4,649 matches
-
Miller În urmă cu doar câteva minute. Leslie zâmbi stânjenit. — Mda, oricum, căcățelul a aterizat aici de la Scottish Sun, crezând că e darul lui Dumnezeu... Din câte am auzit eu, a fost dat afară de acolo, zise și fața i se Întunecă. Unii din noi credem Încă În reguli! Nu le-o tragi colegilor tăi. Nu suni mama unui copil mort până nu știi sigur că poliția a făcut anunțul oficial. Dar idiotul crede că-i merge și când e vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
blândețe de Înțepeneala Încheieturilor, flexându-le Înainte și Înapoi până când putu să o așeze pe fetiță Întinsă pe spate. Ca și cum ar fi dormit. O copilă de patru ani, ușor supraponderală, cu răni numeroase pe umeri și pe pulpe și cu contuzii Întunecate pe pielea ei de ceară. Un fotograf pe care Logan nu Îl recunoscu Își vedea de treabă În timp ce Isobel lucra. — Am nevoie de o imagine bună cu capul și cu umerii, Îi spuse Logan. Bărbatul Încuviință din cap și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
sa. — Cum a putut să facă așa ceva? O biată fetiță--Logan nu spuse nimic. Știa că Insch se gândea la propria lui fiică, Încercând să nu suprapună cele două imagini. Într-un final, inspectorul Insch Își Îndreptă umerii, ochii strălucindu-i Întunecați pe fața rotundă. — O să-l agățăm pe animalul ăsta pe perete de coaie. Și cum rămâne cu rana de la cap? Dacă a căzut, dacă a fost un accident... — Oricum Îl avem pe tavă pentru tăinuirea unui deces, abandonarea cadavrului, tentativa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
-i găsim. Inspectorul păși afară În ploaie, fără să-l mai aștepte pe Logan să deschidă umbrela. O să-i găsim, dar o să fie morți. 12 Logan și Insch se Întoarseră la sediul poliției fără să scoată vreun cuvânt. Cerul se Întunecase deasupra, norii de furtună Înșirundu-se de la un orizont la celălalt, acoperind lumina zilei și cufundând În Întuneric orașul la ora două după-amiaza. Mașina mergea și luminile de pe străzi se aprinseră, lumina lor făcând ziua să pară și mai Întunecată. Insch
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
i-a dat ceva. Peter Înseamnă totul pentru ea. Logan Încuviință. — Știu că probabil nu vreți să vă gândiți la asta, spuse el cu băgare de seamă, dar tatăl lui Peter a fost informat că lipsește? Fața lui Lumley se Întunecă. — Dă-l dracului. Domnule Lumley, tatăl copilului are dreptul să afle... — Dă-l dracuului! Își șterse fața cu o mână. — Nenorocitul a șters-o la Surrey cu cine știe ce târfă de la birou. I-a lăsat pe Sheila și pe Peter fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
arestăm? Dar Logan deja dispăruse. 14 Agentul pe care Îl luase pe sus din vestiar era acum la volanul dubei de intervenție, depășind limita legală de viteză și gonind spre sud. Logan stătea pe scaunul din dreapta, privind pe fereastră peisajul Întunecat de țară. Un alt agent și o agentă stăteau În spate. Traficul era lejer la această oră din noapte și nu trecu mult până ajunseră la adresa unde li se spusese că locuiește Darren Caldwell. Era o casă nouă În partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
l-am mai văzut niciodată. — Era un ins cu gura mare din Edinburgh. A venit aici să se ocupe de o treabă pentru Malk Cuțitul. A făcut niște pariuri mari și nu le-a onorat. Figura lui Simon McLeod se Întunecă. — Noi n-avem prea mulți care nu onorează. E Împotriva politicii noastre de management. Ia mai uită-te, domnule McLeod. Ești sigur că nu-l recunoști? A sfârșit plutind cu fața-n jos În port, cu rotulele lipsă. Ochii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
combinație de chioșc de ziare, aprozar și magazin de băuturi. Proprietarul aruncă o privire spre uniforma agentei Watson și avu un acces subit de laringită. Dar Îi vându lui Logan un pachet de bomboane extra mentolate. Din nou afară, norii Întunecaseră cerul, iar lumina zilei cedă În fața primelor picături mari de ploaie ce Începuseră. Loveau betonul cu un sunet slab, una câte una, lăsând În urmă cercuri gri-Închis care se uniră când zăgazurile cerului se rupseră. Cu haina pe cap, Logan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
