4,859 matches
-
cunoaștem și bîrfim serviciile aeroportului, compania iberică și tot neamul lor. Se aud tot mai des cuvintele idioți, imbecili și altele asemenea. Așteptăm. Elevul negricios este singurul căruia nu-i pasă. Fetițele mai dau telefon pe acasă ca să nu se îngrijoreze părinții. Apoi se antrenează din nou la hîrjoa nă. Chelul are de scociorît prin alte cotloane de prin nas și tot mai face biluțe. Ochelaristul miroase și el tot mai des excavațiile făcute cu urechea ochelarilor. Se pare că este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
face milă și nu-i deranjez. Fervoarea cu care se mișcau, rapiditatea acțiunii, mă fascina. Deci așa se fură, gîndesc cu tristețe. Dar dacă vor trece să fure la o altă scară, la o altă etapă? mă întreabă Prudența. Mă îngrijorez și încerc să văd cam ce s-ar putea face în viitor, pentru prevenirea evenimentelor nedorite. Hoții aruncă cu pietre și din trei aruncături doar una este încununată de succes. Într-o pungă de plastic adună recolta care nu este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
putea face în viitor, pentru prevenirea evenimentelor nedorite. Hoții aruncă cu pietre și din trei aruncături doar una este încununată de succes. Într-o pungă de plastic adună recolta care nu este consumată pe loc. Din cînd în cînd privesc îngrijorați spre geamurile casei și spre locul de unde eu îi priveam. Cînd au socotit că au furat îndeajuns, au pornit pe drumul deja făcut, în sens invers. Atunci mă ridic și decid să-i sperii, răcnind nefiresc de tare: Mă, bandiților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la notar să divorțez de tine. Femeia i-a răspuns cu un calm înfricoșător. Știu. Aquiles a făcut actele și a respirat ușurat. Nu știa ce s-a întîmplat acasă și a venit să se intereseze la vecin. Era oarecum îngrijorat din cauza copiilor. Nu-i putea lua cu el. Nici el n-avea unde să doarmă, se gîndea să se ducă la un văr, pentru o noapte, două. Vecinul și vecina aflară cu uimire despre decizia luată de vecin. Regretau mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Credeam că o să dau peste un negru cu fustiță din franjuri, cu vreun bețigaș în nas și desculț și cînd colo Zulueta îmi spune că babalawo știe multe despre România. Caut cărți și nu găsesc ce-mi trebuie și sînt îngrijorat de întîlnirea pe care începeam să n-o mai doresc. Sînt primit într-o căsuță situată în Havana Veche, nu departe de Catedrala Sfîntul François d'Assise. Era într-o după-amiază splendidă de vineri. Mă aștepta pe scări, jovial și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a muncii înțelese ca emblemă a umanității. Dar nici nu dormi tează mediteraneean, la umbră. Și, chiar dacă nu muncesc în sens tradițional, sunt activi: „se descurcă“, fac aranjamente, „se află-n treabă“, „au de alergat“. În ce mă privește, sunt îngrijorat mai curând de contrariul: când văd cum arată ziua de lucru a unui tânăr de azi, mă întreb care mai poate fi bilanțul lui de viață. Activitatea lucrativă asfixiază în asemenea măsură intervalul diurn, încât „lucrativ“ nu mai înseamnă nimic
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
barbarismelor, smintirea accentelor etc. În joc e ceva mai adânc și mai periculos: criza limbii indică criza țesutului intim al unei comunități. Între energia unei națiuni și sănătatea limbii sale e o relație strânsă, a cărei dereglare ar trebui să îngrijoreze. Evident, nu se poate impune prin decret igienizarea vorbirii zilnice. Dar unele instituții, școala și presa în primul rând, ar trebui să se simtă mai intens responsabile, mai atente, mai active. Nu sunt. Televiziunile, de pildă, ar trebui, cred, să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de funcționarea unei insti tuții și de posibilele ei efecte publice. Eu știu să mă apăr și, în definitiv, puțin importă la ce mă uit eu personal într-o seară sau alta. Am însă dreptul, ba chiar obligația să fiu îngrijorat, ca publicist, de „hrana“ spi rituală care se livrează, până la intoxicare, concetă țenilor mei, eventual nepreveniți. Nu mi-e indiferent ce sunt puși să „consume“ copiii mei, vecinii mei și toți cei care, cu un cuvânt vag, dar decisiv, se
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
putut rămâne ascunse multă vreme și au ajuns să fie cunoscute pe diferite căi și în provincie. În noile condiții, stările privilegiate reunite în capitala Bucovinei, în frunte cu episcopul ortodox de Rădăuți, Dosoftei Herescul, în numele întregii populații a țării, îngrijorate de nenorocirea ce se prefigura prin dezmembrarea țării, l-au delegat pe tânărul boier Vasile Balș, ca deputat ales de ei, să prezinte împăratului doleanțele lor în legătură cu aceste planuri 118. Prin această alegere, Balș devenea primul și cel mai important
