13,635 matches
-
e răzleț și izolat. Drumul e deschis - altul pentru fiecare.” Dorind (potrivit afirmațiilor de mai târziu ale lui Cezar Petrescu) să devină continuatoarea „foilor cuminți” din Transilvania, scrise „pentru un popor sănătos și nepervertit”, noul periodic își propunea să reia îndeosebi acțiunea de dinainte de război a „Luceafărului”. Țara întregită, opinează autorii nesemnați ai primului editorial (Cezar Petrescu și Adrian Maniu, după cum va spune cel dintâi), „are nevoie de lumina «Gândirii» cum a avut odinioară nevoie de gândul consolator al «Luceafărului»”. Întocmai
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
Nichifor Crainic, o părăsește și scoate, la Sibiu, „Saeculum”; semnătura sa apare sub multe din operele cele mai reprezentative pe care le-a scris. Dacă în numărul inaugural semnează doar o traducere din Alfred Mombert, începând din al doilea, publică îndeosebi poezii originale, unele neincluse ulterior în volume, altele reproduse (cu modificări, inclusiv de titluri) în viitoare culegeri și intrate în patrimoniul lirismului românesc: Noi, cântăreții leproși, Semne, Taina inițiatului, De mână cu Marele Orb, Tăgăduiri, Ioan se sfâșie în pustie
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
a sinuciderii. Textul a fost prelucrat, într-un libret, de I.L. Caragiale și Iacob Negruzzi. Scriitorul încearcă și o literatură de fiziologii în Agatocle Leuștean, Chip din lume și în Două zile la Slănic, unde înrâurirea lui Caragiale este evidentă, îndeosebi în zugrăvirea lui Nae Peruzescu, fante de mahala, arhivar și publicist, fanfaron și incult, folosindu-se de o frazeologie ce trimite la Rică Venturiano. Cu istorisirile sale, uneori naive, alteori înțelepte, mereu atrăgătoare, G. poate fi socotit unul dintre maeștrii
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Tribuna”), a sprijinit, mai ales prin intervențiile publicistice ale lui G. Barițiu, I. Mureșianu și, mai târziu, ale lui G. Bogdan-Duică, orientarea spre realismul popular, specifică literaturii din Transilvania. După 1900, G. de T. devine un ziar în care informația, îndeosebi aceea locală, și articolul de atitudine politică predomină. Moartea lui Aurel Mureșianu face ca din 1911 o societate în comandită, condusă de N. Vecerdea și Voicu Nițescu, să obțină proprietatea periodicului, care va fi redactat de Ioan Brotea și Victor
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
colaborat la periodice din țară („Steaua”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Romanoslavica”) și din străinătate („Bălgarski ezik i literatura”, „Sovremennik”) ș.a. Lucrarea de debut despre prozatoarea poloneză Maria Da¸browska îmbină metodologia tradițională cu cea modernă, a doua folosită îndeosebi în realizarea propriu-zisă a demersului istorico-literar. Plecând de la o bogată bibliografie, G. trece în revistă mai întâi modelele și ideile care i-au inculcat scriitoarei „funcțiile cognitive și educative ale actului creator”. Tranziția de la poetica realistă, „dorică”, prezentă în nuvelistica
GEAMBASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
-o Nichifor Crainic și secundanții săi. Și cum creația artistică din „Gândirea” nu se diferențiază sensibil de cea apărută în alte periodice de orientare tradițională („Familia”, „Gând românesc” ș.a.), în timp ce doctrina posedă accente individualizante puternice, caracterele g. se cer stabilite îndeosebi în temeiul ideologiei publicației prin care s-a propagat. Asemenea altor reviste de directivă („Propășirea”, „Convorbiri literare”, „Sămănătorul”, „Viața românească”), „Gândirea” s-a străduit să exercite un rol orientativ nu doar în literatură, ci în toate sferele culturii, să îndrume
