3,639 matches
-
Mihai - general în rezervă, veteran de război, fost profesor la Academia Militară, autor de lucrări militare, membru al Asociației Naționale a Oamenilor de Știință din România. Ciobanu Laurențiu - autorul proiectului “Centrul civic” al comunei Flămânzi. Căliman Eleonora - învățătoare. Chiriacescu Elenă - învățătoare. Diaconescu Emilia - învățătoare. Condurache Elenă - învățătoare. Baraboi Constantin - învățător. Munteanu Petru - pensionar, fost învățător, autorul Monografiei Flămânzi. Guja Gheorghe - profesor și director coordonator la Grupul Școlar Nicolae Bălcescu.
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
rezervă, veteran de război, fost profesor la Academia Militară, autor de lucrări militare, membru al Asociației Naționale a Oamenilor de Știință din România. Ciobanu Laurențiu - autorul proiectului “Centrul civic” al comunei Flămânzi. Căliman Eleonora - învățătoare. Chiriacescu Elenă - învățătoare. Diaconescu Emilia - învățătoare. Condurache Elenă - învățătoare. Baraboi Constantin - învățător. Munteanu Petru - pensionar, fost învățător, autorul Monografiei Flămânzi. Guja Gheorghe - profesor și director coordonator la Grupul Școlar Nicolae Bălcescu.
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
război, fost profesor la Academia Militară, autor de lucrări militare, membru al Asociației Naționale a Oamenilor de Știință din România. Ciobanu Laurențiu - autorul proiectului “Centrul civic” al comunei Flămânzi. Căliman Eleonora - învățătoare. Chiriacescu Elenă - învățătoare. Diaconescu Emilia - învățătoare. Condurache Elenă - învățătoare. Baraboi Constantin - învățător. Munteanu Petru - pensionar, fost învățător, autorul Monografiei Flămânzi. Guja Gheorghe - profesor și director coordonator la Grupul Școlar Nicolae Bălcescu.
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
apoi studiile la universitatea din Cluj. După absolvirea studiilor a devenit avocat, apoi a abandonat avocatura și a început cariera de ziarist. În 1906 și-a maghiarizat numele din "Cohen" (maghiarizat Kohn), în "Kun". În 1913 s-a căsătorit cu învățătoarea Irén Gál. Înainte de a începe primul război mondial, a fost ziarist la Cluj într-un grup de simpatizanți ai partidului Social Democrat Ungar. A fost de mai multe ori judecat din cauza articolelor anarhiste pe care le-a publicat. În 1907
Béla Kun () [Corola-website/Science/302685_a_304014]
-
fel ca tatăl și fratele ei mai mic - de care se va desparți prematur. Era silitoare din fire si i-a plăcut mult învățătura, dar la fel de mult îi plăcea să-i învețe pe alții, astfel că își dorea să fie învățătoare. mai ales că nu mai spera să se căsătorească. Sensibilitatea, educația ei riguroasă precum și originalitatea, spontaneitatea ei au făcut-o să fie o regină aparte, o figură uneori neînțeleasă și controversată dar plină de farmec. Cererea în căsătorie de la Carol
Monarhia în România () [Corola-website/Science/302686_a_304015]
-
specialitate a-și avea rădăcinile în arta religioasă a Răsăritului creștin-ortodox. s-a născut la 4 octombrie 1941, în localitatea Ciclova-Montană, județul Caraș-Severin. Tatăl, Iosif Crețu (1908-1976), a fost învățător. Mama, Ecaterina Crețu, născută Iliescu (1911-1981), a fost de asemenea învățătoare. Între 1947 și 1951, Oravitzan a urmat școala primară din satul natal. Între 1951 și 1957 a fost elev al Liceului „General Dragalina” din Oravița. În anii 1958-1960 a urmat cursurile Institutului Pedagogic din Timișoara, iar între 1960 și 1963
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
