499 matches
-
fratele lui Ion, dascalul din Suceava. Nume proprii: Lazăr Piscu Mănăilă Marușca Mihăilă și Pițurcă nepoții lui Poiană Dan. Mireca Cozma Bușteanul Marcu Anușca Neacșa Costea Sărăcină Gavril Hubiș Nastasia Marina Vasco Iurie Serban 6986: Egumenul Putnei: Kir Iosif. 200 zloți tătărești, o moșie. Pecete: Exerga: Eu Ștefan Vodă Domnul pământului Moldovei. Cap de bou, cu stea între coarne, cu soarele în stânga și cu luna în dreapta. Nume proprii: Toader Hărniș Bilțu Nicoară Seremet Mărica, fata lui Giargiu Giumătate Mărica, fata Mândrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dela calul ostașului lui Dumnezeu Dimitrie dela Salonic. Cămătarul cântărește răclița fără potcoavă, arătând că pentru acel fier sfânt și mai presus de orice negoț nu poate da nimic, pe când pentru un argint prost și aur ticălos poate da câțiva zloți împrumut. Vornic la Galați Barbaiani. Venind dinaintea lui o pricină, unul din pricinași îi aduce o gâscă plocon; celalalt două piei de vulpe. Acesta având câștig de cauză, celalalt vine să reclame pentru gâscă și cuvânt dat. "N-am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de Ocna săptămâna albă săptămâna brânzei calfe și maiștri câșlegi cârmeleagă dobânda zece în doisprezece paresimi dai zece și primești 12 20% Hârț Cincizecimea Rusaliile dobândă = salam (cuman) Ciruleagă cad 50 zile după Paști camătă unghi sau ugri a brânzei zloți lăsatul de câșlegile Sân Petrului brânză (r.t.) 27 zile peveț cântăreț de biserică pevețoaie A clocit un ou subsuoară (r.t.)* din care a ieșit un diavolaș (r.t.) pe care îl ține în steclă (r.t.) curături soroc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că n-am ce bea; (r.t.) Bătăuș nu-s, că toți mă bat; (r.t.) Dator nu-s că nimeni nu-mi dă pe datorie (r.t.) Tătarii cei cari mânâncă carne de cal. Cai buni, mici și iuți... Zloți tătărăști Galbeni venețici Aspri de argint și aur. Orbi cari calicesc prin iarmaroace Pe unii i-a orbit Vodă pentru ticăloșiile lor. Țărani la război: cojoace, sumane Opinci de coajă de copac și piei de porc. Mintean de pănură umplut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dragoste și la prietenie din inimă cu al nostru iubit părinte și prieten”. Pe lângă sentimentele filiale și de prietenie, pe care domnul Moldovei le avea față de un mare nobil polon, Bogdan se obligă să îi dea anual starostelui, „400 de zloți turcești și câte 10 vase de vin de malmazie și câte 10 bucăți de camhă și 5 de cufterie și câte cinci de pânză”. Este un fel de tribut, care ne arată instabilitatea domniei și cât de mult scăzuse Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trei boieri, rămân de lege și satul îi este întărit lui Ona. La 15 septembrie 1466, Ștefan cel Mare cumpără de la Stan Babici și de la frații acestuia, pan Iachim și pan Simion Babici, satul Jivcovul de Sus pentru 200 de zloți tătărești, pe care îl dăruie Putnei. La 2 octombrie 1467, pan Albul, fost spătar, de bună voia lui și nesilit de nimeni, a vândut și i-a cedat lui Stan Babici satul Cobâlia de Sus, unde a fost casa lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sus, unde a fost casa lui Stan Babiș, ginerelui lui Stan Babiș, Luca Cauteș și soției lui, fiica lui Stan Babiș, anume Luna, și fratelui ei Ivanco, fiul lui Babiș, pe doi cai buni “așa de scumpi cât 280 de zloți tătărești.” Este vorba de răscumpărarea unei ocini. La 25 ianuarie 1472, domnul îi întărește lui Șandro Tătăreanul satele Moinești, Sârbi și Geamiri, mai sus de târgul Iași. Iar “Cernu, Romănel și Drăgoi și tot neamul lor să nu mai pârască
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pârât pe fiica panului Petru Ponici, Ilca, pentru moartea tatălui său, Andrică” și “i-a dat lui Petru stolnic un sat al ei pe Siret, anume Brătiești, iar pan Petre i-a dat Ilcăi, pentru acel sat, încă 40 de zloți tătărești și au rămas în pace veșnică.” Așadar, indiferent de litigiu și indiferent de cine este implicat în el, rezolvarea are loc în fața tronului domnesc. Florin Constantiniu considera că, după 1436, domniile asociate din Moldova ar reprezenta un stadiu al