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
că dobândește o situație mult mai puțin avantajoasă a granițelor, sau ajunge să se ciocnească de cele ale imperiului care îi este pe măsură, sau ar putea să devină. De aceste dezavantaje sau pierderi ale tăriei relative nu are să se îngrijoreze Rusia, din nici o parte. Noile sale granițe sunt coastele mării și astfel de granițe, după părerea și spusa tuturor observatorilor și călătorilor, servesc drept cel mai puternic zid și conduc la putere și tărie... Poarta, din contră, este pe punctul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
aceea că dobândește o situație mai puțin avantajoasă a granițelor sau ajunge să se ciocnească de cele ale imperiului care îi este pe măsură sau ar putea să devină. De aceste dezavantaje sau pierderi ale tăriei relative nu are să se îngrijoreze Rusia, din nici o parte. Noile sale granițe sunt coastele mării și astfel de granițe, după părerea și spusa tuturor observatorilor și a experiențelor, servesc drept cel mai puternic zid și conduc la putere și tărie. Dacă se cercetează istoria locuitorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cu mâinile, un tânăr se așeza în ea, ceilalți îl acopereau cu nisip lăsându-i doar capul afară și-i puneau o mască de scafandru. După aceea îl fotografiau făcând haz. De ce-l țin atât de mult sub nisip, se îngrijora Janeta? Ca să facă mai multe fotografii. Nu se asfixiază. Are capul afară, nu vezi? Ne cam prinsese bine soarele, deși nu stătusem prea multe zile la plajă. Când ne era prea cald, ne afundam în apă, mai mult Janeta căreia
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
fi, omul este același prin structura lui primară. Că se modelează în timp datorită condițiilor de viață de care dispune este adevărat, dar nucleul procesului genetic rămâne. Întorcându-ne la ce spunea ghidul în legătură cu satul Trei Lumânări, oamenii erau foarte îngrijorați de ceea ce se întâmpla cu construcția bisericii și se rugau la Dumnezeu să facă ceva ca să-i ajute. În satul acela, trăiau trei ciobani. Unul din ei a visat că trebuie să meargă noaptea cu trei lumânări, să urce dealul
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
viața muncii nu poate să nu se țină seama și să fie refuzat. Eu vă alătur aici o cerere, chiar dacă fiii dvs. or să mă acuze, odată și odată au să-mi mulțumească. Vă rog să mă credeți că mă îngrijorează orice ființă bolnavă, care a muncit din greu, dar măcar aveți doi fii care sunt mândria dvs., a noastră cetățenii care gândim normal. Regret că n-ați găsit o femeie de ajutor, acum e foarte greu să mai faci și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
tovarășul rector; că el se știe cu bărbatu-meu, de când era bibliotecar la "Ștefan Gheorghiu"... Apoi, disciplina care mi s-a dat... Pe moment m-am bucurat... Dar acum, drept să-ți spun, nu mă prea entuziasmează. Ba chiar mă îngrijorează. Disciplina aceasta ar trebui s-o predea cineva care-a făcut la zi, care-a fost el însuși prezent la practica pedagogică. Care are înclinație. Aș spune că e nevoie chiar de vocație. De ani mulți de practică! De experiență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
încet-încet... tot înconjurul. Elevii seminariști stăteau în jurul focului... Focul pâlpâia în fum, și din când în când, împroșca văpăi într-o ploaie de scântei dănțuitoare. Toți tac... și, tac apăsați de tristețe și îngrijorare... Știrile de pe frontul de la Iași îi îngrijorează mult. Se uită adânc în inima focului... O vreme n-au scos o vorbă, sperau ca printro vrajă... un miracol, să comunice cu cei de acasă... Pe chipul lor joacă limbile de flăcări ca niște șerpi... Ca neam... la origine
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fericire ca asta, trăită de mine intens în această dimineață aurorală. Lipsă Se aud frânturi de bocete nu departe de colibă. Acum două zile, un om din sat a murit nemântuit, adică fără lumină - cum zice Aia - și toți sunt îngrijorați de năpasta ce se va abate asupra lor. Se tem că defunctul o să se-ntoarcă din lumea cealaltă înainte de vreme, răzbunându-se pe rude și pe prieteni din cauza acestei lipse. Potrivit învățăturii lui Zalmoxis, după moarte ne întoarcem cu toții în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și am observat că aveau același efect: urșii, simțindu-se amenințați, fugeau. Știam de la Aia că, pentru a urca pe marele Kogaionon, trebuie să treci multe probe: proba labirintului, proba urșilor, proba bărbăției, proba fidelității, proba purității. Pe când eram foarte îngrijorat pentru probele viitoare, dinaintea ochilor mei s-a deschis o priveliște minunată. Pe peretele negru al muntelui prăpăstios am văzut albeața de cristal a unei cascade care strălucea, transparentă, în lumina tăioasă a soarelui de dimineață. Apa limpede cobora atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
