863 matches
-
lor, În ceea ce privește cultura generală, mai ales după evenimentele din 1968 când au dat peste cap Învățământul, cunoștințele lor generale lasă foarte mult de dorit. Nu. Dar acum 5o de ani când mi-am făcut studiile liceale am Învățat asta la zoologie și este un lucru normal că un om cu o cât de cât cultură generală să știe aceste lucruri Păcat că n-ai fost cu mine domnule profesor, să-ți crească inima de bucurie că”Mârlanul”nu te a făcut
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
organizația social-democrată de tineret „Hanoar haoved” („Tineretul muncitor”). După ce a învățat mai întâi la gimnaziul „Herzliya” din Tel Aviv, în anul 1933 a absolvit prestigiosul gimnaziu ebraic din cartierul Rehavia din Ierusalim. În continuare, între anii 1933-1938 a studiat botanica, zoologia și bacteriologia la Universitatea ebraică, luând titlul de master în științe. Apoi a urmat cursuri de chimie, fizică și matematică. Titlul de doctor în științe l-a obținut în domeniul chimiei în anul 1941, cu o cercetare asupra măsurării proprietăților
Efraim Kațir () [Corola-website/Science/306050_a_307379]
-
a Universității din Sankt Petersburg. Și-a continaut studiile la universitățile din Heidelberg, Tubingen, Bonn, Berna, Berlin, Gottingen, și Dorpat (Tartu). În 1866, la Universitatea din Gottingen susține teza de doctor în filozofie iar mai apoi își ia masterul în zoologie. Din anul 1884 locuiește la Chișinău și activează în cadrul Administrației Zemstvei din Basarabia. A fost unul din inițiatorii Expoziției agricole și industriale din Basarabia din anul 1889 și al Muzeului Zemstvei, creat în baza colecției de piese donate de participanții
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
Бессарабского Общества Естествоиспытателей и Любителей Естествознания". În anul 1908 a contribuit la crearea muzeului Societății - Muzeul școlar ambulant, un muzeu didactic, iar în anii 1910-1914 contribuie la fondarea Muzeului Zemstvei din Bender. Este autorul a 8 lucrări științifice în domeniul zoologiei, publicate în Analele unor universități din Rusia și din alte țări europene. A avut titlul de consilier de stat. A fost decorat cu ordinele "„Sf. Stanislav”" și "„Sf. Ana”" de gradul II, "„Sf. Vladimir”" de gr.IV și gr III
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
profesor de fitopatologie și entomologie la Școala de Viticultură din Chișinău și șef al Stațiunii de Bioentomologie din Chișinău. Din 1921 a fost entomolog la Ministerul Agriculturii din București. Din 1924 - șef al Secției de entomologie agricolă la "Laboratorul de zoologie descriptivă al Facultății de științe la Universitatea din București. În 1940-1944 - Conferențiar universitar la Facultatea de Agronomie din București. Din 1955 - Membru al Academiei Române. Cercetări asupra insectelor dăunătoare, în special asupra tizanopterelor („Thysanoptere din România. Studii morfologice”, „Insectele vătămătoare din
Wilhelm Karl W. Knechtel () [Corola-website/Science/307116_a_308445]
-
și a pus în evidență peste 40 de microorganisme patogene. De o deosebită importanță este descoperirea unei clase de paraziți - sporozoari intracelulari nepigmentați - care cauzează febra de Texas la pisici și alte îmbolnăviri la animale vertebrate. La Congresul Internațional de Zoologie din Londra (1900) acești paraziți sunt clasificați în genul "Babesia". În 1892 publică împreună cu Gheorghe Marinescu și Paul Blocq un "Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos". A editat timp de mai mulți ani Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie
Victor Babeș () [Corola-website/Science/297357_a_298686]
-
nu ca o "creație", cum susțineau teologii ci că o "emanație". A afirmat existența unei legături indisolubile între materie și mișcare și a unei "legități" naturale universale. a avut o contribuție substanțială în domeniul științelor naturii (al mecanicii, mineralogiei, botanicii, zoologiei etc) contribuind la pregătirea științei experimentale moderne. Opera să medicală a stat timp de cinci secole la baza studiului medicinii, atît în Orient cît și în Occident. Lucrările sale au început să fie traduse în latină în prima jumătate a
Avicenna () [Corola-website/Science/306979_a_308308]
-
la fel și fructele construite din frunze. Această descoperire, Goethe a formulat-o în anul 1787 cu cuvintele: "Vorwärts und rückwärts ist die Pflanze immer nur Blatt" („Înainte și înapoi planta este numai frunză”). Azi se vorbește de omologarea organelor. Zoologie . În domeniul zoologiei profesorul de anatomie Justus Christian Loder i-a transmis lui Goethe multe abilități teoretice și practice. La data de 27 martie 1784 în Jena, împreună au descoperit la craniul uman "osul interimar al maxilarului" (lat. "Os incisivum
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
fructele construite din frunze. Această descoperire, Goethe a formulat-o în anul 1787 cu cuvintele: "Vorwärts und rückwärts ist die Pflanze immer nur Blatt" („Înainte și înapoi planta este numai frunză”). Azi se vorbește de omologarea organelor. Zoologie . În domeniul zoologiei profesorul de anatomie Justus Christian Loder i-a transmis lui Goethe multe abilități teoretice și practice. La data de 27 martie 1784 în Jena, împreună au descoperit la craniul uman "osul interimar al maxilarului" (lat. "Os incisivum"), care la om
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