autorul știa dintotdeauna - Renașterea pe care își propunea s-o inițieze înflorise deja din chiar clipa în care măiastra sa mână apucase penelul. S-a născut în Oltenia, la Dobriceni, la 17 iunie 1932. Tatăl său, preot, și mama sa, învățătoare, își transformaseră casa în muzeu arheologic și etnografic, cu peste 3000 de piese. A fost școlit la Craiova și apoi la București. A fost legat spiritual de Italia pe care a vizitat-o de mai multe ori, pentru a primi
Sabin Bălașa () [Corola-website/Science/303328_a_304657]
-
Gheorghe Negrescu în 1979, căruia i-am dedicat coperta catalogului, diplomă și afișul expoziției aerofilatelice internaționale „Aeromfila’79”. Au urmat anii grei ai primului război mondial, perioadă în care Smaranda a continuat studiile de liceu la Bârlad, activează apoi că învățătoare suplinitoare în Hănțești, iar drumurile o duc și la Tecuci, unde se înființase o școlă militară de pilotaj. Aici, în anul 1923, Smaranda Brăescu primește botezul aerului, zburând cu Dumitru Naidinescu, la recomandarea fratelui ei, pictorul Tache Brăescu, care a
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
teatru și cinematografie din București. Exilata în Elveția, ea a și-a luat licență și apoi doctoratul în drept în 1979. A mai urmat și un al treilea ciclu de studiu: cursuri de criminalistică. După terminarea studiilor, a lucrat ca învățătoare, apoi asistență la catedră de drept internațional public la Universitatea de la Lausanne{1980}. La Paris, a urmat cursurile de teatru ale lui Véra Gregh. ACTIVITATE JURNALISTICĂ Anca Visdei a lucrat și că critic de cinema și teatru: -în Franța: (Leș
Anca Visdei () [Corola-website/Science/304020_a_305349]
-
în Leșu Leon Leonte (1922-2002). Părintele Leon este reprezentantul unei veritabile dinastii de intelectuali leșeni, tatăl său, Leon, mama sa, Emilia, și bunicul său, Samson, fiind dascăli în Leșu. A absolvit Academia Teologică din Cluj. S-a căsătorit cu Emilia, învățătoare, din Josenii Bârgăului. În anii ’50 prioritatea activității administrative a părintelui Leon a fost lucrarea de reparare a bisericii. Lucrările au constat în reparații exterioare și în modificarea configurației turnului bisericii, care este înălțat cu câțiva metri și este acoperit
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
recompensat cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1962. ""pentru scrierile sale realiste și imaginative, îmbinând un umor afectuos cu o observație socială ascuțită"" Născut la Salinas, în comitatul Monterey, California, a fost fiul unuia dintre pionierii regiunii și al unei învățătoare. Școala elementară și liceul le-a urmat în orășelul natal, după care s-a înscris la "Universitatea din Stanford" ca student special, deoarece trebuia să-și finanțeze singur studiile. Din acest motiv și-a întrerupt adesea cursurile, făcând diferite munci
John Steinbeck () [Corola-website/Science/303900_a_305229]
-
înlocuit tabla și s-au învelit din nou majoritatea chiliilor din mănăstire. În Mănăstirea Samurcășești, din ordinul Ministerului Cultelor, a funcționat între anii 1864-1876 o școală primară atât pentru copiii din sat cât și pentru fetițele orfane crescute în mănăstire. Învățătoare a fost maica Sofia Heliade Rădulescu, care a fost și stareța mănăstirii în perioada 1894-1909. Trecutul mănăstirii este legat de un eveniment din istoria Țării Românești și anume Revoluția de la 1821. La 17 martie 1821 în drum spre București, Tudor
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
