27,712 matches
-
ministrului agriculturii Ioan Oancea - adjunct al ministrului contractării și achizitio- nării produselor agricole Neculai Mantz - adjunct al ministrului agriculturii Costică Leu - secretar de stat la Ministerul Agriculturii Traian Garba - președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Productie Ștefan Gușa - prim-adjunct al ministrului apărării naționale - șeful Marelui Stat Major Constantin Nuta - general-locotenent, adjunct al ministerului de interne, șef al Inspectoratului general al miliției Ana Ferentz Mircea - secretar al C.C. al U.T.C. Stelian Necula - adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini
DECRET nr. 124 din 24 mai 1989 privind unele măsuri pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţii a campaniei agricole de vara - 1989 -. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106758_a_108087]
-
alătură, la sfârșitul anilor ’60, „grupului oniric” (care îi reunea pe Leonid Dimov, Dumitru Țepeneag, Vintilă Ivănceanu ș.a.). Din 1983, a lucrat, timp de doisprezece ani, în redacția revistei ieșene „Convorbiri literare” (corector la început, mai târziu redactor, redactor-șef adjunct). A colaborat la „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Tribuna”, „Steaua”, „Familia”, „Argeș”, „Echinox”, „Convorbiri literare”, „România literară” (revistă în care ține, din 1992, rubrica „Cerșetorul de cafea”) ș.a. Este laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” (2002). Aparent, într-o primă instanță
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
prozator și dramaturg. Absolvent al Facultății de Litere din Cluj în 1950, B. devine lector universitar la aceeași facultate, obținând titlul de doctor în filologie în 1952. Publică, începând din 1950, în presa locală („Lupta Ardealului”, „Făclia”, „Tribuna”). Redactor-șef adjunct la ziarul „Munca” din București, colaborează la „Contemporanul”, „Revista literară”, „Teatru”, „Romanian News”. Debutează ca prozator în 1953 cu nuvela Mina din vale, inspirată din viața minerilor în perioada construcției socialiste, iar ca dramaturg în 1957, cu piesa Nopțile tăcerii
BUSECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285961_a_287290]
-
consacrarea definitivă, aprecierea cvasiunanimă. E ales membru al Biroului Uniunii Scriitorilor și devine membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, în calitate de „scriitor reprezentativ”, într-un moment de „deschidere” a politicii comuniste. Din toamna anului 1968, e redactor-șef adjunct, iar din 1970, redactor-șef la „România literară”. Realizează, semnând scenariul și regia, pelicula de lungmetraj Printre colinele verzi (1970), adaptare cinematografică a romanului Animale bolnave; filmul e inclus în selecția oficială a Festivalului de la Cannes în 1971. B. însoțește
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
expunerea sistemului speculativ al lui B., grupate în Trilogia cunoașterii (1943), Trilogia culturii (1944) și Trilogia valorilor (1946). Îndepărtat din învățământul universitar în 1948, este angajat ca bibliotecar la Biblioteca din Cluj a Academiei Republicii Populare Române (din 1954, director adjunct), cercetător științific la Institutul de Istorie și Filosofie (1949-1953) și apoi pe lângă Secția de istorie literară și folclor a Academiei, Filiala Cluj. Elaborează pentru aceasta lucrările Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea și Experimentul și spiritul matematic
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
, revista apărută la Craiova, lunar, din mai 1969 până în februarie 1973, ca organ al Consiliului Uniunii Asociațiilor Studențești din Universitatea Craiova. Redactor-șef este Constantin Dumitrache, urmat de Dan Lupescu, Tiberiu Popescu și Șerban Tarata; redactor-șef adjunct - Viorel Mortu; secretari de redacție - Janet Nica, Bucur Demetrian. Revista științifică și culturală, C.u. publică poezie, proza, eseuri, cronici, interviuri. Colaborează cu versuri Dan Lupescu, Lucian Avramescu, G. Jianu, Mircea Florin Șandru, Daniela Crăsnaru, Dumitru Chițu, Cornel Bălosu, Viorica
CADRAN UNIVERSITAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285986_a_287315]
-
ortografic, precum și lucrarea lui D. Macrea Probleme de fonetică sunt singurele apariții editoriale referitoare la limba română. În presă, moartea lui Stalin revigorează și pentru lingviști comentariile de rigoare, bunăoară la Contemporanul, contribuții substanțiale își aduc D Macrea 66, director adjunct la Institutul de lingvistică și Jean LIVESCU 67; în presa lingvistică, atari intervenții vor fi fost, desigur, mult mai numeroase. Din cuvântul lui D.Macrea 68 la Sesiunea științifică anuală a Academiei R.P.R. din 16-17 iunie, aflăm printre altele, că
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de personaj. Trebuie să spunem de asemenea că inginerul Iona Jămănaru care are o soție reacționară, un fiu asasin, o fiică șovăielnică - constitue un contrast prea puternic față de familia lui, contrast insuficient explicat. Socotim de asemenea că secretarul sau secretarul adjunct al Județenei de partid, care are o apariție scurtă și neînsemnată, este slab înfățișat, necorespunzător răspunderii pe care o deține. Drept concluzie generală, fie din cauză că autorul nu a reușit întotdeauna să-i înfățișeze într-o lumină puternică, fie că actorii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