Ich habe gefunden - weder Gold noch Silber, aber was mir unsägliche Freude macht - das Os intermaxillare am Menschen"(N-am găsit - nici aur, nici argint, dar ceea ce îmi face bucurie nespusă este osul intermaxillar la om). Cu această descoperire în zoologie și în special la embrionul uman, Goethe credea a fi reușit să găsească un argument decisiv pentru a dovedi rudenia între om și maimuță. Ulterior, s-a dovedit că ,descoperirea" cu pricina fusese falsă, teoria darwinistă rămînînd, pînă astăzi, nedemonstrată
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
prof. M. Lozan se caracterizează prin creșterea unor cadre de calificare înaltă". A publicat peste 300 de lucrări științifice, lucrări metodice, broșuri, cărți despre viața animalelor, articole. A pregătit peste 75 de licențiați universitari, 22 doctori și doctori habilitați în zoologie. A inițiat o nouă direcție de cercetare - entologia animalelor în mediul ambiant. A creat unele concepții teoretice originale. Este un savant cu renume mondial. Alexei Agachi (n. 5 noiem. 1941). Absolvent al facultății de istorie a USM, doctor habilitat în
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
împreună cu fratele său Erasmus în 1826 și studiind nevertebratele marine împreună cu Robert Edmund Grant în 1827. Geologia era „principalul interes” al lui Darwin iar notele sale pe acest subiect au fost de aproape patru ori mai multe decât cele de zoologie. În timpul călătoriei, i-a scris surorii lui că „nimic nu e ca geologia; nici plăcerea primelor zile de vânătoare de potârnichi nu se pot compara cu găsirea unui lot frumos cu oase fosile, care-și spun povestea despre vremurile trecute
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
celelalte arii ale istoriei naturale. Cercetase geologia și nevertebratele mici, colectând specimene de alte ființe doar pentru ca alți experți să le examineze și să le descrie după ce "Beagle" se va fi întors în Anglia. Peste jumătate din aceste note de zoologie organizate cu grijă se ocupau de nevertebrate marine, și printre ele se găsesc interpretări cu raționament riguros ale anatomiei lor interne complexe, efectuate în timpul disecției submicroscop a specimenelor sau a experimentelor privind răspunsul lor la stimulare. Printre observațiile sale efectuate
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
bănuiesc că sunt doar varietăți.<br>Simplul fapt similar pe care îl cunosc este diferența constant observată — între vulpea estică asemănătoare lupului din insulele Falkland de Est și de Vest.<br> Dacă există cel mai mic fundament pentru aceste remarci, zoologia arhipelagurilor — va merita să fie analizată; căci asemenea fapte ar ("ar" introdus ulterior) submina ideea de stabilitate a speciilor. Termenul „ar” dinainte de „submina” a fost o adăugire atentă efectuată după scriere, și astăzi este considerată a fi prima urmă de
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
1817, Viena) a fost un renumit botanist, chimist și medic austriac de origine franceză, fiind prim-autor în descrierea multor animale, ciuperci și plante. Abrevierea numelui său în cărți științifice este în domeniul botanicii și micologiei Jacq., în cel al zoologiei Jacquin. Nikolaus a provenit dintr-o familie aristocrată franceză (al cărui titlu nu a fost prevalat în Sfântul Imperiu Roman, de abia Nikolaus a obținut titlul de baron pentru țările Imperiului Hasburgic) care s-a mutat în Olanda, în ultimul
Nikolaus Joseph von Jacquin () [Corola-website/Science/337404_a_338733]
-
precum și greaca, latina și ebraica, dar nu știa germana. A scris în limba latină un tratat despre șoimi și a compus poeme în italiană și provensală. Avea o mare curiozitate pentru operele filosofilor greci și arabi, pentru fenomenele naturale, științe, zoologie și anatomie. Era tolerant cu evreii și musulmanii. Întreținea relații bune cu sultanul Egiptului, Al-Kamil, o altă persoană cultivată care prețuia filosofia, artă păgână și cea gotică. Era indiferent față de problemele religioase, fiind produsul tipic al mediului cultural sud-italian și
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
adăpostește aceste colecții în continuă creștere, de la deschiderea pentru public în anul 1889 ca Muzeu Imperial de Istorie Naturală. Cu toate acestea, unele dintre colecții au fost mutate din clădiri chiar mai vechi, precum "Hofbibliothek" care conținea colecțiile Cabinetului de Zoologie (în ). Clădirea cu ornamente decorative bogate, mobilier și exponate prețioase au transformat muzeul într-un "Muzeu al muzeului", pentru conservarea patrimoniului cultural-istoric. Exponate celebre și de neînlocuit, ca de exemplu Venus din Willendorf vechi de 25.000 de ani, și
Muzeul de Istorie Naturală din Viena () [Corola-website/Science/328609_a_329938]
-
(, ICZN sau codul ICZN) este o convenție general-acceptată în domeniul zoologiei care stabilește modul universal de denumire științifică a organismelor tratate ca animale. principii Reglementarea numelor de animale este bazată pe șase principii centrale, care au fost stabilite (ca principii) în a treia ediție a Codului (1985): Acesta este principiul că
Codul Internațional de Nomenclatură Zoologică () [Corola-website/Science/332905_a_334234]
-
mai întâi, așa că, dacă clasificare Wiktor lui 2001 este acceptată, Limax maximus are prioritate față de "Limax maculatus" și trebuie să fie utilizată pentru specie. Există aproximativ 2-3 milioane de cazuri de acest gen, pentru care se aplică acest principiu în zoologie.