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Din documentele, care ni s-au păstrat din domnia lui Ștefan, aflăm că a existat o cumpărare și nu o masivă răscumpărare. La 15 octombrie 1491, domnul a cumpărat de la mai mulți boieri 16 sate și seliști, plătind 1490 de zloți tătărești după care, se arată în document, “ne-am sculat și am întors și am supus și am lipit aceste de mai sus numitele sate și siliști către târgul nostru al Vasluiului să fie domniei mele uric cu tot venitul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Nistru, remarcându-se două grupări de sate în județele Vaslui și Iași. Felul în care Mihul și-a mărit domeniul, prin danii domnești, dar mai ales prin cumpărături, nu trebuie să surprindă. Un sat prețuia între 30 și 80 de zloți. Un singur sat se vindea, la mijlocul secolului al XV-lea, cu 150 de zloți, dar pe lângă satul propriu-zis mai era o mânăstire și valea unui pârâu, de la izvor până la vărsarea într-un râu. Un privilegiu din 5 iunie 1449, ne
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care Mihul și-a mărit domeniul, prin danii domnești, dar mai ales prin cumpărături, nu trebuie să surprindă. Un sat prețuia între 30 și 80 de zloți. Un singur sat se vindea, la mijlocul secolului al XV-lea, cu 150 de zloți, dar pe lângă satul propriu-zis mai era o mânăstire și valea unui pârâu, de la izvor până la vărsarea într-un râu. Un privilegiu din 5 iunie 1449, ne dovedește că unii boieri aveau mari sume de bani. La această dată, Coste pârcălab
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un râu. Un privilegiu din 5 iunie 1449, ne dovedește că unii boieri aveau mari sume de bani. La această dată, Coste pârcălab se judecă în fața domnului cu Gheorghe heregariul, căruia-i spune: “ți-am dat în mâini 800 de zloți în păstrare, ca unui prieten, dă-mi-i!” Gheorghe răspunde că dorind să câștige cu banii lui Coste, a cumpărat de la Petru voievod vama și hereghia, dar s-a înșelat, căci a pierdut toți banii. Coste insistând să îi restituie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
său și “a plătit Ilca moartea lui Andreică” cu satul Brătiești. Așadar, viața unui om, fie el și boier, valora cât un sat, în cazul de față, însă, satul fiind ceva mai scump, Petrea stolnicul îi dă Ilcăi 40 de zloți tătărești ! (La 4 martie 1479, Ilca vindea un sălaș de țigani lui Dajbog, pârcălab de Neamț, iar la 29 august 1480, Voica, ce-a de-a doua fiică a lui Petru Ponici vinde și ea un țigan lui Hărman, pârcălab
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a revenit satul Șerbănăuți, pe Siret, iar Mărinei, fiica lui Giurgiu Jumătate, i-a revenit satul Jumătățenii, pe Jijia, unde a fost curtea lui Căliman. Mărinei, fiica lui Giurgiu Jumătate, i-au mai dat ceilalți veri și nepoți 700 de zloți, ceea ce înseamnă că valoarea unei curți nu a contat. Feciorul Mărinei avea să vândă, în 1495, jumătatea de sus din satul Jumătățenii, unde a fost curtea lui Căliman pe 230 de zloți, sumă semnificativă, pentru a stabili “unde a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai dat ceilalți veri și nepoți 700 de zloți, ceea ce înseamnă că valoarea unei curți nu a contat. Feciorul Mărinei avea să vândă, în 1495, jumătatea de sus din satul Jumătățenii, unde a fost curtea lui Căliman pe 230 de zloți, sumă semnificativă, pentru a stabili “unde a fost curtea lui Căliman”. La 15 martie 1490, Isaia de la Răcătău și cei patru nepoți ai săi împart trei sate și jumătate, plus o mânăstire și poieni, în cinci părți, la doi inși
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la ocolul târgului Vaslui. Printre satele cumpărate de domn sunt și cele trei sate de pe Racova, pe care boierul Negru (Negrea) le dăruise mânăstirii în 1415: Crăstoae, Bălcarii și Curtești. Grigore, egumenul Bistriței, vindea cele trei sate cu 200 de zloți tătărești. Aceste sate nu au figurat nici în privilegiul din 1462, nici în cel din 1467, ceea ce înseamnă că ele nu se bucurau de așa-zisul act de imunitate din 1467. La 23 noiembrie 1499, Ștefan cel Mare cumpăra de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iezerele de la Botna și de la Nistru. Din privilegiul, pe care Ștefan cel Mare îl da negustorilor din Liov este menționată și vama, pe care o percepea mânăstirea Bistrița. Cine aducea postavuri din Țara Românească plătea, în vama de la Bacău 2 zloți de car. Pentru postavurile de la Brașov, la Bacău se plăteau 2 zloți turcești de car, la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la Bacău sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare