5,887 matches
-
întâielor fete. Sub aspect semantic, adjectivul pronominal ordinal exprimă ordinea în spațiu, în timp sau sub aspectul calității, a obiectelor denumite de substantivul determinat: „Să mor de-ntâia rază din ochii tăi cei reci.”( M. Eminescu, IV, p. 430) MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Sub aspect morfologic, situații deosebite prezintă adjectivele întâiul, primul, secundul, ultimul. Spre deosebire de pronume, care conțin în planul lor semantic și în structura formelor categoria determinării (realizată ca determinare definită) ca o constantă, adjectivele se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantic, adjectivul pronominal ordinal exprimă ordinea în spațiu, în timp sau sub aspectul calității, a obiectelor denumite de substantivul determinat: „Să mor de-ntâia rază din ochii tăi cei reci.”( M. Eminescu, IV, p. 430) MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Sub aspect morfologic, situații deosebite prezintă adjectivele întâiul, primul, secundul, ultimul. Spre deosebire de pronume, care conțin în planul lor semantic și în structura formelor categoria determinării (realizată ca determinare definită) ca o constantă, adjectivele se pot înscrie în sintagme
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
timp sau sub aspectul calității, a obiectelor denumite de substantivul determinat: „Să mor de-ntâia rază din ochii tăi cei reci.”( M. Eminescu, IV, p. 430) MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Sub aspect morfologic, situații deosebite prezintă adjectivele întâiul, primul, secundul, ultimul. Spre deosebire de pronume, care conțin în planul lor semantic și în structura formelor categoria determinării (realizată ca determinare definită) ca o constantă, adjectivele se pot înscrie în sintagme nominale dezvoltând opoziția determinare (definită) - determinare nedefinită - nedeterminare, prezentând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Sub aspect morfologic, situații deosebite prezintă adjectivele întâiul, primul, secundul, ultimul. Spre deosebire de pronume, care conțin în planul lor semantic și în structura formelor categoria determinării (realizată ca determinare definită) ca o constantă, adjectivele se pot înscrie în sintagme nominale dezvoltând opoziția determinare (definită) - determinare nedefinită - nedeterminare, prezentând, în consecință, forme diferite. Adjectivele întâi și ultim prezintă forme diferite în funcție de poziție, întocmai ca în sintagmele formate din substantiv și adjectiv calificativ: primesc morfemul determinării
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Spre deosebire de pronume, care conțin în planul lor semantic și în structura formelor categoria determinării (realizată ca determinare definită) ca o constantă, adjectivele se pot înscrie în sintagme nominale dezvoltând opoziția determinare (definită) - determinare nedefinită - nedeterminare, prezentând, în consecință, forme diferite. Adjectivele întâi și ultim prezintă forme diferite în funcție de poziție, întocmai ca în sintagmele formate din substantiv și adjectiv calificativ: primesc morfemul determinării când preced substantivul: ultimul an, ultima vară/anul ultim, vara ultimă, întâia clasă/anul întâi, clasa întâi. Adjectivul întâi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
definită) ca o constantă, adjectivele se pot înscrie în sintagme nominale dezvoltând opoziția determinare (definită) - determinare nedefinită - nedeterminare, prezentând, în consecință, forme diferite. Adjectivele întâi și ultim prezintă forme diferite în funcție de poziție, întocmai ca în sintagmele formate din substantiv și adjectiv calificativ: primesc morfemul determinării când preced substantivul: ultimul an, ultima vară/anul ultim, vara ultimă, întâia clasă/anul întâi, clasa întâi. Adjectivul întâi, în poziție postsubstantivală, rămâne din motive fonetice invariabil în funcție de gen. În topică postsubstantivală, adjectivul întâi se întrebuințează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diferite. Adjectivele întâi și ultim prezintă forme