2,354 matches
-
bună zi, tatăl lui a plecat. Într-o fotografie. Mama venea la el, și privea - când la el, când la tata. Nu știa cum să se împartă. Și până la urmă, a plecat și ea. În aceeași fotografie. Fotografia mirosea a zmeură proaspătă. Și copilul o sorbea din ochi - și se satura - din privirile lor, care îi umezeau buzele, atât de îmbelșugat. Totuși - ar fi vrut să stea de vorbă cu ei. Să îi asculte, chiar. Ce să facă cu mirosul acesta
POVESTEA UNEI FOTOGRAFII de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381254_a_382583]
-
bună zi, tatăl lui a plecat. Într-o fotografie. Mama venea la el, și privea - când la el, când la tata. Nu știa cum să se împartă. Și până la urmă, a plecat și ea. În aceeași fotografie. Fotografia mirosea a zmeură proaspătă. Și copilul o sorbea din ochi - și se satura - din privirile lor, care îi umezeau buzele, atât de îmbelșugat. Totuși - ar fi vrut să stea de vorbă cu ei. Să îi asculte, chiar. Ce să facă cu mirosul acesta
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
bună zi, tatăl lui a plecat. Într-o fotografie. Mama venea la el, și privea - când la el, când la tata. Nu știa cum să se împartă. Și până la urmă, a plecat și ea. În aceeași fotografie.Fotografia mirosea a zmeură proaspătă. Și copilul o sorbea din ochi - și se satura - din privirile lor, care îi umezeau buzele, atât de îmbelșugat. Totuși - ar fi vrut să stea de vorbă cu ei. Să îi asculte, chiar. Ce să facă cu mirosul acesta
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
cu propriile sale creații pe care și le executa în timpul liber în micuța sa garsonieră închiriată în oraș și mai ales a remarcat-o ca pe o femeie deosebit de frumoasă. Ana de la pățania după întâlnirea cu Costache în poiana cu zmeură, și-a jurat ca niciodată viața sa emoțională să nu-i mai fie tulburată de vreun bărbat. Ar fi preferat dacă nu-i plăcea atât de mult ce face acum în viața reală, să meargă la o mânăstire de maici
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
argint, alături de tot felul de bunătăți, pe care, în regimul nostru auster de acasă, nu le găseai la tot pasul în hoteluri și restaurante: unt împachetat în cubulețe din hârtie frumos colorată și strălucitoare, cutiuțe cu gemuri de căpșuni și zmeură, miere de albine, lapte condensat pentru cafea, ceai negru englezesc la pliculețe și alte minunății. Ca unul care nu mai fusesem într-un hotel de lux, cu ceaiul am pățit-o rău de tot! Eu până atunci nu mai servisem
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
Însă lui Șușurel nu-i trecea niciun gând rău prin cap. Își arcui spinarea, pufni de câteva ori, se strecură sub o frunză de brusture și se întinse în răcoarea ei, apoi adormi. Nasul său roz, ca o boabă de zmeură, atrase privirea curioasă a cocoșului. Se apropie. Ținându-și capul când pe o parte, când pe alta, își făcu curaj și-l ciupi. Motănelul sări în sus miorlăind de durere, iar cocoșul într-o parte, cotcodăcind. „Ia te uită ce
MOTANUL ȘUȘUREL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371966_a_373295]
-
roiul, deși era scorburos. S-ar zice că tata deja era priceput în albinărit. Prin urmare, niște gospodari din comună care aveau mulți stupi, au organizat o colonie de albine, undeva în pădure aproape de locul unde erau multe parchete cu zmeură. Tata s-a angajat ca paznic la stupi. Dar, ziua, ne trimitea pe câte unul din noi, băieți, să stăm la stupi, el avea treabă multă acasă. Doar seara venea să preia schimbul, noi plecam acasă, în noapte neagră, prin
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
rugul solar? Fotosinteza descrisă mai sus vehiculează oxigenul dătător de viață de la frunză la atmosferă de unde este preluat de toate viețuitoarele globului, nu numai de către om. Așadar atmosfera este zilnic regenerată. Zahărul preparat de frunză este vehiculat la ciupercile și zmeura pădurii de către apă, un alt cărăuș de nădejde. Apa este o altă minune Dumnezeiască. Ce s-ar întâmpla dacă frunzele sau apa ar face grevă, așa, că nu le convine vremea de afară sau Dumnezeu a fost prea aspru cu
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 5 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347961_a_349290]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > MONITOR Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 418 din 22 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Certitudine Până la urmă Culorile sfârșesc în alb - Semnu-mpăcării Constatare Fructe-n pădure În seciuri zmeura coaptă Ațâță urșii Nostalgie De la primul fior Cum a trecut iubirea- Pleoapa-mi tremură... Climă Miros de pospai Izvor de apă secat Vreme coclită Amprentă Prin codrii de fag Chimirul haiducului Chiot de mândre Monitor Dăltuind piatra Învelește suflarea Limba
MONITOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346820_a_348149]
-
cu cele cincizeci de kilograme de care, culmea, fetelor, mai era și mîndră!, dar așa ceva, se strîmba ea, sorbind din cafeaua înnebunitor de dulceagă și profundă ca un dangăt de clopot ziua în amiaza mare într-o ceață de culoarea zmeurei - ei îi repugna, o femeie adevărată trebuie să fie palpabilă din toate direcțiile, iar bărbatul trebuie să simtă că are în ea, din cauza volumului, evident, mai multe femei deodată, chestie cam greu de realizat în circumstanțele obișnuite ale amorului tradițional
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 22-23 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348367_a_349696]
-
și astfel, să punem pe goană vreo fiară care ar fi putut să ne atace. Și cu tot alaiul poposeam în cele din urmă pe muchea Fâcâienii ori mai sus unde erau parcele imense binecuvântate de Dumnezeu care abundau de zmeură, mure imense și zemoase, frăguțe, măceșe, porumbe, merișoare și fructe de cătină cu acreala cărora ne strepezeam dinții. Dacă s-ar fi nimerit vreun urs prin acele rugării precis că ar fi întins-o de frică fiind alarmat de teama
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
și sărutându-i frumusețea sânilor dezvoltați ca două portocale pline de savoare. Se repezi flămând și excitat asupra lor, mestecând între dinți micuțele turnulețe ridicate ca niște mâțișori de salcie aduși la altar de Sărbătoarea Floriilor. Corpul Daliei mirosea a zmeură coaptă, plină de aromă și de prospețimea tinereții sale. Avea carnea tare, acoperită cu o nuanță de maro uniform așezată pe tot corpul, culoare căpătată de la zilele de plajă. Doar sânii și petecuțul din zona bikinilor făcea contrast cu restul
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
o privea cu nesaț în pelișor culcată în patul regal nici aparatul de fotografiat nu surprindea emoția dintre ei iubirea rostogolită până în iarbă ochii lor negrii tăciunii cei mai arzători părul împreunat cel mai neastâmpărat în setea sărutului înroșit de zmeură și fragi uitaseră de tren erau doar gară pentru doi sipet al aceleiași dorinți deschide cutiuța în formă de inimă și mângâie adn-ul din firele de păr ... Citește mai mult ca într-un film românescun bleonț trăgându-se de păr
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
alți actori doar buzeleși le duelau pe scăriel o privea cu nesaț în pelișorculcată în patul regalnici aparatul de fotografiatnu surprindea emoția dintre eiiubirea rostogolită până în iarbăochii lor negriităciunii cei mai arzătoripărul împreunat cel mai neastâmpăratîn setea sărutului înroșit de zmeură și fragiuitaseră de trenerau doar gară pentru doisipet al aceleiași dorințideschide cutiuța în formă de inimăși mângâie adn-ul din firele de păr... XXVIII. JE T"AIME COMME ÇA, de Radu Liviu Dan , publicat în Ediția nr. 1509 din 17 februarie
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
găsească mâncare, ce fructe sunt comestibile, unde se află mușuroaiele de furnici și alte insecte delicioase, pe care le puteau savura. Dar micilor ursuleți le ardea numai de joacă, să se răsfețe între ei. Le plăcea foarte mult să mânânce zmeură și să se urce până în vârfurile cele mai înalte ale brazilor din pădure, deși mama lor îi avertiza cât de periculos poate fi. Veni curând iarna și familia de urși se pregăti pentru hibernare. Urmă o pauză în viețile lor
LEGENDA URSULEŢULUI BRAŞOVEAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376468_a_377797]
-
zări vinovatul care se strecura cu un steag alb în brațe. Mare îi fu mirarea când, aruncându-se asupra îndrăznețului, văzu că acesta era de fapt o frumoasă fată cu pielea albă ca laptele, ochii ca mierea și buzele ca zmeura. Venindu-și în fire, smulse steagul și îl sfâșie în fața ei: - Ce crezi că faci? - Ceea ce ar fi trebuit să faceți cu toții de mult timp, adică pace. Nu știți pentru ce vă luptați, cu cine vă luptați și de ce trebuie
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
de munte. Vara și iarna, Predealul, era plin de turiști. De la 3 Brazi, mergeam înspre Pârâul Rece, cale de o oră și jumătate de mers, și nu de puține ori, Moș Martin, își ițea capul, de după câte o tufă de zmeură, iar eu împreună cu ceilalți copii, frații celor care lucrau la cabană, și cu nepoți doamnei Anastasia, șefa de complex, o femeie aprigă în felul ei, dar bună ca pâinea caldă, o rupeam la fugă prin păduri și goluri alpine, să
