638 matches
-
în care trăiesc. După cum spun Serge Moscovici, Michel-Louis Rouquette sau Patrick Rateau, reprezentările se nasc și se dezvoltă în conversațiile cotidiene și în raport cu circumstanțe culturale și istorice. Orice dezbatere pe o temă importantă din viața cotidiană, științifică, politică sau economică pune în relație indivizi convinși sau avînd un vag sentiment că sînt posesori ai adevărului (principiu de pertinență), care discută, încercînd fiecare să aibă ,,ultimul cuvînt'', și care sfîrșesc prin a ajunge la o părere comună (consens), mai mult sau mai puțin reevaluată
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
laș) sau povestirea poate prezenta diverse puncte de vedere lăsînd valorizarea finală la aprecierea cititorului. Spațiul este următorul aspect al povestirii inclus în tratatul lui Mieke Bal, el fiind corespondentul elementului loc / locație de la nivelul fabulei. Spațiul este așadar locul pus în relație cu percepția lui așa cum apare în povestire, adică este "un loc practicat", după cum îl definește Michel de Certeau. Autoarea socotește că simțul vizual, cel auditiv și cel tactil sînt cel mai des implicate în perceperea unui loc ca spațiu. În
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
dintotdeauna focalizare este în legătură cu ideea că limbajul este cel care creează viziunea despre lume, și nu invers. Atîta timp cît presupune că limbajul poate fi numai în mod artificial izolat de obiectul său, pe durata analizei acea idee poate fi pusă în relație cu practicile prezentate aici. La urma urmelor, așa cum am afirmat în Introducere, împărțirea textului în mai multe straturi nu este semnificativă decît pe moment, și are ca scop o mai bună înțelegere a felului extrem de complex cum funcționează un text
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fi una circulară: personajul se întoarce în punctul din care a plecat. În acest fel, spațiul apare sub forma unui labirint, fiind caracterizat de nesiguranță și constrîngere. Întrebarea despre modul în care este trăit spațiul de personajul cu care este pus în relație are o importanță mai mare decît răspunsurile generalizatoare. Relații cu alte elemente Relațiile dintre diferitele elemente la nivelul povestirii iau naștere datorită modului în care acestea sînt combinate și prezentate. Relațiile dintre spațiu și eveniment devin evidente dacă ne gîndim
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
analogie cu structura propoziției, acești doi actanți ar putea fi considerați drept complemente circumstanțiale de natură adverbială. Ei nu sînt legați de obiect prin intermediul "unui verb", ci se leagă cu ajutorul unor construcții prepoziționale, cum sînt datorită, în ciuda, de funcția care pune în relație subiectul cu complementul. Acești actanți sînt, în multe privințe, diferiți de ceilalți. Ei nu sînt în relație directă cu obiectul, ci cu funcția care leagă subiectul de obiect. La prima vedere, nu par să fie necesari acțiunii. În practică însă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
actanțiale întregi pot fi catalogate drept adevărate sau false. Situația frecventă în care subiectul aspiră la un țel iluzoriu și finalmente îl atinge ar putea fi explicată în acest fel. Acest aspect al analizei actanțiale am putea încerca să-l punem în relație cu o tipologie. Fabulele care arată influența predominantă a unui secret în structura lor actanțială (de exemplu, anumite basme și mituri) ar putea fi opuse, sub forma unei categorii separate, fabulelor în care o minciună determină structura. Of Old People
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
paralelă acesteia, aceea a celor buni-dar-plicticoși față de cei interesanți-dar-răi. O altă opoziție de nuanță ideologică în ficțiune este aceea dintre persoana înaltă și subțire pe de o parte, și persoana scundă și grasă pe de altă parte, fapt care este pus în relație cu consecința sa: șansele de căsătorie sau celibatul inevitabil. Pe baza experienței trecute, a moștenirii, a posesiunii, a relației cu un al treilea, a vîrstei și a stilului de viață, se pot contura alte grupuri, care sînt adesea legate de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
calificând-o drept „lipsă de curaj” și-i spune că „el [Fugger] gândește cu totul altfel, că vrea să câștige atâta timp cât poate”». Aici, afirmă Weber, suntem în fața «unei maxime impregnate de etică a modului de viață». În sfârșit, « Omul este pus în relație cu câștigul ca scop al vieții sale, nu câștigul în relație cu omul ca mijloc în scopul satisfacerii trebuințelor materiale ale vieții sale. Această inversare, pur și simplu lipsită de sens pentru perceperea obiectivă a stării „naturale” a lucrurilor, cum
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
șarpe ca epifanie a lunii. Ea este dezvoltată și aprofundată de Mircea Eliade în Tratat de istorie a religiilor 211. Fertilitatea femeii, a animalelor, dar și lumea vegetală sunt puse sub semnul lunii. Nu puține sunt credințele și miturile care pun în relație directă femeia cu natura sau cu unele elemente personificate din natură. De pildă, credința că luna ca personificare a masculinului are relații sexuale cu femeia este destul de răspândită. La fel, australienii, papuașii, grecii, romanii etc. credeau că șerpii se împerechează
