5,437 matches
-
nedumeriri în privința acestor repetate uniri și a celebrărilor corespunzătoare. Poate că tocmai insistența educatorilor 136 a contribuit, în definitiv, la întreținerea impreciziilor de memorizare. Pentru a combate aceste deficiențe, profesorii, elevii și autorii de cărți școlare au ajuns să se întreacă în exersarea unor scheme narative cât mai concise, care aduc istoria la stadiul de simplu calendar adnotat. Dar efectul pare să fie invers, căci eliminând aproape total explicația, informația își pierde justificarea și statutul de suport al memorării. Observând cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dar și în școli 247, momentul a fost marcat cu insistență. Următoarea aniversare de proporții nu a mai lăsat nici o îndoială celor avizați: "1 decembrie. 65 de ani de la Marea Unire din 1918. Presa, radioul, televiziunea, poeții, prozatorii, articlierii se întrec în a preamări evenimentul. Numai că nu e preamărit atât evenimentul istoric de atunci, care e luat drept pretext pentru a fi preamărit șeful statului de azi, care a împlinit anul acesta 65 de ani. E ca și cum el ar fi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
anilor '30. Nu numai că sovieticii nu s-au străduit să reducă proporțiile acestei drame naționale, dar au cerut populației să livreze și mai multe produse din Moldova spre restul Uniunii 82. Injustiția și brutalitatea instalării regimului comunist în Moldova întrec, de departe, toate relatările citate anterior, trezind resentimente de neșters. Manualul amintea frecvent de un adevărat tribut pe care Moldova l-a plătit mereu imperiului sovietic 83, indiferent dacă au fost anii celui mai crunt stalinism sau deceniul promițător al
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aducă iarăși "pe vechii stăpânitori", care să anuleze "drepturile naționale și politice câștigate prin revoluție". Singurul scop al armatei române, așa cum se prezenta în partea a doua a textului, era să apere proaspăt dobândita autonomie a moldovenilor. Finalul documentului se întrecea în promisiuni de corectitudine și imparțialitate, culminând cu angajamentul solemn că "de îndată ce se va statornici rânduiala și liniștea (s.n. C.M.)", mai precis, după ce noua ordine se verifica un timp, "ostașii români se vor întoarce la ei acasă (s.n. C.M.)". Documentul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a LVIII-a, 13, în col. cit., p. 242. footnote>. Hristos trăia și lucra în sufletele și în trupurile mucenicilor. Cu cât se veștejea mai mult mâna mucenicului, cu atât voința îi era mai înflăcărată, întrecea în strălucire chiar jăratecul cărbunilor, scânteía mai tare decât cărbunii. Că „ardea înlăuntrul lui focul cel duhovnicesc, care-i cu mult mai înflăcărat decât focul acesta material. De asta mucenicul nu simțea văpaia aceasta din afară, pentru că înlăuntrul lui ardea
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
în conformitate cu realitatea, ceea ce presupunea un control al calității de adevăr sau fals exercitat asupra procesului imitativ, și mimesis al formei (sau a expresiei), ca idealizare și depășire a realității, întrucât reprezentările, cel puțin în poezia nobilă a tragediei, pot să întreacă prin exemplaritate realitatea"96, astfel explica Gabriela Duda definirea mimesis-ului ca imitație și model al realității. Diferențiind "acțiunile" imitate de poezie în "nobile" și "vulgare" și denumind modurile de reprezentare "stil narativ" și "stil dramatic", Aristotel separa genurile poetice astfel
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ironizează filozofica tentație de a pune semnul echivalenței între vârstele omului și anotimpuri ("Pletele, singura noastră podoabă frumoasă, căzură;/ Iarna cea tristă răpi primăvăraticul păr"), continuă cu o alăturare din cele mai neașteptate comparații ("Sărmanule, odată aveai frumoase plete,/ Îl întreceai pe Febus, pe Febe, sora lui./ Mai neted ești acum ca bronzul sau rotunda/ Ciupercă din grădină, ivită după ploaie") pentru a încheia apocaliptic, printr-o profeție asupra iminentului deces al celui care și-a pierdut podoaba capilară: "Ia seama
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sunt soră bună"). Intriga însăși nu mai este declanșată de motivații eroice, morale ori religioase, ci de urzirile celor doi frați, donna angelicata dovedindu-se a fi părtașă la un plan demonic: "De-aceea hotărât-a mândru-mi frate/ Să-ntreacă-aici a nobilimii floare,/ Puterea lui în luptă să-și arate/ Și-n giostră cu rivalul s-o măsoare". Se păstrează motivația faptelor de arme (orgoliul de a învinge), dar se introduce parodia prin ideea unui pariu care va avea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