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
al versului simplu, laconic, muzical, poetul își conturează sentimentele în piruete verbale grațioase, ca mai târziu G. Topîrceanu. Și cugetările, fără profunzime, dar agreabile, se concentrează în versuri gnomice, ușor detașabile, ca niște refrene. Dar G. a ilustrat, până la manierism, îndeosebi ipostaza poetului galant care, stilizând modelul popular, articula noi „cântece de lume”. Este un fel de pornire mai degrabă neoanacreontică, și pentru că rareori se întrezărește aici un joc rafinat de-a naivitatea. Așadar, suferința e dulce, fericirea amară, iubirea e
GHEORGHE DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287230_a_288559]
-
teatrului clasic spaniol și universal. Extinderea ariei de cercetare asupra literaturii Americii Latine are ca rezultat lucrarea Arta narativă a lui Miguel Ángel Asturias (1971). Mijloacele abordării tradiționale vor fi împinse aici într-un registru secund de posibilitățile criticii moderne, îndeosebi structuraliste. Întemeiate pe câștigurile investigației pozitivist-sociologice, capitolele introductive adună date socio- și psihobiografice care vor trimite ecouri diferențiate în viziunea filosofică și estetică a prozatorului guatemalez. Circumstanțierea istorică, geografică și socială intermediază analiza aspectelor care transpar în violența trăirilor și
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
ce au loc În Întreaga lume nu sunt percepții directe, cum se Întâmpla În satul tradițional, ci imagini elaborate de mijloacele mediatice. Cercetarea imaginarului este importantă pentru analiza modului de funcționare a imaginilor la nivelul grupurilor sociale, al inconștientului colectiv, Îndeosebi Într-o epocă În care extinderea fără precedent a culturii vizuale face posibile o serie de manipulări subliminale, ideologice, politice etc. În cadrul acestor domenii, Phantasma și-a definit mai multe obiective și activități specifice, de cercetare, de predare și de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Asociației Scriitorilor din Timișoara (1969-1990), va fi ales și membru în Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România (1972-1990). Între 1990 și 1994, editează revista „Meridianul Timișoara”, al cărei redactor-șef a fost. Întreprinde numeroase călătorii în fosta Iugoslavie (îndeosebi), SUA, Rusia, Grecia, Italia, Cuba etc. Ele se vor materializa, printre altele, în însemnările de călătorie adunate în volumul Chemarea mărilor (1976) și vor lăsa urme durabile în poezia și în biografia poetului. Disponibilitatea pentru prieteniile literare va contribui la
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
și evadării va fi evocat în Amintiri din trecutul depărtat (1916), care dovedește talentul autorului pentru proza memorialistică. După reîntoarcere, participă la organizarea cercurilor socialiste și la editarea primelor publicații românești de orientare socialistă: „Besarabia” (1879), „România viitoare” (1880) și, îndeosebi, revista „Contemporanul” (1881). Odată cu obținerea concesiunii restaurantului gării din Ploiești (1882), situația materială a familiei sale se îmbunătățește radical. D.-G. a avut trei copii: Ștefania, pianistă, căsătorită cu criticul Paul Zarifopol, Alexandru, militant socialist și comunist, și Ioan D.
