35,844 matches
-
FĂRĂ CORP (vocea Frumoasei..., foarte ușor reverberată): Te-am visat, te-am îndrăgit... / La-al meu prag și-ntr-a mea lume, / Făt-Frumos, bine-ai venit! // ( Pe fond muzical, reverberate mai accentuat, vocile Ursitoarelor.) URSITOAREA A DOUA (voce): Dar s-aduni adânc în tine, / Printre zilele senine, / Gânduri și suspine: / Dorul după ce-i mai mare / ' N-astă lume trecătoare, / După ce-i desăvârșit.// URSITOAREA A TREIA (voce): Și să-ți cadă la picioare / Acel dar neprețuit... // ( Scade muzica, dispare.) IERONIM: Ești cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mira îndeajuns: de-atâta amar vreme, de când trăim noi laolaltă, ce-am înjghebat? Căsuța asta, care-i ca vai de lume, și-o șură mare și goală, unde ne-am aciuat boișorii. Și pe urmă? DĂNILĂ (leapădă din mână surcelele adunate): Da' fie, Smarandă, că boi ca ai noștri nu găsești să cutreieri șapte sate: porumbi la păr, nalți la trup, țapoși la coarne, amândoi cudalbi, țintați în frunte, ciolănoși și grași, cum sunt mai buni de înjugat la car. Aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
îți saltă căciula în cap! Asta-i, m-a cinstit, odată, bădița... ANISIA: Când n-oi fi fost eu acasă! Se putea altfel? Tot un bou și-o belea! V-ați potrivit cum nici că se putea mai bine: el adună și dumneata vii la de-a gata! Sătulă-s până-n gât de-așa frăție! Că și Ispas, numai să nu-i fie de deochi, pe câtu-i de gros, pe-atâta-i de mototol! Se aude venind, cam de departe, lălăind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
acasă, n-am să încetez a lucra pentru întoarcerea domniei tale, oricât de des mi s-ar făgădui scurtarea cu un cap. LIANA: Îți mulțumesc, bunule prieten. Mă duc să-mi pun strai sărac de copilă orfană și să-mi adun într-o legătură cele trebuincioase la drum lung. Rămâi cu bine și nu mă uita! POSACUL: Umblă sănătoasă! Și când ne-om revedea, să-ți fie ochii senini și sufletul plin de soare. (Liana iese pe ușa din dreapta. Posacul o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lui Homer... * B2: Cine-ar putea să spună câți secoli au trecut de-o lună, de când nu te-am văzut? Iubito, fără tine începe-o nouă zi... Dar cine le poate socoti? Iubirea mea nebună, de-abia trezită-n zori, adună mănunchiuri mari de flori. Se-ntreabă ce să facă? Și, făr-a pregeta, ea pleacă întins la casa ta. Târziu, când peste lanuri coboară pe câmpii noianuri de umbre argintii, iubirea mea fugară de-abia s-a liniștit, și-afară, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
s-or afunda neștiutoare și-adesea n-or găsi ieșire, din bezna umedă, la soare... Cu două guri ca de fântână, din care ultimul meu vis, scafandru mic, privind cu spaimă spre fundul negrului abis, va încerca, zadarnic poate, s-adune înșirate-n salbe recolta de mărgăritare a viitoarelor nopți albe... Cuvinte șterse peste-o clipă; un madrigal, o amintire a unei clipe viitoare, sau o poemă de iubire pe care voi citi-o, poate, atras de noaptea lor bizară, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Să fie-un fel de templu miraculos, în care, Când intră o femeie, să plece fată mare! Dar ce să facem dacă un teatru ideal, Oricât ar fi de pudic si de... Național, Nu poate cu de-a sila s-adune lumea-n sală Și după ce-i ia banii, să-i facă și morală. Căci nici un om cuminte, stăpân pe punga lui, Când are gust de pere nu cumpără gutui. Iar teatrul, din păcate, în lumea lui albastră, Fiind în legătură cu punga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
supărat. Iese în mână cu un toiag lung și cam noduros.) Iacătă și toiagu', că doar nu l-am meșterit atâta vreme ca să plec acuma la preumblare cu mâna goală... Că pân-a suna clopotul la trapeza cea mare ca să adune sfinții și binecredincioșii la gustarea de dimineață mai este de așteptat. (Dinspre spatele colibei, printre tufișuri, se apropie Sfântul Mavrichie. Are un toiag destul de bine șlefuit și poartă în mână o carte foarte subțire, cu tartaje foarte mari. După aureolă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