imobiliare devenind cunoscut printre posesorii de pământ din județul Constanța. Însă comuniștii i-au confiscat proprietățile și l-au condamnat la muncă forțată în lagărele de la Canalul Dunăre-Marea Neagră. După eliberare s-a îndrăgostit de Ğewerkan din Alakapî, o frumoasă învățătoare cu douăzeci de ani mai tânără. S-au căsătorit și, dorind să se salveze din hărțuirea continuă a autoritățile din Dobrogea asupra musulmanilor tătari și turci, s-au stabilit la București unde pe 4 octombrie 1960 s-a născut unicul
Melek Amet () [Corola-website/Science/312587_a_313916]
-
din lumea boierilor și negustorilor moldoveni. Acest lucru este dovedit de o mărturie din 12 aprilie 1671, prin care Mănăstirea Socola vinde o poiană domnitorului Constantin Duca, în care sunt menționate numele a 10 călugărițe, dintre care cinci erau dascăle (învățătoare): ""dascala Maria și dascala Avrămia și dascala Lichirie și dascala Mălana și Mitrofana"". După înscăunarea sa, mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei a hotărât să înființeze un seminar teologic. La îndemnul său, domnitorul fanariot Alexandru C. Moruzi a dat la 1
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
până în 1937, apoi Liceul „Principesa Ileana” din Cluj până în 1941, unde se mută împreună cu familia. Încheie studiile în 1942 la Turda, unde este nevoită să se transfere pe durata refugiului la Liceul de fete din Turda. În perioada 1944-1946 este învățătoare la o școală din Valea Stejarului. În 1948 participă la un concurs de admitere la Institutul de Artă Maghiară din Cluj și este admisă cu nota 10+. Începe cursurile în cadrul secției canto, însă necunoașterea limbii maghiare o determină ca, în
Victoria Darvai () [Corola-website/Science/311520_a_312849]
-
avariată la cutremurele din 1869, 1940, si 1977. Între 1860 și 1885, mănăstirea a administrat și un spital de boli neuropsihice, care funcționa în apropiere, mutat apoi la Socola, în Iași. În 1918 este înființată o școală de fete, cu învățătoare plătite de stat, dar administrată de personal monahal, iar în 1922, o școală de industrie casnica, pentru surorile din mănăstire și tinerele din zona respectivă. Atelierele de covoare și țesături ale mănăstirii, înființate în 1850, erau vestite în epoca, ele
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
(pseudonim al lui Constantin Dimoftache; n. 13 aprilie 1935, Burdusaci, comuna Răchitoasa, județul Bacău, fostul județ Tecuci) este un poet, eseist, traducător, profesor doctor, medic și biofizician român. Urmează Școala primară în satul natal, având-o învățătoare pe mama sa, Maria, și bucurându-se de instruire muzicală din partea tătălui său, Nicolae. Frecventează apoi Colegiul Gheorghe Roșca Codreanu din Bârlad (1945-1952). Este absolvent al Facultății de Medicină din București, Secția Pediatrie (1959). A susținut, vreme de peste 40 de
C.D. Zeletin () [Corola-website/Science/311683_a_313012]
-
noiembrie 1946. Decorat cu Coroana României cu Spade și Panglica de Virtute Militară, veteran de război cu gradul de locotenent colonel, fiind distins cu titlul de cetățean de onoare al municipiului Bârlad. După întoarcerea din prizonierat, s-a căsătorit cu învățătoarea Mitrița Podoleanu, fiica învățătorului Gheorghe Podoleanu din satul Pogonești. Familia Stamatin are 2 copii, Veturia (căsătorită Crânganu) profesoară de limba franceză în statul Oklahoma și Horațiu, profesor de limba engleză și scriitor, stabilit în orașul Câmpulung Moldovenesc. A funcționat ca
Horia Stamatin () [Corola-website/Science/310986_a_312315]
-