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
analiza procedeelor stilistice, a imaginilor poetice specifice - toate aduse în discuție pentru a sublinia evoluția artistică a poetului, consecință a modificărilor afective generate de schimbarea mediului social. Gustul lui D.-G. în poezie e, totuși, incert, fapt ușor de observat îndeosebi în studiul despre Vlahuță (A. Vlahuță, 1890). Atras de versificarea retorică și discursivă a unor idealuri sociale pe care le prețuia, el exaltă calitatea unor pastișe epigonic-eminesciene, puse mai presus de valoarea modelului. Lui I. L. Caragiale, de care îl lega
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
critic în comediile lui Caragiale (lipsa adâncimii psihologice, a unui ideal social înalt, amoralismul) sunt, de fapt, neajunsurile interpretării sociologizante. Analize amănunțite, vădind finețe și spirit de observație în revelarea psihologiei eroilor, cuprind articolele despre O făclie de Paște și, îndeosebi, despre Năpasta, privită ca o dramă psihologică, cu eroi verosimili. Valabilitatea interpretărilor realizate de D.-G., îndeosebi aceea asupra lui Eminescu, a fost deseori contestată, cel puțin pe unele laturi. Explicațiile cauzale discutabile, moralismul, insuficiența receptării artistice a poeziei eminesciene
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
neajunsurile interpretării sociologizante. Analize amănunțite, vădind finețe și spirit de observație în revelarea psihologiei eroilor, cuprind articolele despre O făclie de Paște și, îndeosebi, despre Năpasta, privită ca o dramă psihologică, cu eroi verosimili. Valabilitatea interpretărilor realizate de D.-G., îndeosebi aceea asupra lui Eminescu, a fost deseori contestată, cel puțin pe unele laturi. Explicațiile cauzale discutabile, moralismul, insuficiența receptării artistice a poeziei eminesciene, opacitatea față de semnificația general umană a comediilor lui Caragiale au erodat, în timp, valoarea acestor interpretări. Ele
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
Virgil Mazilescu” (O. Soviany). Antumele (1985-1987) sunt gândite ca un vast sistem cu substructură metafizică, a cărei matrice tematico-stilistică poate fi considerată amplul poem cu care se încheie primul volum al seriei, intitulat Despre viața mea și a tatălui meu. Îndeosebi Antumele 4 și Antumele 5 sunt construcții ingenioase ale unui manierist (în sensul dat conceptului de G. R. Hocke), care, deconcertând prin asociațiile insolite și dezinvoltura (auto)producerii textului, provoacă realul să ia chipul anamorfozelor memoriei. Compozițiile sunt muzicale, contrapunctice
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
Datorită lui D., româna e una dintre foarte puținele limbi moderne în care a fost tălmăcită în întregime opera celui mai mare poet al Angliei medievale. Calitățile sale remarcabile de traducător se vădesc și în versiunile românești ale dramaturgiei renascentiste, îndeosebi în acelea ale teatrului shakespearian; intensitatea tragică din Hamlet, patetismul aspru din Henric al IV-lea, cruzimea din Titus Andronicus sau efectele de un comic spumos din Comedia erorilor sunt păstrate cu o știință precisă a echivalențelor lexicale și a
DUŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286923_a_288252]
-
Articolul 1 Pe data prezentei hotărîri se înființează Întreprinderea de comerț exterior "Mercur", persoana juridică, cu sediul în București. Articolul 2 Obiectul de activitate al Întreprinderii "Mercur" îl constituie exportul, importul, schimburile de mărfuri și alte operațiuni de comerț exterior, îndeosebi pentru bunuri de larg consum și utilaje comerciale, inclusiv schimburile dintre întreprinderi comerciale, magazine universale, organizații cooperatiste. Întreprinderea "Mercur" asigura necesitățile din aceste domenii ale Ministerului Comerțului Interior, Ministerului Turismului, Centrocoop și altor ministere și organizații care se ocupa de
HOTĂRÎRE nr. 5 din 2 ianuarie 1990 privind înfiinţarea şi organizarea Întreprinderii de comerţ exterior "Mercur". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106775_a_108104]
-
unor noi, de luat în seamă, înțelesuri. Un cerebral distinguo domină aceste analize impulsionate de o nevoie de certitudini, ipotezele de lucru fiind plasate într-o rețea de paradigme ce dezvăluie o înclinație spre teoretic. Sugestiile împrumutate din critica franceză, îndeosebi, deschid promițătoare piste interpretării, dar creează întrucâtva și un raport de dependență ce poate stânjeni libertatea de mișcare. Un atu este spiritul polemic, intratabil, un pic scorțos, care îi înlesnește autorului accesul spre teme controversabile, susținându-l în emiterea unui