strășnicie să facă vreodată o minune în folosul său, au din fire deșartă, au din lehamite, căci altfel i se va lua darul. Așijderea, pentru a fi de leac și bineprimită, minunea se va face numai acolo unde va fi adunată lume grămadă, nu pe pustii locuri, au în păduri, au la loc dosnic, au în alte locuri. Și mai scrie și altele... SISOE: Prea înțelept ai scris! Numai cât mă ciudesc și zic în sine-mi că anevoie este de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu mă gândesc! SISOE (cu disperare): Rogu-mă sfinției tale... PAFNUTIE (ridică ochii de la tabla de țintar): Nu ți-i dau, Sisoe, că ești stătut. Dacă ți-i las pe mână, într-un ceas îi dai gata, trebuie să-i adun cu fărașul! (Sisoe își frânge mâinile, distrus. Pafnutie se întoarce la joc.) Bag samă, prooroace Habacuc, bag samă că această boabă de fasole nu era aici adineauri, când am întors capul... HABACUC: Eu unul știu că n-am atins-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
armoniza legislațiile naționale în ceea ce privește incriminarea infracțiunilor de corupție și creșterea gradului de cooperare internațională privind urmărirea acestor infracțiuni. Convenția conține prevederi privind dezvoltarea unor structuri anticorupție specializate, protecția persoanelor care colaborează cu autoritățile care investighează sau instrumentează astfel de cazuri, adună probe sau confiscă bunuri rezultate din comiterea infracțiunilor<footnote Milodin, P. (2007), „Reglementări internaționale privind prevenirea și profilaxia corupției”, Buletin documentar de informare privind activitatea de prevenire și combatere a corupției, Nr. 1, p. 26 și urm. footnote>. Convenția civilă
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
la fel, e trimisă să ia covrigi cu susan. Ea nu are inițiative sau i se refuză. Mai târziu va fi trimisă la Dealu. Dar aici e vorba despre un alt fel de misiune. Sunt zile în care familia se aduna în jurul radioului din care se auzea cam așa: Atențiune, aici Radio România pe 1874 m lungime de undă și Radio București pe 571 m lungime de undă. Bună dimineața! Dăm ora exactă: când veți auzi gongul va fi ora 6
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
a da de ceva. Cineva îmi povestea despre o femeie cu o memorie fantastică, în stare să reproducă o zi anodină petrecută cu decenii în urmă. Plecând de la un sfârâiac de fapt, toate celelalte evenimente ale acelei zile reconstituite se adunau în jurul acelui fapt ca pilitura de fier. Sau, mă rog, nu chiar așa. Dar important e că acea femeie reușea să refacă o zi. Să o refacă oral. Aici, la Eugenia Ionescu, așa cum spuneam, e vorba despre inteligența textului desfășurată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mă, ăștia scot porcii la păscut! Și mai încolo erau niște inși d-ăștia mustăcioși cu niște zgârbace, niște bice. După aia m-am dumirit și i-am zis nevesti-mii, păi, tu nu-ți mai aduci aminte de Lică Sămădăul? Adunau porcii așa cum în satele astelalte adună oile, vacile. Era bălegar de pe drum pe mașină de la ditimai turmele de porci. A trebuit să opresc mașina, porcii plini de noroi s-au șters pe mașina noastră. Se făcuse stratul de mizerie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Și mai încolo erau niște inși d-ăștia mustăcioși cu niște zgârbace, niște bice. După aia m-am dumirit și i-am zis nevesti-mii, păi, tu nu-ți mai aduci aminte de Lică Sămădăul? Adunau porcii așa cum în satele astelalte adună oile, vacile. Era bălegar de pe drum pe mașină de la ditimai turmele de porci. A trebuit să opresc mașina, porcii plini de noroi s-au șters pe mașina noastră. Se făcuse stratul de mizerie de cel puțin un deget și de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
găurile dintr-o scândură a porții... A tresărit. A închis ochii, iar gândurile au luat-o razna. Nu le-a putut opri decât în pragul unei nopți. Noaptea atacului... „Câți ani să fi trecut de atunci?” A încercat să-și adune gândurile și să socotească anii, dar n-a fost chip. În capul lui nu se mai putea orândui nimic. Totul era ca la urdinișul unui stup de albine. Un zumzet continuu... Și-a sprijinit amândouă mâinile pe poartă, iar fruntea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
îmi este martor cât de mult am dorit ca unul din acești copii să se împlinească prin învățătură... Nu-i nevoie să-l numesc pe cel care a fost și a rămas speranța vieții mele... El a reușit totuși să adune obștea în jurul lui și să facă multe lucruri bune în satul ista. Printre cele multe se numără și minunea care își primește astăzi învățăceii. Iat-o! Învățătorul și-a rotit privirea și brațul vlăguit, mângâind parcă fața noii școli. Tinerii