diferite în funcție de poziție, întocmai ca în sintagmele formate din substantiv și adjectiv calificativ: primesc morfemul determinării când preced substantivul: ultimul an, ultima vară/anul ultim, vara ultimă, întâia clasă/anul întâi, clasa întâi. Adjectivul întâi, în poziție postsubstantivală, rămâne din motive fonetice invariabil în funcție de gen. În topică postsubstantivală, adjectivul întâi se întrebuințează numai într-o serie de sintagme relativ fixe:clasa întâi, anul întâi care nu reprezintă varianta pozițională a sintagmelor întâia clasă, întâiul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din substantiv și adjectiv calificativ: primesc morfemul determinării când preced substantivul: ultimul an, ultima vară/anul ultim, vara ultimă, întâia clasă/anul întâi, clasa întâi. Adjectivul întâi, în poziție postsubstantivală, rămâne din motive fonetice invariabil în funcție de gen. În topică postsubstantivală, adjectivul întâi se întrebuințează numai într-o serie de sintagme relativ fixe:clasa întâi, anul întâi care nu reprezintă varianta pozițională a sintagmelor întâia clasă, întâiul an. În consecință, la plural poziția postsubstantivală a adjectivului nu este posibilă. În locul adjectivului se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
invariabil în funcție de gen. În topică postsubstantivală, adjectivul întâi se întrebuințează numai într-o serie de sintagme relativ fixe:clasa întâi, anul întâi care nu reprezintă varianta pozițională a sintagmelor întâia clasă, întâiul an. În consecință, la plural poziția postsubstantivală a adjectivului nu este posibilă. În locul adjectivului se întrebuințează, rar, pronumele, în aceste sintagme compuse, imediat după substantiv: clasele întâi, anii întâi, în sintagme libere, prin intermediul prepoziției de aglutinată: întâii oameni/oamenii dintâi. Aceeași întrebuințare caracterizează și singularul sintagmelor libere: întâia fată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
postsubstantivală, adjectivul întâi se întrebuințează numai într-o serie de sintagme relativ fixe:clasa întâi, anul întâi care nu reprezintă varianta pozițională a sintagmelor întâia clasă, întâiul an. În consecință, la plural poziția postsubstantivală a adjectivului nu este posibilă. În locul adjectivului se întrebuințează, rar, pronumele, în aceste sintagme compuse, imediat după substantiv: clasele întâi, anii întâi, în sintagme libere, prin intermediul prepoziției de aglutinată: întâii oameni/oamenii dintâi. Aceeași întrebuințare caracterizează și singularul sintagmelor libere: întâia fată/fata dintâi. Observații: În poziție
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singularul sintagmelor libere: întâia fată/fata dintâi. Observații: În poziție postsubstantivală, de fapt, în aceste sintagme libere, intervin mutații importante în planul semantic și chiar în statutul morfologic al termenului, care se apropie de clasa adverbului. Întrebuințat în topică obiectivă (adjectiv pronominal + substantiv), adjectivul pronominal are formă identică cu pronumele, când sintagma nominală din care face parte se caracterizează prin determinare definită, realizată categorial, prin morfem, preluat de adjectiv: primul an, prima zi, întâiul an, întâia zi etc. Când sintagma realizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întâia fată/fata dintâi. Observații: În poziție postsubstantivală, de fapt, în aceste sintagme libere, intervin mutații importante în planul semantic și chiar în statutul morfologic al termenului, care se apropie de clasa adverbului. Întrebuințat în topică obiectivă (adjectiv pronominal + substantiv), adjectivul pronominal are formă identică cu pronumele, când sintagma nominală din care face parte se caracterizează prin determinare definită, realizată categorial, prin morfem, preluat de adjectiv: primul an, prima zi, întâiul an, întâia zi etc. Când sintagma realizează prin mijloace concrete