totul și cu totul nou. Adevărul Își găsește ereditatea În Scânteia. De altfel, imediat după revoluția din decembrie 1989, vreo două sau trei numere s-au numit Scânteia poporului, avându-l ca redactor-șef pe Anghel Paraschiv, fost redactor-șef adjunct al ziarului Scânteia. Dumitru Tinu a fost multă vreme corespondent internațional al ziarului, având misiuni foarte importante. Unica dată când am purtat o discuție profundă cu acesta a fost În timpul vizitei lui Adam Michnik la București, În primăvara anului 1997
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
folosit de privilegiul ăsta ca să petrecem scurte vacanțe în Europa - Roma, Zürich. Era o modalitate plăcută de a ne mai calma. Ce să-ți mai spun despre perioada aceea? Am fost avansat la muncă. De la simplu funcționar am ajuns director adjunct al departamentului și mi s-a dat în grijă tot ce ținea de plângerile turiștilor. N-am fost niciodată implicat în viața socială studențească, nu aveam timp de pierdut în cafenele. Mi-am cumpărat o mașină și alergam dintr-un
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
devenit centrală în viața lui și graficul și-a continuat, gradat, progresul. Ascensiunea, așa cum o descrie el, e adesea lentă, dificilă și uneori plină de obstacole în calea progresului. Am fost avansat la muncă. De la simplu funcționar am ajuns director adjunct al departamentului și mi s-a dat în grijă tot ce ținea de plângerile turiștilor. La muncă, așa cum am zis, am fost și avansat și...Nu mi-a trebuit mult ca să-mi dau seama că nu voi putea face ceva
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Looking at change: Natasha, 21: New immigrant from Russia to Israel”, Narrative Study of Lives, 1, pp. 92-129. Lieblich, A. (1995), „A preliminary exploration of high-school experience and its effects on graduates of the rehabilitative teaching project at the high-school adjunct to the Hebrew University of Jerusalem”, în G. Ben-Shankhar și A. Lieblich (eds), Studies in psychology in honor of Solomon Kugelmass (pp. 176-201), Magness, Ierusalim. Lieblich, A., Josselson, R. (eds) (1994), The narrative study of lives, vol. 2: Exploring identity
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
cu zi, dezvăluind-o fără milă. Ziariștii sunt primii care pătrund în haosul prezentului, bătând la uși închise, asumându-și riscuri pentru a descoperi începuturile adevărului. Dacă nu ei, atunci cine să o facă?(1) Pentru Randall, fost redactor-șef adjunct la Observer, un ziarist nu poate fi altcumva decât o persoană incomodă și un luptător, capabil să refuze vigilent și categoric versiunea autorizată, aceea pe care oamenii de afaceri, birocrații și politicienii o aleg spre a fi difuzată. Timidul, delicatul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
combină tehnica știrii cu tehnica narativă. Iată un fragment dintr-un reportaj citat de Karen Elliott House (1977): Dalton Wilson are un salariu frumos, o titulatură lungă și un birou curat. La 52 de ani, d. Wilson este adjunctul directorului adjunct pe probleme de management la Serviciul Agricol Străin, din cadrul Ministerului Agriculturii. Zilele trecute, pe când d. Eilson stătea sprijinit de spătarul scaunului și citea anunțurile imobiliare din Washington Post, un ziarist îl întrerupe delicat: „Ce face acum un om cu funcția
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să planifice proiecte pentru anii următori, chiar dacă în sertar îi așteaptă alte proiecte vechi de 10 ani. Ministrul Bergland ne asigura că acum câteva săptămâni a dat un ordin de evaluare a tuturor proiectelor existente. Discutând cu Joe Haas, director adjunct al ministerului, acesta ne privea uimit. Habar nu avea despre ordinul ministrului. 6.4. Portretul Teoria presei identifică mai multe tipuri de portret: necrolog, medalion, șarjat sau caricatură etc. Dintre toate, ne interesează portretul mai amplu - cel evocator (medalion). În
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
afișând mereu o nemulțumire superioară și vag condescendentă, să se plângă de amatorismul sau prostia altora și, nu în cele din urmă, să se joace cu oamenii, culpabilizându-i în fel și chip. De pildă, un anume domn Zăinescu (redactor-șef adjunct la Scânteia Tineretului) avea obiceiul să însoțească personal pe proaspătul angajat și să-l prezinte viitorilor colegi, copleșindu-l cu cele mai afectuoase vorbe, în stilul său inconfundabil (subtil jignitor): „Iată, am alături de mine un tânăr ambițios și plin de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și funcția de decan (1953-1954) la Facultatea de Filologie și apoi pe aceea de rector al Institutului de Limbi Străine (1954-1955) și al Institutului Pedagogic (1955-1959). A fost secretar general al Societății de Științe Istorice și Filologice (1960-1968), redactor-șef adjunct la „Gazeta învățământului” (1951-1953) și redactor responsabil adjunct la „Limbă și literatură”. A debutat în anul 1928, la „Bilete de papagal”, iar editorial în 1948, cu monografia Alecu Russo. Omul, opera. Tributar până către sfârșitul deceniului al șaptelea din secolul
BOLDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285801_a_287130]
-
Filologie și apoi pe aceea de rector al Institutului de Limbi Străine (1954-1955) și al Institutului Pedagogic (1955-1959). A fost secretar general al Societății de Științe Istorice și Filologice (1960-1968), redactor-șef adjunct la „Gazeta învățământului” (1951-1953) și redactor responsabil adjunct la „Limbă și literatură”. A debutat în anul 1928, la „Bilete de papagal”, iar editorial în 1948, cu monografia Alecu Russo. Omul, opera. Tributar până către sfârșitul deceniului al șaptelea din secolul trecut unui concept sociologizant de literatură, B. a
BOLDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285801_a_287130]
-
n. Branea) și al lui Iulian Boldea, lucrător (șef de tren) la CFR. B. frecventează Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității din Cluj-Napoca (1985-1989). Redactor, din 1986, la revista „Echinox”, îndeplinește, în 1988 și 1989, funcția de redactor-șef adjunct. Publică versuri, eseuri și cronici literare. După licență, devine profesor la Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș. În paralel, este redactor la revista „Vatra”, secretar de redacție, în perioada 1994-1997, al revistei „Educație și cultură” (editată de Casa Corpului Didactic
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
j. Edineț), etnolog. Este fiul Anei (n. Burbulea) și al lui Gheorghe Botezatu, țărani răzeși. A absolvit Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1954), fiind apoi cercetător științific, șeful secției de folclor (1979-1999) și director adjunct al Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1991-1999). Și-a luat doctoratul în filologie cu teza Genurile folclorice și realitatea istoircă (pe baza folclorului haiducesc) (1966). A fost distins cu titlul onorific „Om emerit” (1990
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
ca poet în revista „Gând tineresc” din Alba Iulia (1947) și, editorial, cu volumul Cincisutistul (1952). A colaborat, desfășurând totodată și o activitate redacțională, la „Almanahul literar”, „Lupta Ardealului”, „Contemporanul”, „Cravata roșie” (redactor-șef, 1956-1958), „Flacăra”, „Gazeta literară” (redactor-șef adjunct, 1966), „Luceafărul” (redactor, 1958-1960), „Scânteia tineretului” (redactor, 1960), „Steaua”, „România literară”, „Viața românească” ș.a. A condus filiala clujeană a Uniunii Scriitorilor (1953-1955), a fost secretar al Uniunii Scriitorilor (1962-1965), șef al secției Cultură și Artă a CC al PCR (1966-1968
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
secția critică și istorie literară), luându-și licența în 1960. După trei ani de șomaj (din cauza „dosarului”), în 1963 e încadrat corector, apoi redactor la „Gazeta literară”, unde este coleg cu Nichita Stănescu. Între 1968 și 1974, este redactor-șef adjunct la „Luceafărul”; din 1974, redactor, iar din 1990 până la moarte, redactor-șef la „Viața românească”. În 1972, primește o bursă în SUA, prilej cu care, în aprilie 1973, îl vizitează la Chicago pe Mircea Eliade. Întâlnirea cu istoricul religiilor o
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
Sport din București (1953-1955). Este absolvent al Facultății de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967). Lucrează ca desenator tehnic, profesor suplinitor, instructor metodist, iar din 1964, ca redactor și apoi redactor-șef adjunct al revistei „Ateneu” din Bacău. După mutarea la București, devine secretar al Uniunii Scriitorilor (1979), apoi director al Editurii Cartea Românească (1980-1989) și redactor-șef al revistei „Arc” (1991-1997). Debutează cu reportaje în ziarul „Steagul roșu” din Bacău (1958) și
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
una dintre trăsăturile prin care a rămas în amintirea celor care l-au cunoscut. Redactor și secretar de redacție la cotidienele „Moldova nouă” și „Opinia”, unde își face mâna, între 1954 și 1966 îndeplinește, cu profesionalism, funcția de redactor-șef adjunct la „Iașul literar”. După înființarea revistei „Cronica” (1966), trece cu bagajul său de experiență la noul hebdomadar. În afară de periodicele ieșene, în care a semnat sute de cronici teatrale, studii de istoria teatrului, comentarii literare, uneori cronici plastice, B. a mai
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
, publicație apărută la București de la 17 ianuarie 1990 până în 1996, cu subtitlul „Săptămânal independent de opinie și cultură”. Redactor-șef este Eduard Victor Gugui, redactor-șef adjunct - Adrian Ștefan Iurașcu, secretar de redacție - Constantin Călinescu; de la numărul 6/1991, redactor-șef adjunct devine Virgil Miron Pătru, iar secretar general de redacție Cornel Catană, funcție preluată de la numărul 36/1991 de Valentin Hossu-Longin, iar de la numărul 42/1991
BARICADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285642_a_286971]