lapoviță și binoclu. Era o vreme Îngrozitoare. Ninsoarea diafană pe care o văzuse de dimineață se oprise o vreme și apoi Începuse chestia asta. Bucăți mari de lapoviță cădeau din cerul murdar, reci, ude și Înșelătoare. Deja Începuse să se Întunece. Sunase la fiecare autoritate medicală din țară, cerând detalii despre orice fetiță care fusese tratată de TBC În ultimii patru ani. La fel ca inspectorul Insch, era optimist; ar fi trebuit să fie un demers polițienesc direct. Avusese TBC și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Cam lung drumul pentru o zi de rahat ca asta. Și mai era și sacoșa. Sau ce era În ea. — Mă-ntreb... Dar șirul gândurilor lui Logan fu curmat de revenirea la viață a stației. Mai găsiseră un cadavru. Se Întunecase până să ajungă Logan la mica fermă din Împrejurimile Cults-ului. Poarta era deschisă, o mașină de patrulă parcată alături, cu doi agenți cu mutre nefericite care se vedeau prin parbrizul aburit. Blocau accesul la drumul spre fermă. Logan se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
orașului: zăpada Îi ținea pe toți În case, cu excepția Încăpățânaților. Ora opt. O siluetă familiară trecu atunci când Insch Întoarse mașina prin sensul giratoriu. Tatăl vitreg al lui Peter Lumley, Înaintând prin zăpada care cădea, strigând numele fiului său. Logan privi Întunecat spre silueta udă, rece, până când aceasta rămase departe În urmă. Încă mai avea vizita cea detestabilă din partea poliției la care să se gândească. Când aveau să-i spună, În cele din urmă, că fusese găsit cadavrul fiului său. Insch verifică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
picurând peste tot pe el, colorând zăpada În roz. Luptând pentru propria-i viață, Își trânti pumnul În capul lui Doug, fracturându-i maxilarul, Închizându-i ochiul lăptos, cel nevăzător. Lovea cu pumnii cât putea, pe măsură ce lumea Începea să se Întunece. Iar și iar și iar... până când, În cele din urmă, mâinile din jurul gâtului lui Logan se Înmuiară și bătrânul Începu să șovăie, rostogolindu-se pe o parte ca să zacă sângerând sub zăpada care cădea. 29 Se grăbiră cu Doug MacDuff
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
sticlă de lapte și niște cartofi prăjiți cât eram eu la duș... — Să nu-mi zici că l-ai pierdut! — Păi, nu l-am pierdut, mai exact. Sunt sigură că a ieșit să se plimbe. O să se-ntoarcă de cum se-ntunecă... Logan se uită la ceas. Era trei și jumătate. Era deja Întuneric. — L-ați căutat? — Detectivul Harris e afară chiar acum. Eu stau aici, În caz că revine. Logan se lovi iar cu capul de masă. — Alo? Alo? S-a-ntâmplat ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
timpul. Ultima oară când l-am văzut venea dinspre spital. Îl Învinuia pe Hoitar de moartea fiului său. — Și? Logan privi spre corpul Îmbibat de sânge care zăcea În pat. — Se pare că și-a luat revanșa. 33 Hazlehead era Întunecat și rece când sosi miezul nopții. Stratul de zăpadă era mai gros decât fusese În mijlocul orașului, iar copacii ieșeau În evidență ca petele de cerneală de la testul Rorschach. Luminile de pe stradă formau bălți gălbui, iar girofarul albastru intermitent al mașinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
dea seama că nu avea lapte În al lui. Îi aruncă lui Watson cea mai bună privire a lui de cățeluș pierdut de stăpân. — Nu te obosi, Îi zise ea. Nu mai e lapte. Întoarse o privire dezamăgită către lichidul Întunecat din cană. — Sigur? — Nici măcar o picătură. Doamna Strichen Îi privi chiorâș, șuierând un fuior de fum printre dinți. — Vă rog, Încerc să mă uit la asta! Pe ecran, un bărbat cu cap dolofan și barbă asimetrică se uita la televizor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
picior atârnând În aer. Logan se clătină Înapoi pe pământ sigur, apoi se mișcă Încet Înainte pâna ajunse din nou pe marginea stâncii. Era pe una dintre cariere. Trei sferturi de cerc larg, format din pereți lucioși, cu un lac Întunecat la fund. Zăpada care cădea mai jos de el nu făcea decât să-i agraveze senzația de vertij. Probabil că erau o sută cincizeci, poate douăsute de metri, până jos de tot, la apa rece și neagră. Inima Îi bătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
orice acțiune și orice decidem sau simțim trebuie să filtrăm pentru a păstra numai pozitiv, pentru a avea în structura noastră numai latura bună a lumii... pentru că aparținem arborelui universal, ne vom simți bine doar în lumină... ramurile care se întunecă se desprind de arbore la un moment dat... acelea care se luminează cresc libere înspre infinit. Ne aflăm în această lume amestecată cu misiunea de a curăța arborele - adică pe noi înșine - de umbre sau orice firimituri de negativ pe
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