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al termenului, care se apropie de clasa adverbului. Întrebuințat în topică obiectivă (adjectiv pronominal + substantiv), adjectivul pronominal are formă identică cu pronumele, când sintagma nominală din care face parte se caracterizează prin determinare definită, realizată categorial, prin morfem, preluat de adjectiv: primul an, prima zi, întâiul an, întâia zi etc. Când sintagma realizează prin mijloace concrete determinarea, substantivul și adjectivul pronominal rămân nedeterminate categorial; în structura lor nu mai intervine morfemul determinării: acest prim an, această primă zi etc. În aceste
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
identică cu pronumele, când sintagma nominală din care face parte se caracterizează prin determinare definită, realizată categorial, prin morfem, preluat de adjectiv: primul an, prima zi, întâiul an, întâia zi etc. Când sintagma realizează prin mijloace concrete determinarea, substantivul și adjectivul pronominal rămân nedeterminate categorial; în structura lor nu mai intervine morfemul determinării: acest prim an, această primă zi etc. În aceste sintagme, adjectivul ordinal realizează opozițiile categoriale de gen, număr și caz, asemenea adjectivelor calificative, exclusiv la nivel dezinențial. Masculin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
an, prima zi, întâiul an, întâia zi etc. Când sintagma realizează prin mijloace concrete determinarea, substantivul și adjectivul pronominal rămân nedeterminate categorial; în structura lor nu mai intervine morfemul determinării: acest prim an, această primă zi etc. În aceste sintagme, adjectivul ordinal realizează opozițiile categoriale de gen, număr și caz, asemenea adjectivelor calificative, exclusiv la nivel dezinențial. Masculin N.Ac.G.D.: -Ø (singular): acest prim (întâi, secund, ultim) an -i (plural): acești primi (întâi, secunzi, ultimi) ani Feminin Singular N.Ac
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin mijloace concrete determinarea, substantivul și adjectivul pronominal rămân nedeterminate categorial; în structura lor nu mai intervine morfemul determinării: acest prim an, această primă zi etc. În aceste sintagme, adjectivul ordinal realizează opozițiile categoriale de gen, număr și caz, asemenea adjectivelor calificative, exclusiv la nivel dezinențial. Masculin N.Ac.G.D.: -Ø (singular): acest prim (întâi, secund, ultim) an -i (plural): acești primi (întâi, secunzi, ultimi) ani Feminin Singular N.Ac.: -ă(e): această primă, ultimă, întâie fată G.D.: -e: acestei prime
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întâi, secund, ultim) an -i (plural): acești primi (întâi, secunzi, ultimi) ani Feminin Singular N.Ac.: -ă(e): această primă, ultimă, întâie fată G.D.: -e: acestei prime, ultime fete Plural N.Ac.G.D.: -e: aceste/acestor prime, ultime fete Observații: Adjectivul întâia nu se întrebuințează la cazurile genitiv-dativ. Adjectivul păstrează aceleași forme, când sintagma se caracterizează prin determinare nedefinită: un prim an, o primă mișcare ș.a.m.d. sau prin nedeterminare: ca prim moment, ca ultimă speranță ș.a.m.d. Celelalte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întâi, secunzi, ultimi) ani Feminin Singular N.Ac.: -ă(e): această primă, ultimă, întâie fată G.D.: -e: acestei prime, ultime fete Plural N.Ac.G.D.: -e: aceste/acestor prime, ultime fete Observații: Adjectivul întâia nu se întrebuințează la cazurile genitiv-dativ. Adjectivul păstrează aceleași forme, când sintagma se caracterizează prin determinare nedefinită: un prim an, o primă mișcare ș.a.m.d. sau prin nedeterminare: ca prim moment, ca ultimă speranță ș.a.m.d. Celelalte adjective ordinale își păstrează forma comună cu pronumele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întâia nu se întrebuințează la cazurile genitiv-dativ. Adjectivul păstrează aceleași forme, când sintagma se caracterizează prin determinare nedefinită: un prim an, o primă mișcare ș.a.m.d. sau prin nedeterminare: ca prim moment, ca ultimă speranță ș.a.m.d. Celelalte adjective ordinale își păstrează forma comună cu pronumele, indiferent de topică (al doilea pas/pasul al doilea, cel din urmă pas/pasul cel din urmă) sau de gradul sau tipul de determinare prin care se caracterizează sintagma nominală: al doilea eveniment
