenii lui Ion Iliescu. Specializată în diversiuni
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
gros de la mâna stângă și începuse să sugă tare din el, până ce - povestea bătrânul - într-o duminică se apucase să duhănească, să fumeze... (și Nora, curios, notase fraza aceasta 17 martie 1984, ora II, 20, după cum notase și începutul povestei zisă Fiica Pustei n.n.). Temperamentul Pustei. Multă forță și instinct, un vârtej de patimi și dorinți, vivacitate, excese, păcate greu de mărturisit, un fond păgân, de stepă, deșert, munții fiind, ciudat, excluși, doar orizontul nemărginit... Și mitomania mea crescută în acest
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
Occident din 1990 încoace. S-au speriat bieții vestici de românii care le cădeau pe cap. Pînă n-a început Ministerul de Interne să cearnă mai cu băgare de seamă la cei care vor să iasă din țară, această așa-zisă demnitate a fost reprezentantă peste graniță de foarte multe persoane cu care nu ne-am putea lăuda nici la noi acasă. Așa că după părerea Cronicarului demnitatea națională n-are nici o legătură, dar absolut nici una, cu faptul că Occidentul nu ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
siguranță de a spera că drept consecință a faptului că va avea alte priorități și contacte și posibilități, România (ca alte țări înaintea ei și după ea) va dobândi în timp aceleași rânduieli culturale și economice plicticoase, pluraliste, încrezătoare, așa-zisa "a treia cale", toate cele care sunt astăzi atributele comune ale vieții publice din Europa Occidentală (dar care n-au fost astfel cu doar două generații în urmă). Și că, drept consecință, intelectualii români vor abandona starea de nesiguranță provenită
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
cu smoală; poate singurul indiciu în concordanță cu presupunerile noastre este "atmosfera sulfuroasă" în care ne este servită "o bucată de viață în sînge". Protagoniștii - Bărbatul și Femeia - sînt angrenați într-un adevărat război al sexelor, conflict ce transformă așa-zisul paradis terestru într-un decor infernal în care se pun la cale răzbunări sîngeroase și se plătesc polițe în- tr-un mod ce amintește de cruzimea unor personaje de desen animat (să ne gîndim, de pildă la Cow and Chicken); de
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
valoare. Covîrșitoarea majoritate a ziariștilor români au fost și sînt plătiți la nivelul salariului mediu pe economie, sau chiar sub acesta. Există, în presă, și salarii sub un milion de lei pe lună. Și mai există muncă gratuită, în cadrul așa-zisului sistem al angajării de probă: muncești o lună sau mai multe, nu iei nici un ban, ești fericit că publici, crezi că ți-ai găsit un loc, apoi ți se spune că ,,nu corespunzi" și sînt luați alți ziariști ,,de probă
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
într-o stare sufletească organică sau capabilă de a se organiza, după cum pe apele fermecate de dorința celui ce le fixează, se încheagă icoana clară a ființei așteptate. E, firește, numai un punct de plecare, dar, pentru individ, identic așa-zisului "fenomen originar", întrucît din minusculul lui sîmbure ca din inima sultanului eminescian, se poate revărsa copacul ce a adumbrit toate hotarele pămîntului. Lucrul, de altfel, nu e nou, și în procesul creației el constituie ceea ce numesc unii esteticieni elementul "mistic
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
vrăjmășie, impulsionat de tendința de a face loc gol în jur, de-a rămîne, dacă nu în exclusivitate, măcar pe o poziție de dominanță indiscutabilă: "Eu, fiind partizanul sintezelor, partizanul referințelor fundamentale, mă lovesc de obstrucția și de critica așa-zisei "critici de întîmpinare", a criticii de actualitate". Pentru nedreptățile suferite are aerul a cere o compensație himerică: dacă nu unicitatea, măcar situarea formulei d-sale, din capul locului, pe treapta cea mai înaltă. Cîtă dreptate are hermeneutul, se poate vedea
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
nu-l crezi pe cuvânt. Cu atât mai mult nu-i sunt străine prezențele culturale românești pe tărâm american: o expoziție Brâncuș, ansamblul folcloric "Ciocârlia", corul Madrigal ș.a., în fond, jurnalul nefiind deloc unul intim ci de uzanță publică (așa-zisele pagini de jurnal sunt publicate periodic în revista), un pretext de a face cunoscut într-o formulă mai personală puținele lucruri care îi leagă de "acasă" pe cei "de dincolo de ape". Deseori, Valeriu Anania este dezamăgit de felul în care
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
mai vrea să vadă, nu mai vrea să audă nimic. Oricât de optimist ai fi (iar uneori optimismul e o formă a nesimțirii), nu poți să nu tresari în fața minciunilor penibile livrate cotidian de către putere. Prețurile energiei au explodat, așa-zișii "edili" din orașele mai răsărite anunță că agentul termic rămâne dușmanul de moarte al românului și că populația famelică de la blocuri ar face bine să-și întărească provozia de șube, blănuri de lup și alte îmbrăcăminți tradiționale ale românului și