porunca acestuia din urmă. Responsabilitatea aruncată permanent asupra lui Maximian este explicabilă datorită îndârjirii sale - depășindu-i pe colegii săi tetrarhi - contra soldaților creștini și a coreligionarilor acestora, comportându-se într-o manieră destul bolnăvicioasă. În persecuția sa i-a întrecut prin exigențe Dioclețian și Galerius pentru că, după ce a actualizat o largă și crudă epurare în armata sa (298-302), a rămas în tradiția creștină drept persecutorul prin excelență al militarilor creștini, mult mai numeroși în legiunile sale, decât ale celorlalți doi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să i se taie și lui capul. Seleucus se trăgea din Capadocia și dobândise printre ceilalți tineri militari un rang mai de vază printre celelalte dregătorii romane. Fiind în floarea vârstei, prin statură și putere, era apreciat de toți soldații, întrecându-i prin înălțimea trupului, dar mai ales prin curaj, așa încât toți îl admirau pentru voinicia și frumusețea lui. Ca unul care încă de la începutul persecuției suferise pentru credință cu multă răbdare multe bătăi cu biciul, fiind dat afară din armată
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
II îmbrățișase creștinismul cu bucurie, revine la păgânism la cererea lui Iulian Apostatul și apoi iarăși la creștinism după moartea acestuia. Libanius (314-393) îl considera un sofist mizerabil, unul dintre atâția oportuniști; au fost și mulți soldați apostați care se întreceau în aducerea de sacrificii; expresia sa este mai mult hiperbolică. Nefiind satisfăcut de numărul și de consistența apostaziilor, la care se mai adăugau și aceea că un grăunte de tămâie și un pumn de bani nu erau suficienți pentru a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu mai există, marinarii de pretutindeni urmăresc astăzi alte mii de luminițe care îi călăuzesc în porturile lumii. Biblioteca din Alexandria Primul Ptolemeu, zis și Soter, a vrut să facă din capitală marele centru ar culturii timpului său, care să întreacă Atena, aducând aici mulți scriitori, filosofi si oameni de știință. Demetrius din Phaleron s-a ocupat de organizarea Muzeului, care urma să-i adune pe oamenii de știință și artă în jurul unei biblioteci și a unor colecții științifice (idee preluată
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
deoarece nu avea copiii, acesta devenind noul împărat. Forul Iui Traian Domnia lui Traian a însemnat și o serie de construcții impresionante ridicate la Roma. După cucerirea Daciei, Traian a vrut să dăruiască romanilor o nouă piață, care să le întreacă pe toate celelalte (Forum Romanum, forul lui Caesar, Augustus sau Vespasian). Forul era o piață publică, unde oamenii se întâlneau pentru rezolvarea diverselor probleme economice, administrative sau de judecată. Deoarece populația Romei crescuse, era necesar un nou for. Nu exista
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
scaunul de domnie. Nici aici nu s-a domolit. Când era între copii nu știa multe, și cum nu se dădeau biruiți, jos cu ei la pământ! Așa de meșter era la trântă, încât nu se găsea nimeni să-l întreacă sau să-l biruiască. Se dusese vestea în lume că ficiorul măriei sale e voinic și amarnic, iar adesea îi auzeai zicând: Ce-a fi de el când va ajunge mare? Se știe apoi că tatăl său, Bogdan-voievod, a fost omorât
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
două camere, între grupurile politice ale aceluiași partid, între putere și opoziție 19. Numărul mult mai mare al membrilor parlamentului bicameral poate genera o creștere considerabilă a efortului financiar pentru întreținerea și funcționarea sa, fapt ce, în unele cazuri, ar întrece posibilitățile economice ale societăților naționale mici și mijlocii. Însă, eforturile financiare suplimentare nu pot reprezenta un impediment, atât timp cât deficitul de democrație este diminuat și populația poate avea încredere că votul și dorințele sale sunt mai bine reprezentate. Parlamentul bicameral, prin
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
publicitate realizate de Agricolă Internațional pentru a depăși această criză a gripei aviare. ÎI.3.b. Gripă aviară o stare de fapt globală Globalizarea că experiența comună se aplică de asemenea în cazul gripei aviare. Se pare că natura a întrecut mijloacele electronice (post)moderne de comunicare, tehnologiile de transport și dezvoltările economice mondiale, adesea catalogate drept simbolurile cele mai cunoscute ale globalizării. Unul dintre elementele figurative la care tema fricii se referă este gripă, interpretată drept o purtătoare de înțeles