asteroidului nr. 4268 călătorește ani de zile până ajunge la noi. Academicianul Eugen Grebenicov s-a născut la 20 ianuarie 1932 în comuna Slobozia Mare jud. Izmail. Tatăl său Alexandru Grebenicov, era aici preot și s-a căsătorit cu tânăra învățătoare Dana, originară din Galați. La vârsta de 6 ani Eugeniu e înscris la școala din Slobozia Mare. În 1938 părinții sunt transferați cu serviciul la Cahul și aici în 1949 termină școala medie nr. 2. Susține excelent examenele de admitere
Eugeniu Grebenicov () [Corola-website/Science/311089_a_312418]
-
(n. 29 mai 1927, Sebeș) este filolog și scriitoare de limbă germană din România. A studiat filologie germană și română la Cluj și București. A lucrat la început ca învățătoare. Din 1960 a făcut parte din colectivul de redacție a dicționarului dialectului săsesc din Transilvania, având un aport important la redactarea volumelor de la litera "G" până la litera "R". În 1973, a preluat conducera colectivului de redactare al dicționarului și a
Anneliese Thudt () [Corola-website/Science/311226_a_312555]
-
și a fost învățător, iar mama sa se numea Emilia Faur. Bunicul său, Michael Pop de Bruchenthal (1843-1924) a fost timp de 55 de ani învățător în satul Ciutelec, alături de străbunica sa Aloisia Calnochi (1856-1918), care a fost și ea învățătoare. Bunicul său provenea din strămoși liberi, înnobilați la 20 noiembrie 1664 de către Principele Mihai Apafi I al Transilvaniei. În perioada 1913-1918, Mihai Pop Bruchenthal a urmat școala primară în limba maghiară în satul Hotar, de lângă Aleșd. Între anii 1918-1927 a
Mihai Pop Bruchenthal () [Corola-website/Science/311228_a_312557]
-
a Veteranilor de Război. s-a născut la data de 30 mai 1923, în comuna Siliștea-Gumești (județul Teleorman), într-o familie de țărani, harnici și buni români. Tatăl său, Badea Dragnea, era preot în comuna natală, iar mama sa era învățătoare. La vârsta de 12 ani a intrat copil de trupă într-un regiment de cavalerie din București. A luptat în cel de-al doilea război mondial, mai întâi ca voluntar pe Frontul de Est cu o Divizie de Cavalerie în cadrul
Marin Dragnea () [Corola-website/Science/311326_a_312655]
-
2008) a fost un medic neurochirurg român. Tatăl ei, Constantin Ogrezeanu, a fost casier la BNR Fălticeni. Mama, Maria Ogrezeanu, a fost casnică. Sofia, căreia i s-a mai zis și Gherghina, a urmat școala primară în orașul natal, la învățătoarea Spiridonescu, după care a făcut primele șase clase la Liceul de Fete Fălticeni și ultimele două la Școala Centrală de Fete „Marica Brâncoveanu” din București, unde a luat bacalaureatul în 1939. În toamna aceluiași an a intrat la Facultatea de
Sofia Ionescu-Ogrezeanu () [Corola-website/Science/312462_a_313791]
-
Moshe Smolinski, ca al doilea dintre cei trei copii ai unei familii de evrei născuți în Galiția. Tatăl, David Smilianski, emigrase din Ucraina sovietică în Palestina în anul 1925 și era muncitor la fabrica de ulei Shemen, iar mama Batya, învățătoare pentru copii handicapați, era născută Silber și și-a pierdut întreaga familie în Holocaustul evreilor polonezi. Ea a reușit să se salveze mai întâi în podul unei case, apoi în pădurile din Ucraina, ajungând în cele din urmă la partizani
Moșe Iaalon () [Corola-website/Science/310174_a_311503]
-
unde vedeau filme unul după altul, fermecați de mirajul unor mari actori. În casa unde familia locuia cu chirie nu era lumină electrică, pe tot timpul cât a urmat cursurile facultății. La școala Herăstrău, o clădire micuță, a avut ca învățătoare pe doamna Ștefănescu, căreia îi păstrează o amintire luminoasă. A prins perioada foametei din anii 1946-1947. Și în școala generală a avut profesori eminenți. A urmat mai apoi clasele Liceului Ion Luca Caragiale, distingându-se la... matematică, fapt ce i-
Elena Zaharia Filipaș () [Corola-website/Science/309046_a_310375]