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
formelor de foc ritual trebuie căutată în "focul viu", care își are "originea în vremurile în care strămoșii popoarelor europene trăiau mai mult din produsele cirezilor lor, iar agricultura juca încă un rol subordonat în viața lor""240. Perspectiva antropologului pune în relație credințele și ritualurile legate de foc cu principala sursă de existență a omului din vechime: agricultura. Viul vegetal și animal ar fi generat o mulțime de credințe legate de prezența focului viu. Iată suficiente motive pentru a încerca să interpretăm
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
acest raționament, Gaston Bachelard 242 vede focul, în primul rând, ca pe un "fiu al omului" și mai apoi al lemnului. Dacă Frazer stabilea o legătură între viul vegetal/animalier și ritualurile cu foc, autorul francez al Psihanalizei focului îl pune în relație cu viul din noi. Cu certitudine între focul iubirii și actul sexual există o misterioasă legătură pe care omul primitiv și cel tradițional au simțit-o, au încercat s-o înțeleagă, să-i pătrundă misterul și au înveșmântat-o în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
neobișnuite. Faptul este cu atât mai evident atunci când este vorba de cărți religioase. Există, așadar, un întreg sistem de credințe populare românești care leagă cartea de faptul magico-religios. Unele legende populare culese și prezentate de Tudor Pamfile 305, de exemplu, pun în relație directă cartea cu Dumnezeu și atotcunoașterea. Ele prezintă tentativa diavolului de a accede la cunoașterea absolută. Potrivit acestora, întreaga înțelepciune a lui Dumnezeu ar fi fost scrisă într-o carte, iar diavolul ar fi fost izgonit din cer tocmai pentru că
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
timp, a avut beneficii mai stabile și durabile. Noi nu cunoaștem semnele proeminente ale percepției mișcării și ignorăm aducerea lor în atenția observației. Trebuie să observăm metodele pentru a măsura într-o manieră indispensabilă reprezentarea cognitivă și pentru a o pune în relație cu comportamentul motor care este fondat pe ea, așa cum Carol și Bondera (1985) au făcut-o. Rezultatele studiului lor se corelează cu comportamentul motor care fusese învățat prin observație. Teste de acest gen sunt un mijloc de evaluare a ipotezei
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
și imuabile ale creației însăși și forme ale creației manifeste, efemere, supuse apariției și dispariției. În această perspectivă, ar trebui poate să acredităm și punctul de vedere dualist, construit în termenii dialectici ai logicii "și/și"4. O atare logică pune în relație de complementaritate dimensiunea metafizică (ontologică) a filosofiei acreditînd imaginea unui Dumnezeu potențial manifestat în sine cu dimensiunea etică, morală, axiologică a metafizicii creștine, pentru care creația (manifestarea) exterioară este expresia întrupării în act a binelui suprem. Răul nu este înțeles
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o analiză a capitalismului care trebuie să rămână un punct central de referință pentru oricine este interesat de o teorie critică a politicii mondiale, care vizează promovarea emancipării umane. Ilustrarea efectelor de alienare și exploatare ale capitalismului industrial a fost pusă în relație cu o viziune politică care aștepta cu nerăbdare democratizarea procesului muncii (considerat la fel de important ca și democratizarea instituțiilor statului, și poate chiar mai important). Indiferent cât de strălucită a fost analiza asupra expansiunii capitalismului către toate sectoarele societăților moderne și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
rural cere o cunoaștere adecvată, cere re-cunoașterea situației în care se află, a punctelor tari și a celor slabe, a amenințărilor și oportunităților. Satele identifică și combină resurse și competențe disponibile. Inventarierea se face cu scopul de a structura și pune în relație resurse fizice, competențe relaționale, informaționale pentru conturarea unei politici de dezvoltare. Putem formula ipoteza că existența (sau inexistența) unor rețele de relații între actorii teritoriului local poate fi un motor sau o frână în calea construcției, deconstrucției sau reconstrucției acestuia
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
problemele pe care le tratează ideologia, putem observa că, în istoria intelectuală a conceptului, s-a încetățenit ideea că acesta este în mod fundamental legat de politică. Așa cum susține Martin Seliger, "politica este inseparabilă de ideologie"70. Dar ea este pusă în relație și cu problema puterii, în măsura în care se consideră că servește fie celor care o dețin, fie celor care vor să o cucerească. Totodată, conceptul de ideologie apare în strânsă legătură cu o viziune asupra lumii (Weltanschauung), la constituirea căreia contribuie, fie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
