70,486 matches
-
zigzaguri de spor unde imaginile se derulează cu repeziciune, alterând fixitatea. Am abandonat tot ce se putea abandona: forța, accelerația, greutatea. Și totul pentru-a mă rezema pe mine, cel de acum, de un posibil viitor. De a-mi pipăi adevărata ființă, nenumitul destin. Am aruncat peste bord tot ce mă-ngreuna, funia ce mă spânzura, ca să revin cu viteză uluitoare în vuiet eteric de spin. IX Pentru a mă regăsi, am căzut din boltă în boltă. Am rătăcit din miez
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
de la sfârșitul anilor cincizeci și a anunțat în unele pagini din Ocheanul întors și Părul Berenicei este continuat în „cărțulia” („libriciolul” cum îi spune el în jurnal, românizare a it. libricciuolo) la care lucrează în 1981 și care „e o adevărată întemeiere a criticii literare europene și de aceea am obligația să scriu și să public Meteorologia lecturii, schiță a literaturii europene de la Homer până în zilele noastre... indispensabilă pentru oricine, de oriunde, care se ocupă de literatură” (14 aug.1981, p.
Un jurnal care își scrie autorul by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2454_a_3779]
-
apropia de propriul său sine. 649. Cel ce-și dă silința să-și trăiască viața cu orice preț uită că și viața își dă silința să îl trăiască pe el. 650. Ce s-ar face cunoașterea fără adevăr? 651. Adevărul adevărat sau fals. Ambele sunt tot adevăruri. 652. O societate mondială fără discriminări rasiale sau etnice este un vis prea frumos pentru așa zisa globalizare unde cei care au reușit să fure, să ucidă, să mintă, să mistifice adevărurile istoriei vor
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
Crede în lacrimile cuvintelor fiindcă acestea nu știu să mintă niciodată ci sunt mințite de cel care le folosește la minciuni. 671. Amintirea verii sentimentale dă căldura iernii singurătății. 672. De ce trebuie să cununăm osânda cu păcatul acestei lumi? 673. Adevăratul câștigător de cele mai multe ori nu este învingătorul ci învinsul. 674. Cum ar arăta bolta sufletului nostru fără lumina divină a stelelor unor amintiri ce răsar din întunericul singurătății? 675. Întreaga lume se oglindește în noi chiar dacă oglinda ei este spartă
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
a fericirii cu necunoașterea. 760. Ca să fii fericit mai întâi trebuie să-ți cunoști fericirea, iar cum cunoașterea se bazează pe adevăr iar noi nu vom cunoaște niciodată adevărul absolut este lesne de înțeles de ce nu vom cunoaște niciodată fericirea adevărată. 761. Nu te îndepărta niciodată de ochii sufletului tău fiindcă s-ar putea să orbești văzând prin privirea altuia. 762. A fi străin de tine înseamnă înainte de toate a realiza cât de mult mai ai de cunoscut pentru a parcurge
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
să se înțeleagă pe sine. 797. Nu uita, căldura privirilor a fost dată pentru a topi gheața din cuvintele spuse adeseori fără nici un rost. 798. Diferența dintre o vorbă și un cuvânt constă în Dumnezeul ce a făurit Cuvântul. 799. Adevărata singurătate a privirii este atunci când nu se regăsește nici în Lumina Divină a Iubirii. 800. Totul trece până și lumea viselor tale odată cu întreaga existență iar tot ce rămâne este doar Iluzia Vieții tale că aici va mai fi mereu
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
măruntaie de frigidere, spinări ale unor scrinuri cândva trufașe. Din ele, când va să fie ziua, va reface omul așa cum îl vede el de acolo, din singurătatea lui de om de la margine, de care nu se apropie nimeni niciodată cu adevărat. Va ieși o făptură înaltă, înfiptă în picioroange de lemn, cu pântece din gumă și măruntaie de metal, cu spatele din tablă arsă, cap de ghips și coroană de cârpe. Ea va fi pentru el singura în stare să salveze
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
pierd în această viață. Politica nu duce lipsă de soții fatale. Cum v-ați ferit de tentația puterii? Niciodată nu am fost tentată de putere. Din cauza politicii, așa cum spun, numai unsprezece ani am fost o căsnicie autentică, o familie în adevăratul sens al cuvântului. În august 1980, odată cu nașterea mișcării „Solidaritatea”, politica l-a absorbit pe soțul meu și continuă să existe în el, deși nu mai deține nicio funcție publică. Noi, ca familie, am plătit un preț mare pentru angajarea
„Politica trebuie să se oprească la pragul casei mele“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2458_a_3783]
-