îl da negustorilor din Liov este menționată și vama, pe care o percepea mânăstirea Bistrița. Cine aducea postavuri din Țara Românească plătea, în vama de la Bacău 2 zloți de car. Pentru postavurile de la Brașov, la Bacău se plăteau 2 zloți turcești de car, la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la Bacău sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără un groș de vită, un groș la 10 oi, un groș la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Baia. La 1460-1461, 24 februarie s-a reînoit privilegiul dat averilor legate de balta Leonta “unde este mânăstirea”. În anul 1462, Iuga, marele vistier, dăruia Moldoviței trei dvere de damasc roșu cu aur, un pocrovăț, un cal și 25 de zloți ungurești, ca să i se facă slujbă de pomenire lui, soției Nastea și “pentru iubitul meu copil, Mihul, și pentru fiica mea dragă Sofia, numită Soptea”. La 8 ianuarie 1473, domnul întărea Moldoviței jumătate din satul Singureni, din ținutul Chigheci, poiana
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în jos, până la pod, și satul Bălțații la Cârligătură. Ivașco Armencici dăruie și el cu această ocazie, jumătate din satul Ostăpceanii, partea de sus, unde a fost Ostapco vătăman. În 12 martie 1488, Ștefan cel Mare cumpără cu 400 de zloți tătărești jumătate din satul Dvorăște, cu morile de pe Siret și o dăruia mânăstirii Moldovița. În 15 noiembrie 1499, domnul îi întărea Moldoviței satul Vaculinți și un alt sat, unde a șezut Zernă, sub Codru, apoi satul Sașii (Săsciori), pe Costina
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
loc cea mai mare încleștare de forțe pentru apărarea independenței Moldovei, la 25 ianuarie 1476, Ignatie, zis Iuga, marele vistier, dăruie Putnei satul Șirăuți, peste Prut, “o cădelniță și încă un chivot de argint aurit și încă o sută de zloți ungurești și doi cai buni”. La 1 iunie 1476, într-un nou document este pomenită dania lui Iuga, numai că în locul celor doi cai buni apar 100 de oi. La 29 iunie, privilegiul se repetă, fără să mai fie amintite
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Putnei. În 1468, domnul cumpărase și dăduse mânăstirii jumătate din satul Maneuți, dar la 7 martie 1487, Hărman și sora lui Marina, schimbă cu egumenul satul lor, Maneuți, pentru satul Șirăuți, pe care îl primesc de la Putna, plus 100 de zloți tătărești de la Ștefan cel Mare. La 15 martie 1488, Ștefan cel Mare cumpără jumătate din satul Vicșineț de la un neam, și cealaltă jumătate de la alt neam, și le dăruie satul Putnei. La 3 aprilie 1488, domnul dăruie Putnei pietrele de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Grombotina, rămasă de la Vâlcea și de la cneaghina lui, Olga. Domnul dăruie satul Greci mânăstirii Putna. La 14 octombrie 1489, Ștefan cel Mare cumpără satele Pogănești și Cătinești, pe care le dă în schimbul satului Toporăuți, pentru care mai dă 100 de zloți tătărești. Domnul dă satul Toporăuți fraților Stanciul, Ivanco și Isaico, fii lui Fedco Stărostici, nepoții lui Mihul Starostescul, strănepoții lui Giurgiu de la Frătăuți, unde au fost curțile lui Giurgiu de la Frătăuți, și satele Botișani și Climăuți. Domnul le-a mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Fedco Stărostici, nepoții lui Mihul Starostescul, strănepoții lui Giurgiu de la Frătăuți, unde au fost curțile lui Giurgiu de la Frătăuți, și satele Botișani și Climăuți. Domnul le-a mai dat celor trei frați și satul Grigorești, cumpărat pentru 350 de zloți tătărești, și în plus 200 de zloți tătărești. După ce a cumpărat cele trei sate Frătăuți, Botășani și Climăuți, domnul le-a dăruit mânăstirii Putna. La 15 martie 1490, domnul întărește mânăstirii Putna 10 biserici cu popi din ținutul Sucevei: din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
strănepoții lui Giurgiu de la Frătăuți, unde au fost curțile lui Giurgiu de la Frătăuți, și satele Botișani și Climăuți. Domnul le-a mai dat celor trei frați și satul Grigorești, cumpărat pentru 350 de zloți tătărești, și în plus 200 de zloți tătărești. După ce a cumpărat cele trei sate Frătăuți, Botășani și Climăuți, domnul le-a dăruit mânăstirii Putna. La 15 martie 1490, domnul întărește mânăstirii Putna 10 biserici cu popi din ținutul Sucevei: din Jivcovul de Jos, din Maneuți, din Voitin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]