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
și eterogene la prima vedere, studiile publicate de D. se ordonează pe axa unor preocupări științifice cu tematică, plasare în timp și în finalități comune. Cu excepția eseului bibliografic Shakespeare în România (1964), toate celelalte lucrări circumscriu internațional literatura română veche, îndeosebi în interferențele ei, sincrone sau nu, cu cea universală. Fără a stărui în descrierea influențelor străine, în Explorări în istoria literaturii române (1969) autorul dezvăluie modul în care tradițiile culturale românești au asimilat creații de prestigiu, cel mai adesea remodelându
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
dintre temele din Aritmetică și Libertatea de a trage cu pușca, volumul care l-a consacrat pe D. ca voce particulară în cadrul generației sale și al grupului de la „Albatros”, apar conturate încă din „caietul de adolescent” alcătuit din versuri scrise îndeosebi în 1939 și 1940. Predomină, ca o supratemă, starea de oboseală existențială, de inutilitate a oricărui gest („de la o vreme toate sunt de prisos, nimeni nu se mai întreabă: cine? / ci «cum» mai poate fi mai frumos”), sentimentul declinului general
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
de Hortensia Papadat-Bengescu și semnează o prezentare a poetei (3/1935). Se publică poeme de Ștefan Baciu, Horia Stamatu, Radu Gyr, Emil Isac, Victor Eftimiu, Giuseppe Cifarelli, Petre A. Petre, Nuși Tulliu ș.a. Aprecierea critică a literaturii din epocă aparține îndeosebi lui Octav Șuluțiu, care susține consecvent rubrica „Cronici (Scriitori și cărți)”. Criticul recenzează majoritatea aparițiilor editoriale importante ale momentului: Șantier, Huliganii de Mircea Eliade, Donna Alba de Gib I. Mihăescu, Opera lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, Orizont și stil
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
și Mihail Sebastian) în lumea presei. În 1932 dă la iveală, în „Floarea de foc” și în „Cuvântul”, trei fragmente dintr-un roman care în același an este tipărit sub titlul Interior (Premiul Societății Scriitorilor Români). În continuare, colaborează sporadic, îndeosebi cu proză, la „România literară”, „Convorbiri literare”, „Vremea”, „Revista Fundațiilor Regale” și „Reporter”. După ce, în 1935, e redactor la gazeta „Prezentul”, în 1936 devine secretar particular și bibliotecar al lui Stelian Popescu, iscălind destul de frecvent articole pe teme culturale în
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
reunind o mare parte din cronicile și articolele din „Universul literar”. Microromanul Interior, intitulat inițial Margini, Margini de oraș, Eu și orașul, Apropiatul etc., se înscrie printre primele tentative românești de renovare a genului, pe urmele unor modele europene prestigioase (îndeosebi André Gide), în direcția autenticității. Sub zodia acesteia urma să stea prezentarea trăirilor intime ale personajului central, Călin Adam, figură parțial fictivă, parțial un alter ego al autorului. Marcate în fond de o puternică angoasă existențială (F. mărturisește lecturi atente
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
mențin intimismul în marginile unei discreții delicate, chiar dacă nu îl ridică permanent la condiția artistului. Dar ele introduc în poezie note simboliste. Acestea se precizează printr-o fluență muzicală de factură minoră, produsă prin repetiții, tehnica laitmotivului, prin multiplicarea rimelor, îndeosebi a celor feminine, în strofe de mai mult de patru versuri. Simbolismul poetei se află în preajma poeziei lui Paul Verlaine, Henri de Regnier, Émile Verhaeren și Maurice Maeterlinck, poeți din care a tradus. S-a apropiat mai cu seamă de
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
de-nțăles a svântului împărat proroc David (Psaltirea slavo-română) în 1680, un Molităvnic de-nțăles (1681), Viața și petrecerea svinților, în patru tomuri, dintre care doar trei apărute integral, între 1682 și 1686 (tradusă începând din 1658, după izvoare grecești și medioslave, îndeosebi după Mineiele lui Maximos Margunios și ediția venețiană Glykis a Mineielor bizantine), ediția a doua a liturghierului, Svânta liturghie (pentru tipărirea căreia căpătase acordul patriarhului ecumenic din Alexandria, Partenie Prohoros) și Parimiile preste an în 1683, poate și un Octoih
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]