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
toată inima să fie așa. Un ropot de aplauze, ca o cădere de apă vijelioasă, a răsunat sub bolțile de frunze ruginii ale copacilor din curtea școlii... Bătrânul, sprijinit cu amândouă mâinile în baston, privea adunarea cu un zâmbet cald adunat sub mustața albă... Nu știu cum să-i mulțumim domnului învățător pentru că ne-a deschis inimile spre gânduri și fapte bune. Și fiindcă este prezent și domnul primar, să-l ascultăm și pe el - a grăit învățătorul care deschisese adunarea. Costăchel și-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
prin omătul înmuiat de soarele care strălucea vioi. Din când în când, arunca priviri scurte în dreapta și în stânga, să vadă dacă nu este cineva prin preajmă. Abia la poartă l-a găsit pe paznic, făcând drum de scurgere pentru apa adunată din zăpada mustindă. Portarul a rămas surprins văzându-l pe Costăchel ieșind și se întreba când a intrat. Năuceala lui a crescut când a văzut figura încrâncenată a lui Costăchel și a tresărit pur și simplu când l-a auzit
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
aducă la ascultare pe săteni, lipsindu-i de sămănța de porumb. „Ia te uită dom’le ce sunt în stare netrebnicii! Dacă nu pot altfel, vor să-i flămânzească pe oameni. Dacă nu-i sămânța bună, apoi la toamnă iar adunăm doar două-trei coșărci de ciocălăi și restul ciocleji. Bună treabă, n am ce spune. Da’ lasă că o scoatem noi la capăt. Vorba ceea: „Nu mor caii când vor câinii... Ajuns la primărie, a intrat ca o furtună în încăperea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
A patra zi, pe la amiază, Petrache bătea la poarta lui moș Dumitru Carpen. Ce treburi te aduc la mine, Petrache băiete? Doar nu-i vrea să-ți dau făncialu’ acuma în mustul omătului. Lasă-mă și tu mai încolo. Măcar să adun orzul, ca să-l vând, și... Nu-i vorba de făncial, moș Dumitre. Apoi eu așa am auzit prin sat. Că ai pornit să strângi făncialu’ pe anu’ ista. Ai auzit bine și nu prea, moș Dumitre. Adicătelea cum vine treaba
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
aduc un ster de lemne rămas acolo din toamnă. Să cumperi un fânar și gază, Dumitre! Lasă, că mi-am făcut eu socotelile de asară. Drum bun, Dumitre, și ai grijă cum treci gârla la Păscării, că s-o fi adunat apă multă de la omăt. Rămâi sănătoasă, Zamfiră. Hai, băiatule, că ne apucă amiaza cu baba mea. Până la târg nu s-a întâlnit cu nimeni, nici călare, nici pe jos. Când a ajuns, a tras la hangiul Froim, ca de fiecare
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
dumneata, domnule inginer, pe cine încălzim noi la piept... Un copil. De fapt lui îi datorăm tinerețea sufletelor noastre. Un copil, domnule învățător, dar un om de ispravă - a apreciat agronomul. Eu zic să nu uităm pentru ce ne-am adunat și să întrebăm de sănătate cele ulcele ce stau îmbufnate pentru că nu sunt băgate în seamă. Apoi s-o rugăm pe doamna învățătoare - așa îi spunea bătrânul întotdeauna soției sale față de musafiri - să ne omenească cu ceva de-ale gurii
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
iertare, dar n-am să pot să rămân prea multă vreme, pentru că mai am și alte obligații pe ziua de astăzi. Nu-i nici o supărare. Ne bucurăm că ați răspuns imvitației noastre. Și, ca să nu uităm pentru ce ne-am adunat, hai să ne așezăm în jurul acestei mese pe care doamna învățătoare o dichisește de dimineață - a sugerat învățătorul. Pe inginer l-au așezat în capul mesei „Că așa se cuvine musafirilor” - după cum avea obiceiul să spună învățătoarea. Tu, Costăchele, stai
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-i cedeze portul Danzig și culoar de trecere. Și mai rău, însă, este faptul că Ungaria a anexat Ucraina subcarpatică. Știți ce imagine am eu acum în fața ochilor? Un leu a doborât un animal, iar la ospăț încep să se adune tot felul de fiare, care încearcă să fure măcar o firimitură - a rezumat învățătorul spusele inginerului. Imaginea prezentată de dumneavoastră este foarte sugestivă. Trebuie să ne mai imaginăm că o eventuală extindere a pretențiilor Germaniei față de alte țări va atrage
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]