în urmă - și ne-o prezintă calm și trist, dar fără patetism. Rostește, imploră, cântă, declamă pe versurile lui Pasolini despre mamele lașe, mediocre, feroce, dedicând poezia pasoliniană celor două femei dispărute. E o poezie ce frizează insuportabilul, tulburător de adevărată însă. Ce spune Pasolini despre mame? Că-s lașe cu toate crescându-și copiii să-și plece capul pentru a cere o slujbă, pentru a fi practici și a nu-i ofensa pe cei privilegiați. Mame mediocre care-și învață
Un vers și o vioară pentru împăcarea cu viața by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2460_a_3785]
-
de numele Beck. Reeditarea micului roman (196 de pagini), premiat cu 64 de ani în urmă, a readus în actualitate o scriitoare rămasă în umbra tovarășei ei de generație. Scriitorii, ca și cărțile, își au soarta lor, antumă sau postumă. Adevăratul vinovat în afacerea Dreyfus Romancierul englez Robert Harris a reluat într-un recent roman afacerea Dreyfus. Căpitanul francez de origine evreiască Alfred Dreyfus a fost condamnat în 1894 pentru trădare în folosul Germaniei și expediat în Insula Diavolului. În 1906
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2461_a_3786]
-
recent roman afacerea Dreyfus. Căpitanul francez de origine evreiască Alfred Dreyfus a fost condamnat în 1894 pentru trădare în folosul Germaniei și expediat în Insula Diavolului. În 1906 va fi declarat nevinovat, fără totuși ca autoritățile militare să dezvăluie numele adevăratului vinovat. Comandantul Georges Picquart, care a condus ancheta, nu s-a îndoit nici o clipă că vinovatul era Dreyfus. Felicitat de toți, el devine, la 40 de ani, cel mai tânăr locotenent colonel al Armatei franceze și e numit șef al
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2461_a_3786]
-
ca artă. „Sunt chiar dispus să propun ideea că există în orice mare poezie ceva ce trebuie să rămână inexplicabil, oricât de complet l-am cunoaște pe poet, și că acest lucru contează cel mai mult” (afirmă în Hotarele criticii). Adevăratul critic este acela care sporește autonomia cititorului, ducându-l până în fața unui mister cvasidantesc, pentru a-l părăsi acolo fără niciun ajutor din afară, „criticul care face critică e diferit de cel care trece de hotarele criticii”, ultimul, preferat de
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
face critică e diferit de cel care trece de hotarele criticii”, ultimul, preferat de Eliot, având un rol formativ, chiar inițiatic. Acest relativism aparent este o formă de îngăduință, de larghețe a spiritului și de liberalism al gustului. Un critic adevărat, este de părere Eliot, nu pune etichete și evită violența verdictelor, lăsând adesea timpul să acționeze natural; în mod ideal el ar trebui să nu se pripească (Ce este poezia minoră?). Termenul minor nu are, pentru eseist, implicații peiorative, ci
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
mai puțin să fie citită decât „poezia majoră”. „S-ar putea să fim în mod special înzestrați pentru a aprecia un poet pe care foarte puțini oameni sunt în stare să-l guste”. Gustul propriu e o condiție a lecturii adevărate și presupune autenticitate, afirmație reluată în Dante, unde precizează că metoda optimă de a cit este o „fericită suspensie a credinței personale”, un abandon în spațiul lecturii, unde „vei crede în teologia lui Dante exact așa cum crezi în realitatea fizică
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
Tradiția și talentul personal), percepția poeziei devenind „un întreg viu care cuprinde toată poezia scrisă de-a lungul vremurilor”. În Funcția criticii, consideră literaturile drept întreguri organice, sisteme. „O moștenire comună și o cauză comună îi unesc pe artiști. Între adevărații artiști ai tuturor timpurilor există, cred, o comuniune incon- știentă”. Dar pasiunea pentru înglobarea trecutului nu este o pedanterie, ci o posibilitate de acțiune, fiindcă „O literatură se deosebește de viața omului prin faptul că se poate întoarce asupra propriului
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
Și ea... - abia mi-a răspuns și iar a închis. Aproape de prânz, în ziua următoare, eram, deja, la Consulatul General al Ucrainei, la Suceava. Povestea era cunoscută, însă se încerca, în mod diplomatic, să nu se facă din incident o adevărată catastrofă, deși situația era suficient de gravă. În urma mai multor încercări, pe telefonul Olesyei, au răspuns părinții săi. Plângând, mi-au spus că ea intrase în comă, imediat ce un besmetic, în seara de dinainte, îi înfipsese o furcă între coaste
De sărbători, dulcele plâns. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
pier fără giudeț...”. Un gând reflex greu de stăpânit este acela că, fiindcă a trecut atâta vreme, noi am fi mai deștepți. Ne miră când scriu și oamenii din vechime ce știm să scriem noi. Miron Costin: „...nu toate sunt adevărate câte vin pren auzul nostru”. Așa îmi spun și eu noaptea când, trezindumă, aud cum îmi vuiesc în ureche motoarele pe Spătarului de ai zice că, vorba lui Alexandru Rosetti, prin 1948, când, împungându-l cu bastonul (sau cu umbrela