are aceeași pasiune pentru cărți, a lucrat la Biblioteca Centrală Universitară, apoi la Biblioteca Academiei, unde citea dintr-o curiozitate livrescă și cu o aviditate molipsitoare. Cu ea am avut întotdeauna discuții despre cărți, tot ea i-a spus tatei, îngrijorată de preocuparea mea pe care voia și nu voia să o încurajeze, că tot citesc, mă tot gândesc la lecturi și am idei. România anilor 1980 și în general regimul comunist nu era un paradis intelectual sau estetic. Da, îmi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
androginiei din rezervorul amintirilor unei vârste foarte fragede, când o șopârlă perfectă i-a frapat imaginația, care mai târziu a asociat splendoarea ei cu fuziunea androgină. Spiritualitatea androginiei, cel puțin așa cum a conceput-o Woolf, nu mă sperie. Nu mă îngrijorează abandonarea materialității trupului. Până la urmă acceptăm cu atâta entuziasm atâtea "dematerializări"! Domeniile socio-umane vehiculează și dezbat idei, constructe, reflecții. Iată de ce mi s-a recomandat titlul eseului de la sine, ca o acumulare a unor exerciții mentale de zi cu zi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
la nivelul civilizației țărilor europene”(Miscellania, vol III). BULGARII din Bugeac sunt veniți din N. Bulgariei În sec XVIII-XIX-parte ca refugiați din cauza represiunilor turcești iar parte au fost colonizați. Cum ineficiența grandiosului proiect de deznaționalizare a populației românești din Basarabia Îngrijora autoritățile țariste, În 1890, expertul Botiușcov este Însărcinat să studieze cauzele anevoioasei rusificări. Expertul face următoarea propunere: „ Dacă voim ca populația rusă să nu se românizeze..... atunci trebuie ca prin mijloacele școlii să ne grăbim să facem măcar jumătate din
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
de o nouă prelungire a termenului Comisiei Europene, precum și de denunțarea neutralității Mării Negre, datorată inițiativei Rusiei. Acum însă, situația nu mai era deloc aceeași 11. Tendințele manifestate de cabinetul de la Sankt Petersburg pe tema neutralității Mării Negre nu puteau să nu îngrijoreze Austria. Această putere căuta o nouă garanție la gurile Dunării, ca o înlocuitoare a aceleia care avea să dispară, iar instituțiile europene create de Tratatul de la Paris îi apărură, în aceste circumstanțe, ca o apărare naturală și indispensabilă împotriva unor
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
în lucrarea The Sociology of Taste, literatura sociologică dedicată statutului social a ilustrat că indivizii tind să-și exprime poziția socială prin intermediul artefactelor cu funcție simbolică (îmbrăcăminte, ornamente, bunuri de lux) și că un procent statistic semnificativ de indivizi sunt îngrijorați de percepția celorlalți privind statutul lor social. A exista din punct de vedere social, remarca Pierre Bourdieu în Regulile artei (1992/2007, 57), înseamnă a ocupa o poziție în structura socială și a-i purta însemnele, sub forma automatismelor verbale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de muncă Mă tem că voi pierde în situații competitive. Mi-e teamă de observațiile șefilor. Devin neliniștit când în desfășurarea activității mele sunt observat de șefi. Mă rușinez față de noii angajați. Mi-e teamă să vorbesc în public. Sunt îngrijorat de viitorul meu la locul de muncă. Încrederea în propria ținuta vestimentară Sunt încrezător când îmi aleg ținuta pentru serviciu. Cu siguranță, mă pricep să-mi aleg hainele pentru serviciu. Am încredere în imaginea mea profesională. Monitorizarea sinelui Sunt atent
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
britanici. Cu timpul, carabinele cumpărate de membrii bogați ai mișcării au luat locul puștilor de lemn. Comandă militară a UFV a fost încredințată unui general englez în retragere, fost comandant al Armatei Indiei, Șir George Richardson. Militarizarea mișcării unioniste a îngrijorat Londra. Asquith și-a dat seama de iminentă izbucnirii unui război civil, de aceea a devenit mai flexibil în privința posibilității că un numar de comitate ulsteriene să fie lăsate în afara legii autonomiei. Întruniri secrete au avut loc între liderul Partidului
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]