Secătura de bloc și de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15809_a_17134]
-
seamă de totalitatea locuitorilor Europei care vorbesc limba germană: germani din Germania, austrieci, elvețieni de limbă germană - nici măcar majoritatea". Cît privește limba pe care o vorbesc, potrivit acelorași teorii antropologice infirmate de știință, ele n-au nici o legătură cu așa-zisa rasă. "Popoarele și-au schimbat mereu limbile, de-a lungul veacurilor. De aceea, înrudirile de limbă nu mai pot fi astăzi deloc suprapuse peste înrudirile de rasă. O națiune vorbește o anumită limbă - și iată că tipuri rasiale foarte deosebite
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
silaba, sonoritatea aceasta nefiind doar un echivalent a ceea ce este ultima fărîmă de materie, ci ultima ei formă de existență, existență redusă la sunetul care îi comunică prin oftat sfîrșitul". Două observații sînt de făcut aci. Mai întîi că așa-zisa "criză a limbajului" nu apare decît către sfîrșitul creației în chestiune, cînd într-adevăr cuvintele, ca și raporturile dintre ele, se împuținează, se rarefiază, sucombînd aproape în deșertul alb al hîrtiei. Faza cea mai substanțială a producției lui Bacovia ni
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
lui Faust: Ah, două suflete-mi sălășluiesc în piept! Bănuiesc că atunci cînd ești plecat din Iași, duci dorul concertului de vineri seara. Dacă găsesc, unde mă aflu, o sală de concert, merg acolo. În 1967, pe fondul unei așa-zise liberalizări, au început să apară reviste de cultură. Și a fost "Cronica". Printre cofondatori numărîndu-te. Noua apariție, la vremea aceea, era o "supapă"; știu că-l publicați pe Noica, ieșit din închisoare, pe mulți alții ținuți deoparte pînă atunci. Era
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
cu superbul său baston de gradul treizeci și trei. Dacă masoneria română s-a aflat atâta vreme sub oblăduirea acestei scule a Securității, m-am cam lămurit ce e și cu "loja" care dă insomnii naționaliștilor români, scoși din minți de așa-zisele malversațiuni ale "iudeo-tâmplarilor"! Să fim serioși, domnilor: cu Amedeu în frunte, masonii români n-au fost decât aluatul docil, gata să ia forma secerii și-a ciocanului bine garnisite cu stelele Securității! Nici acum, când pământul îl mai ține doar
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
în franceză ( cu distribuție mixtă și cu echipă tehnică română). O banală subtitrare ar fi fost, în acest caz, o soluție mult mai igienică. Dar un subconștient "filmați, băieți, filmați, numai filmați românește" a stat, probabil, la originea unei așa-zise variante românești. Doar că dublajul trage filmul (și mai) în jos; replicile sînt servite, toate, violent asincron și sună ca înregistrate pe scena unui teatru de amatori, și acela în criză. Regizorul (coscenarist al propriului film, francezul Gérard Cuq, 45
Țăcăniții sîntem noi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16216_a_17541]
-
oară cînd dl Comoroșan urăște. I-am citit și alte intervenții asemănătoare. Unele propoziții sînt reluate aidoma în interviul din Convorbiri. Problema d-lui Comoroșan, "om cu concepții profund liberale", dar cu "simpatii de stînga", după cum declară, este "trădarea intelectualilor ziși de dreapta" care ar fi permis "ocuparea scenei culturale de către impostură". M-aș opri o clipă asupra formulei ziși de dreapta. Așadar dl Comoroșan nici măcar nu consideră că intelectualii cu pricina sînt cu adevărat de dreapta; ei doar se pretind
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
țările din Est într-o situație în care, pe de o parte ar dori în continuare să devină (din motive economice, din motive de "siguranță" - cam îndoielnică pentru mine, dar, mă rog, poate greșesc - din motive culturale) parte din lumea zisă "euroatlantică". Pe de altă parte, aceste țări și populații se văd supuse unor rigide porunci venite de la birocrații din Bruxelles și Strasbourg (care în treacăt fie spus nu sunt prea iubiți nici măcar de către populațiile franceză, engleză, daneză și altele, cel
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
zîmbet). Dar acesta este un alt capitol. Să revenim la România și la romanul în paginile căruia tratați cu o privire "necruțătoare" atît echipa Ambasadei Germane de la București cît și pe foștii colaboratori ai vechii securități îmbarcați la bordul așa-ziselor noi servicii de informații. Cărui fapt se datorează această "vivisecție" a celor două sfere, a celor doi poli în jurul cărora gravitează majoritatea personajelor romanului, întîlnindu-se de fapt unele cu altele? T.P.: În parte, aceasta se datorează opțiunii mele pentru formula
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]