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2464_a_3789]
-
o acoperite cu scoarță de copac și pământ. Pereții erau 35 I O N A N T O N D A T C U ( C A N A D A ) D Lestine iterare scrisoare la Paris, prin care explica regelui adevărata stare de păsările, împotriva numeroaselor animale sălbatice. fapt. Din conținut se înțelegea că va face tot posibilul să Principala ocupație era cultivarea pământului, a viței de vie și înființeze ateliere meșteșugărești și să dezvolte agricultura, comerțul cu arbori, pe care
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
nu face decât să-și aducă la suprafață și să-și valorifice, la locul lor (i. e. în genul cel mai adecvat), calități ce i-au fost proprii de la bunînceputul devenirii sale literare, când, elev de liceu și student, scria versuri adevărate, deloc contaminate și corupte de norul radioactiv din afară și oficial al realismului socialist. (Depun mărturie, fiindcă le-am citit.) În felul acesta, de numele lui se leagă de acum încolo și creația memorialistică și de ficțiune, rotunjind - în chip
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
căreia viața nu poate fi suportată decît cu gîndul la un sens transcendent. Fără propteaua providenței, gingașii își pierd mințile. E delicatețea anemică a artiștilor hipersensibili, care înnebunesc dacă intuiesc că placiditatea metafizică a acestui univers e iremediabilă. Pentru Dennett, adevăratul eroism cognitiv e să contempli absurditatea vieții fără să recurgi la surogate de înfrumusețare, pe cînd la Plantinga eroismul cunoașterii stă în puterea de a te lepăda de aroganța faustică a celui care vrea să știe tot. La Plantinga precumpănește
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
58 I O N C . Ș T E F A N ( R O M Â N IA ) Scriu cu plăcere și din convingere despre o carte care mi-a plăcut în mod deosebit. Este vorba de volumul „Povestiri adevărate. Crâmpeie de viață”, de un autor bine cunoscut și respectat în rândurile intelectualității argeșene. Aceasta pentru faptul că el a devenit un veritabil reprezentant moral al unei vestite localități: Domnești, din județul Argeș un om devotat trup și suflet consătenilor
O carte cu deosebite rezonanţe sufleteşti. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
personalități locale, studii de gramatică și istorie. De mult nu mi-a fost dat să citesc o nouă apariție ca această carte, motivația afirmațiilor mele referindu-se la faptul că în paginile ei am întâlnit o îmbinare armonioasă între „Povestirile adevărate”, pe care autorul însuși le-a trăit, cum ar fi: „Domnești între legendă și adevăr” sau „O poveste devenită realitate” și legende istorice, preluate ca adevărate, bazate pe hrisoave și tradiții folclorice, precum: „O poveste însângerată” și „Amintiri nostalgice”. Unele
O carte cu deosebite rezonanţe sufleteşti. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
-se la faptul că în paginile ei am întâlnit o îmbinare armonioasă între „Povestirile adevărate”, pe care autorul însuși le-a trăit, cum ar fi: „Domnești între legendă și adevăr” sau „O poveste devenită realitate” și legende istorice, preluate ca adevărate, bazate pe hrisoave și tradiții folclorice, precum: „O poveste însângerată” și „Amintiri nostalgice”. Unele lecturi provin din relatările altora, oameni de seamă din Domnești, așa cum putem exemplifica: „Durerea unei iubiri”, preluată din memoriile profesorului universitar Petru Ionescu-Muscel, despre o pasiune
O carte cu deosebite rezonanţe sufleteşti. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
acestui volum - destine pe care autorul le consideră demne de scrisul său. Îi urăm domnului Ion C. Hiru noi succese pe drumul spre o împlinire superioară. O CARTE CU DEOSEBITE REZONANȚE SUFLETEȘTI ION C. HIRU Ed. Alfa, Iași, 2010 „Povestiri adevărate. Crâmpeie de viață”
O carte cu deosebite rezonanţe sufleteşti. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
capitolului, unde vorbește de „organicismul” criticii lui Sebastian, adică nevoia de a încadra lectura textului într-o atmosferă coerentă („nici o operă nu e ruptă din timpul ei”, p.58), care ar fi trebuit pus la temelia întregului. Privilegierea unor mărturisiri adevărate în împrejurări dramatice sau observații cu caracter global, imposibil de gestionat în afara condițiilor care le-au generat („Cerebral și patetic, iudaismul oscilează între luciditatea și febra lui... amândouă prinse într-o luptă care nu le suprimă, nici nu le împacă
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]