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al doilea pas/pasul al doilea, cel din urmă pas/pasul cel din urmă) sau de gradul sau tipul de determinare prin care se caracterizează sintagma nominală: al doilea eveniment/un al doilea eveniment/cel de al doilea eveniment. SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC " SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Funcția sintactică cea mai frecventă a adjectivului pronominal ordinal este atributul: „Ceasul ultim îi împacă toată viața-i de durere.” (M. Eminescu, I, p. 53) Adjectivele pronominale ordinale stau, în topică obiectivă, în fața substantivului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al doilea, cel din urmă pas/pasul cel din urmă) sau de gradul sau tipul de determinare prin care se caracterizează sintagma nominală: al doilea eveniment/un al doilea eveniment/cel de al doilea eveniment. SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC " SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Funcția sintactică cea mai frecventă a adjectivului pronominal ordinal este atributul: „Ceasul ultim îi împacă toată viața-i de durere.” (M. Eminescu, I, p. 53) Adjectivele pronominale ordinale stau, în topică obiectivă, în fața substantivului. Cele mai multe se întrebuințează, însă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
urmă) sau de gradul sau tipul de determinare prin care se caracterizează sintagma nominală: al doilea eveniment/un al doilea eveniment/cel de al doilea eveniment. SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC " SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Funcția sintactică cea mai frecventă a adjectivului pronominal ordinal este atributul: „Ceasul ultim îi împacă toată viața-i de durere.” (M. Eminescu, I, p. 53) Adjectivele pronominale ordinale stau, în topică obiectivă, în fața substantivului. Cele mai multe se întrebuințează, însă, în mod liber și în poziție postsubstantivală. Stau numai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
doilea eveniment/cel de al doilea eveniment. SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC " SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Funcția sintactică cea mai frecventă a adjectivului pronominal ordinal este atributul: „Ceasul ultim îi împacă toată viața-i de durere.” (M. Eminescu, I, p. 53) Adjectivele pronominale ordinale stau, în topică obiectivă, în fața substantivului. Cele mai multe se întrebuințează, însă, în mod liber și în poziție postsubstantivală. Stau numai în fața substantivului locuțiunile al nu știu câtelea decret, cine știe al câtelea decret și în mod curent adjectivul întâiul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
53) Adjectivele pronominale ordinale stau, în topică obiectivă, în fața substantivului. Cele mai multe se întrebuințează, însă, în mod liber și în poziție postsubstantivală. Stau numai în fața substantivului locuțiunile al nu știu câtelea decret, cine știe al câtelea decret și în mod curent adjectivul întâiul. PRONUMELE INTEROGATIVTC "PRONUMELE INTEROGATIV" Sub aspect semantic, pronumele interogativ se caracterizează prin apartenența la instrumentele interogației, alături de adverbele interogative; sunt substitute ale unor substantive (pronume) care ar conține informațiile dorite, căutate de subiectul vorbitor în legătură cu identitatea unor „obiecte” din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exclamative, pronumele ce devine mijloc de marcare a exclamației, fără conținut semantic propriu și fără funcție sintactică: „Ce? Când luna se strecoară printre nouri, prin pustii,/ Tu cu lumea ta de gânduri după ea să te ații?” (Ibidem, p. 157) ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV" Cu excepția pronumelui cine, toate celelalte dezvoltă și valori adjectivale. Se mai adaugă locuțiunea adjectivală ce fel de, căreia nu-i corespunde un pronume: Ce fel de om e Tudor? Sub aspect semantic, adjectivele interogative mențin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]