destinată să reașeze la locul său ceea ce a fost inversat 81. Înțelegerea marxistă a conceptului de ideologie are două dimensiuni, una care presupune o analiză teoretică, aceasta fiind întregită de o perspectivă empirică. Din punct de vedere teoretic, ideologia este pusă în relație directă cu noțiuni corelative, precum cele de alienare, mistificare și reificare: "Ideologia este parte a acelui proces general de alienare, prin care produsele activității umane își asumă propria viață și ajung să-i conducă pe oamenii care le-au produs
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
referă la noțiuni proprii raționalismului iluminist și pe care le raportează la aspectele societății contemporane așa cum sunt cele de "adevăr", "obiectivitate" sau "raționalitate" pare să se regăsească și în cazul conceptului de ideologie, care, conform tradiției gândirii occidentale, a fost pus în relație cu ele. Cu toate acestea, Rorty nu poate anula importanța conceptului nici pentru teoria științifică, și cu atât mai puțin pentru teoria socială și politică a perioadei contemporane. Mai mult decât atât, cred că încercarea sa de a explica "politic
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
regăsi influența miturilor, a ideologiei și a utopiei. Aceste elemente ale imaginarului, considerate în tradiția obiectivistă a nu fi decât niște "reprezentări eronate" ale realității, au fost de regulă asociate, chiar în interiorul teoriei sociale și politice, unor interese ascunse, fiind puse în relație cu scopul diverselor segmente sociale fie de a-și prezerva statu-quoul, fie de a impune o "nouă ordine". Spre exemplu, din acest punct de vedere, este invocat așa-numitul "imaginar de clasă", ce ar cuprinde percepțiile pe care indivizii le
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aceea a raportului dintre mit și ideologie. Pentru gânditorii sociali neomarxiști, spre exemplu, problema "demitologizării" pe care o implică "procesul iluminismului" atrage după sine problema "criticii ideologiei". Aceasta din urmă este absolut necesară în condițiile în care "rațiunea instrumentală" este pusă în relație cu fenomenul puterii, ceea ce o face să își piardă forța critică și să rămână încastrată în capcana mitului din care gândirea iluministă nu reușește să scape. Critica ideologiei privește deci îndepărtarea a ceea ce a rămas mitic într-o teorie care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cu rol de indicator în analizele referitoare la comportamentul politic (acesta din urmă fiind atribuit, de regulă, atât actorilor colectivi, cât și celor individuali). Ideologia nu este însă, în acest context, variabila fundamentală, iar când este luată în discuție e pusă în relație cu fenomene precum dominația și interesele. Nu intenționez, desigur, să resping sau să neg importanța acestor fenomene pentru înțelegerea diverselor forme de manifestare ideologică exhibate de diferite grupuri în plan social. Așa cum am arătat pe parcursul primului capitol, conceptul de ideologie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
desfășurate până în prezent, un asemenea model pune ideologia în relație cu dezvoltarea societății moderne ca societate de masă, în care comunicarea și, prin urmare, formele simbolice dețin un rol deosebit de important. Asumând, așa cum subliniase și Giddens, că studiul ideologiei trebuie pus în relație cu studiul limbajului din lumea socială, teoreticianul american John B. Thompson consideră că este necesar ca analiza acestui concept să fie realizată, date fiind transformările socio-istorice din lumea contemporană în care conflictele sociale și politice, în plan național și internațional
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este vizibilă atunci când se ajunge la consecințe optime din punctul de vedere al atingerii intereselor urmărite. În mod evident, pentru fiecare caz în parte pot exista și consecințe negative, care ne indică faptul că interesul scontat nu a fost atins. Pusă în relație cu dilema prizonierului, ideologia "colectivismului" se bazează pe ideea că preferințele individuale trebuie subordonate intrereselor colective, întrucât avantajele personale pot rezulta din atingerea acestora. Într-o astfel de situație, chiar și cei care "dezertează" de la împlinirea intereselor colective pot beneficia
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
le implică. Pe parcursul capitolului de față, acestea sunt scopurile mele principale: de a urmări modul în care gândirea postmodernă a constituit o provocare la adresa conceptului de ideologie dar și la adresa celorlalte concepte ale gândirii moderne cu care acesta a fost pus în relație și de a evidenția măsura în care ideologia reușește să răspundă acestei provocări. Pentru a contura cadrele unei astfel de discuții, e necesar să circumscriem principalele coordonate ale postmodernității. La nivelul unor clarificări terminologice, trebuie specificată diferența dintre postmodernism și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]