singurei cetăți din Samothracia și se distingea edificiul masiv al templului. Vântul era din ce în ce mai puternic și aduna tot mai mulți nori pe cer. Gajus se întrebă ce căuta tatăl său pe insula aceea întunecată, și-și dădu seama că gândurile întunecate de la Roma îl însoțiseră pe tot timpul călătoriei. Căpitanul insista că marea se ridica și că navigarea spre Samothracia devenea primejdioasă. — Kabiroi nu vor să acostăm, șopteau marinarii. Germanicus le porunci totuși să încerce. Voia să meargă la sanctuar, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
atârnat de piciorul lui. Își lăsase soția la Roma și se întorsese la regina lui. Strategia căsătoriilor inventată de Augustus suferise cea mai usturătoare umilire. Dar senatorii și-au amintit că, în urmă cu câțiva ani, „egipteana aceea“ reușise să întunece judecata unui bărbat expert și dur ca Julius Caesar, până într-acolo încât uciderea lui, și încă în plin Senatus, păruse singura soluție. Iar acum Marcus Antonius îi ceda Cleopatrei, ca legământ de alianță, insula Cyprus și o parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
lui Sejanus, care dormea, și se declară fericit să-l anunțe că Tiberius îl numise tribunus consularis, cea mai înaltă funcție romană după aceea de împărat. Observă cu atenție bucuria oarbă ce se oglindea pe chipul lui Sejanus și-i întuneca mințile și îi comunică: — Senatorii, care au fost deja anunțați, te așteaptă ca să oficializeze numirea ta. Îi arătă cu respect decretul prin care el, Macro, era numit în locul său. Îl privi cu un respect militar rigid pe Sejanus, care, amețit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cam în același fel, toate adunările politice ale planetei. „Șase sute de lupi“, mârâi printre dinți Sertorius Macro în timp ce părăsea adunarea, care trebuia să efectueze votul secret. Lupii aceia, cum spusese atât de elocvent Tiberius “înainte ca mintea să i se întunece“, stăteau ghemuiți în scaune; părea ceremonia unei alegeri solemne. „În schimb, e o capcană ca să-și smulgă unul altuia prada din gheare, ca lupii marsicani.“ Așteptă dincolo de ușă, dispunându-și în ordine cohortele. Între timp, tot mai mulți oameni se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
vreme de noapte... Micul templu isiac fusese devastat și redeschis de patru ori, urmând destinul puterii. În timpul războiului împotriva Aegyptus-ului, poporul neștiutor, senatorii dezamăgiți și nemiloșii tribuni militari - o singură dată, toți laolaltă - spuseseră că lui Marcus Antonius i se întunecase judecata în ziua când dăruise terenurile zeilor egipteni, iar Cleopatra era apărată de experți în magie și invocatori ai forțelor oculte, care o făceau invincibilă. Pentru a pune capăt unor asemenea vorbe și a-i încuraja pe cetățeni să lupte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cuțitul în poziția aceea, moartea era sigură. Așteptă ca Helikon să se năpustească asupra lui, dar Helikon nu se uita la el, ci vedea doar veșmintele Împăratului pe pardoseală, trupul prăbușit al acestuia și balta de sânge de un roșu întunecat pe marmură. Chereas nu trebui decât să întindă pumnalul; băiatul se înfipse în el cu brațele desfăcute, fără să scoată un sunet. Chereas trase lama în sus cu putere, mărind rana. Trupul băiatului se rostogoli pe jos. Julius Lupus se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
lucru și, pe apele liniștite ale lacului Nemorensis, corăbiile de marmură ce pluteau ușoare au fost luate cu asalt de două cohorte pretoriene, înarmate cu niște unelte neobișnuite. — Grăbiți-vă, strigă tribunul aflat la comanda acelei acțiuni, înainte să se întunece nu trebuie să mai rămână nimic din ele. Pretorienii urcară la bord. De pe câmpiile din jur, puținii oameni ce văzuseră coborând spre lac cohortele călare se opriră speriați să privească. Pretorienii se năpustiră asupra preoților uluiți care, neștiind dacă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
-l pierdem ca poet pentru limba română.“ „Dar Blaga, monșer, Blaga ce posteritate o să aibă?“ „Doar pe aceea derivată din afilierea sa la expresionism, și nu pe aceea autohtonistă!“ „Să Înțeleg că Arghezi nu prea Îți place?“. Afară, s-a Întunecat complet. Nu ne mai vedem, ne auzim doar vocile care devin materiale, polarizând obiectele din cameră, pe acelea ce le Întâlnesc În calea lor În difuziunea molatecă a cuvintelor ce se consumă lent În moara discuției. Aerul vibrează de energii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]