Codul Internațional de Nomenclatură Zoologică () [Corola-website/Science/332905_a_334234]
-
celebrei "École normale supérieure" din Paris. În 1839, Universitatea din Pisa a găzduit primul congres al oamenilor de știință. Între 1 și 15 octombrie, peste patru sute de experți din diferite discipline au discutat subiecte legate de matematică, fizică, chimie, botanică, zoologie, anatomie comparată, fiziologie, geologie, mineralogie, geografie și agronomie, subliniindu-se cu această ocazie importanța cercetărilor efectuate în universități pentru dezvoltarea diverselor domenii științifice. După constituirea Regatului Italiei, prin Legea din 31 iulie 1862, Universitatea din Pisa a fost recunoscută ca
Universitatea din Pisa () [Corola-website/Science/336355_a_337684]
-
Științe Socioumane din R.M., profesor invitat la mai multe universități din lume (S.U.A., Rusia, Anglia, Polonia, România, Bulgaria, Ucraina, Norvegia, Turcia, Grecia ș.a.). Autor a peste 400 lucrări științifice, inclusiv peste 20 de monografii în domeniile ecologiei generale (teoretice), hidrobiologiei, zoologiei, protecției mediului, publicisticii științifice etc. A descoperit și a formulat principiul (legea) excluderii reciproce a complexelor biotice acvatice de origine biogeografica diferită; autor al mai multor termeni, noțiuni și sintagme ecologice. A descoperit și descris câteva specii noi de crustacee
Ion Dediu () [Corola-website/Science/311108_a_312437]
-
metodei experimentale, fiziologul Claude Bernard. În 1980 obține doctoratul în științe naturale la Sorbona cu teza "Études des glandes génitales et des organes segmentaires des Annélides Polychètes" realizata sub conducerea zoologului . Revine în țară și este numit la Catedra de Zoologie și Botanică de la Facultatea de Medicină, ulterior deținând și Catedra de Zoologie, Anatomie și Fiziologie de la Facultatea de Științe a Universității „Al.I. Cuza”. După moartea profesorului Leon Cosmovici Catedra de Zoologie, Anatomie și Fiziologie a fost împărtiță în două
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
la Sorbona cu teza "Études des glandes génitales et des organes segmentaires des Annélides Polychètes" realizata sub conducerea zoologului . Revine în țară și este numit la Catedra de Zoologie și Botanică de la Facultatea de Medicină, ulterior deținând și Catedra de Zoologie, Anatomie și Fiziologie de la Facultatea de Științe a Universității „Al.I. Cuza”. După moartea profesorului Leon Cosmovici Catedra de Zoologie, Anatomie și Fiziologie a fost împărtiță în două catedre diferite: Catedra de Zoologie și Catedra de Fiziologie, la conducerea acesteia
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
în țară și este numit la Catedra de Zoologie și Botanică de la Facultatea de Medicină, ulterior deținând și Catedra de Zoologie, Anatomie și Fiziologie de la Facultatea de Științe a Universității „Al.I. Cuza”. După moartea profesorului Leon Cosmovici Catedra de Zoologie, Anatomie și Fiziologie a fost împărtiță în două catedre diferite: Catedra de Zoologie și Catedra de Fiziologie, la conducerea acesteia urmându-i fiul său, profesorul Nicolae L. Cosmovici (1889-1965). Leon C. Cosmovici este fondatorul învățământului de fiziologie animală din România
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
de Medicină, ulterior deținând și Catedra de Zoologie, Anatomie și Fiziologie de la Facultatea de Științe a Universității „Al.I. Cuza”. După moartea profesorului Leon Cosmovici Catedra de Zoologie, Anatomie și Fiziologie a fost împărtiță în două catedre diferite: Catedra de Zoologie și Catedra de Fiziologie, la conducerea acesteia urmându-i fiul său, profesorul Nicolae L. Cosmovici (1889-1965). Leon C. Cosmovici este fondatorul învățământului de fiziologie animală din România editând, în 1900, prima carte de fiziologie în limba română intitulată "Curs de
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]