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Rădulescu face propunere pentru acceptarea legatului.” La cele de mai sus, dr. Gr. Antipa își exprim a pă rerea să se recalculeze de către serviciul contabilității veniturile succesiunii după valorile de la data discuției spre a se vedea dacă nu cumva sarcinile întrec veniturile, iar votul asupra acceptării să se dea în ședința următoare după cunoașterea referatului contabilității. Propunerea se apr oba. În ședința din 6 februarie 1932, Andrei Rădulescu arata că din cercetările făcute „s a văzut că unele din tre efectele
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
genoveze. Bărbații poartă cojoace și căciuli de oaie, pe care, pe vreme ploioasă, le întorc pe dos. Când te întâlnești cu ei, în semn de respect, își scot căciulile de pe cap. Nu se comit crime de violență. Dar nimic nu întrece imoralitatea încuibată în viața particulară. Adevăratul țăran român este cel din munții Carpați, apreciau. Despre acesta spuneau că „e un om netemător și independent”. Ei își îngroapă banii în pământ și umblă cu pas mândru. E lucru obișnuit la ei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
FMI, adică mai pe șleau, la evreimea mondială, apoi făcând ei ochii roată au pus ochii, pe ce credeți? Pe o dată calendaristică. Nu vă mirați, da chiar așa! Toate datele calendaristice din an mai sunt cum sunt, dar una le întrece pe toate prin conotațiile sale în conștiința românilor. Este vorba de data de 1 aprilie. Data păcălelilor. De obicei românii de 1 aprilie scorneau câte una boacănă și după ce pe cel păcălit îl treceau toate nădușelile, totul se termina cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
el ca răspuns la unii care l-au „încontrat": „Ejprost, nedormitule! Și tu ejprost, neamțule! Și tu, Delia, și tu, Corina, și tu, Gheorghe, ce nume de prost ai, și tu, Pataphyl, tu ești cel mai prost, doar Grigore te întrece! Ah, ce m-am răcorit!". Normal că unii te iau la ochi, dacă scrii un articol din acesta și comentează: „ce ai mă, te crezi prea dăștept?" sau „ba da di ce scriu io aici, ca sa zica alti de mine
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
avem pe ici pe colo câte ceva din specia asta pe cale de dispariție din motiv de șomaj cronic, au alte preocupări pe meleagurile acestea mioritice. In timp ce popoarele cu tradiție de adevărat muncitorească, precum de exemplu rușii și nemții, se întrec de 1 mai, în demonstrații pro și antiguvernamentale, ce fac românașii noștri, care mai poartă încă numele de muncitori, până la convertirea lor completă în șomeri. Muncesc sărmanii, chiar în sfânta zi muncitorească de 1 mai în mijlocul naturii. Să vedeți cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
acolo unde coși se rupe iar. Sau se crapă în altă parte. Nu-i nimic. Coșul istoriei este plin vârf cu „mingi umane", încă vii! în care guvernanții șutează. Ne aruncă peste gard, căci la dat cu piciorul nu-i întrece nimeni. Băieți de maidan, jucători iscusiți, care te joacă-n picioare. Nici măcar „Au!" sau „Vai!" nu mai au puterea românii să strige. Și chiar dacă ar striga, oricum nu s-ar sinchisi nimeni să-i audă. Și după cum la omul sărac
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
face un anumit serviciu. A putea să întâlnești interlocutori privilegiați din 60 de țări, având acum 225 de profesii diferite, este un atu, trebuie utilizat" (Annuaire 1994 al Asociației foștilor elevi de la Roches și Normandie). Aceste instituții, printre altele, se întrec în a primi cât mai multe naționalități. Este vorba despre o inversare a criteriilor de excelență școlară care stigmatizează, în școlile normale, acele instituții în care elevii de origine străină, cei mai mulți dintre ei imigranți, sunt numeroși. Mediul familial vine și
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
sure my love's More ponderous than my tongue. (De azi ne despuiem de-a stăpîni, De teritorii și de griji de stat), Care din voi iubește-ne mai mult, Ca dărnicia-mi cu prea plin să dea Und' firea-ntrece-se cu meritul. Goneril, Născută-ntîi, vorbeste prima. GONERIL: Șir, Te-iubesc peste cît graiul poate spune, Măi drag că văzul, largul, libertatea, Peste ce poate prețuit fi, scump și rar, Ca viața-n pace, frumusețe,-onoare, Cît un copil tata
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
la urmași că moștenire pururi Rămînă-ampla treime din regat, Nu mai puțină-n preț, cuprins, frum'sețe Ca-a Gonerilei. Și-acum, bucuria mea Din urmă, nu mai mică; pentru-al cărei drag A' Franței vii și laptele burgund Se-ntrec pețind. Ce poți să spui, să-mi smulgi Treimea mai bogată-încă? Vorbește. CORDELIA: Nimic, milord. LEAR: Nimic? CORDELIA: Nimic. LEAR: Nimic ieși-va din nimic, vorbeste iar. CORDELIA: Nefericită ce-s, eu nu pot să-mi ridic Inima-n gură
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]