AMINTIRI DIN PREDEAL de ARON SANDRU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376785_a_378114]
-
munții Făgăraș. Am colindat toți munții Făgărașului, de mic copil, împreună cu părinții mei, căci în neamul nostru creșterea oilor era o tradiție respectată cu sfințenie. Acolo, prin munți, pe la amiază, sătul de zbenguială prin păduri și goluri alpine după afine, zmeură și fragi ale căror bobițe le înșiram pe un pai, adormeam cu capul pe drobul cu sare, de unde lingeam împreună cu oile... Așa au fost anii copilăriei mele, colindând munții și pădurile Făgărașului, unde, la lumina focului de seară mâncam brânză
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
prețuri la vedere, te tratează cu mină serioasă, de-ți trebuie ureche muzicală foarte fină ca să sesizei ironia dulce acrișoară a câte unui comentariu laconic, aruncat în vânt de mărginenii cu clop sau de rumenele fete de la munte, ce-adună zmeura de pe povârnișurile frecventate de urși. Și iarăși îmi amintesc de străbunica Sanvina, care își lua coșul cu ouă de cu seară, și se ducea pe jos cinci kilometri până în gara din Bendorf (Benești), ca să aștepte acolo Mocănița, ce-o ducea
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
levănțicăCămașa mameiMărturisireOrice inimăSe frământă serileSă-și verse ofulUrgieSolar prăbușitZăpada zace horcăindRăsadul verde...... XXI. MONITOR, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 418 din 22 februarie 2012. Până la urmă Culorile sfârșesc în alb - Semnu-mpăcării Constatare Fructe-n pădure În seciuri zmeura coaptă Ațâță urșii Nostalgie De la primul fior Cum a trecut iubirea- Pleoapa-mi tremură... Climă Miros de pospai Izvor de apă secat Vreme coclită Amprentă Prin codrii de fag Chimirul haiducului Chiot de mândre Monitor Dăltuind piatra Învelește suflarea Limba
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
tremură... Climă Miros de pospai Izvor de apă secat Vreme coclită Amprentă Prin codrii de fag Chimirul haiducului Chiot de mândre Monitor Dăltuind piatra Învelește suflarea Limba ceasului ... Citește mai mult CertitudinePână la urmăCulorile sfârșesc în alb -Semnu-mpăcăriiConstatareFructe-n pădureîn seciuri zmeura coaptăAțâță urșiiNostalgieDe la primul fiorCum a trecut iubirea-Pleoapa-mi tremură...ClimăMiros de pospaiIzvor de apă secatVreme coclităAmprentăPrin codrii de fagChimirul haiduculuiChiot de mândreMonitorDăltuind piatraînvelește suflareaLimba ceasului... XXII. POLI(A)FONIE..., de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 417 din 21
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
o privea cu nesaț în pelișor culcată în patul regal nici aparatul de fotografiat nu surprindea emoția dintre ei iubirea rostogolită până în iarbă ochii lor negrii tăciunii cei mai arzători părul împreunat cel mai neastâmpărat în setea sărutului înroșit de zmeură și fragi uitaseră de tren erau doar gară pentru doi sipet al aceleiași dorinți deschide cutiuța în formă de inimă și mângâie adn-ul din firele de păr Referință Bibliografică: pas în doi / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PAS ÎN DOI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376243_a_377572]
-
fi dorul fân cosit La neica-n livadă; ascultă la mine! L-aș fura să nu mă vadă, Chiar de-ar fi păzit. L-aș fura să nu mă vadă, Chiar de-ar fi păzit. Ochișori aș săruta, gurița ca zmeura... Câinele nu m-ar lătra, vecinii nu ar afla. Mie-mi spune inima: „Iubește, fetița mea! Iubește, simte-te bine, post de dragoste nu ține. Bobocel de mărgărit, dragul meu bădiță! Dorul l-aș strânge-n căpițe, L-aș pune
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
l-aș strânge-n căpițe, L-aș pune în sân; ascultă la mine! Lângă inimă să-l țin... C-are mireasmă de fân, Și l-aș crește în bluziță. Să-l ia neicuța Gheorghiță, Ochișori mi-ar săruta, gurița ca zmeura... Câinele nu l-ar lătra, vecinii nu l-ar afla. Mie-mi spune inima: „Iubește, fetița mea! Iubește, simte-te bine, dor la inimă nu pune!” Bobocel de mărgărit, bădiță Gheorghiță! Fânul l-aș fi răspândit La mine în pat
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
Bobocel de mărgărit, bădiță Gheorghiță! Fânul l-aș fi răspândit La mine în pat; ascultă la mine! Îl țineam îmbrățișat... Dorul m-ar fi sărutat; Lângă el aș fi dormit Și mi-l făceam fericit, Ochișori-mi săruta, gurița ca zmeura... Pe brațe mă legăna, la pieptul lui mă culca. Așa-mi spune inima: „Iubește, fetița mea! Iubește, simte-te bine, post de dragoste nu ține. Bobocel de mărgărit, neicuță iubit! Dorul nu-i fân de cosit, Că l-ai luat
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]