7,836 matches
-
contemporane creștinismului au câștigat progresiv, împreună cu religia lui Cristos, o anumită credibilitate și autoritate asupra lumii antice. Prin urmare, implicarea sacerdoților cultelor misterelor a dus la destrămarea sistematică a credințelor exprimate prin religia tradițională, fapt ce a contribuit inconștient la afirmarea decisă a creștinătății, care a rămas destul de consolidată în ciuda persecuțiilor și influențelor religiilor orientale ori tradiționale, sau a tendințelor imperiale de înglobare sincretistă. Posibilitatea de a pătrunde în sfera haotică a sincretismul roman a fost pentru prima dată oferită creștinilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se regăsea în detaliile cultelor misterelor, cât și cea universală. Libertatea religioasă consta în participarea la serviciile de cult care, simultan, era și un act juridic ce implica raportul do ut des cu divinitatea. Dar și în acest ultim caz afirmarea conștiinței individuale era absentă. Odată cu supunerea popoarelor, romanii primeau și divinitățile acestora, adăugându-le, odată cu constituirea Imperiului, cultului împăratului divinizat ca o expresie a noii entități politice; numai în acest sens putem vorbi despre o toleranță religioasă din partea Romei imperiale
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dacă, prin excepție, ar fi existat anumite cazuri, nu puteau fi decât sporadice și nesemnificative, incapabile să trezească atenția istoricilor creștini și păgâni, cel puțin pentru moment. Echilibrul dintre Biserica timpurie și Imperiu, instaurat de către creștini, a fost tulburat de afirmarea unor erezii orientale, rigide și intransigente, față de Imperiul roman. Orientul Mijlociu alimenta cu multă înverșunare ura față de Roma, clocotind neîntrerupt, asemenea revoltelor iudaice, care au surprins slaba cucerire morală și spirituală a Romei, împiedicând pătrunderea spiritului latin în mijlocul lor. Renumitele civilizații
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
teologia creștină, conceptul de miles Dei sau miles Christi asuma o valoare complet nouă în fața culturii păgâne: caracteristica acestuia nu era doar lupta spirituală ori simpla obișnuință ascetică pentru atingerea unei glorificări escatologice. În acest concept, se regăsea voința de afirmare a libertății și a conștiinței proprii. 2.2.4. Tertulian Personalitate de natură pasională și contrară oricărui tip de compromis, Tertulian (155-230), unul dintre primii scriitori bisericești în limba latină, și-a marcat scrierile printr-o polemică foarte vivace. Alături de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
îi acuză pe acești soldați de respingerea martiriului și a profețiilor Duhului Sfânt, atitudinea soldatului martirizat este total diferite: nu exprimă nici o atitudine dojenitoare față de fratres commilitones și nici nu exprimă vreo cerere teologică (solicitarea vreunei rugăciuni), rezumându-se la afirmarea credinței și a conștiinței sale în văzul și în auzul tuturor. Un interes aparte manifestă și analogia dintre gestul protagonistului acestui episod și atitudinea soldaților adepți ai cultului lui Mithra care, pe durata ceremoniilor publice referitoare la cultul imperial, puteau
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
climat de nedreptate și lipsă de respect. Agresiunea este tendința spre comportamente Încărcate de reacții brutale, distructive și de atacare. Ea poate veni dintr-un sentiment de ură sau izvorăște din tendința pulsională a individului. Minciuna este o reacție de afirmare neconformă cu adevărul. Poate fi o minciună intențională, un delict sau poate fi expresia tendințelor de autoapărare. Trebuie făcută distincția Între minciună și greșelile pe care copilul le face ca efect al nedezvoltării pe de o parte și față de tendința
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
aceștia; nu respectă regulamentul școlii; VI. Analiza câmpului de forțe ASPECTE NEGATIVE: 1. Lipsa suportului familial. 2. Lipsa dorinței de a reveni În familie și refuzul mamei de a-l primi. 3. Anturaj nefavorabil În apropierea școlii. ASPECTE POZITIVE: 1. Afirmarea dorinței de a continua cursurile școlare. 2. Afirmarea dorinței de a renunța la grupul de prieteni pe care-l frecventează. 3. Conștientizarea și regretarea faptelor comise. 4. Acceptul de a locui În alt mediu rezidențial după finalizarea cercetărilor. ECOMAPA VI
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
de forțe ASPECTE NEGATIVE: 1. Lipsa suportului familial. 2. Lipsa dorinței de a reveni În familie și refuzul mamei de a-l primi. 3. Anturaj nefavorabil În apropierea școlii. ASPECTE POZITIVE: 1. Afirmarea dorinței de a continua cursurile școlare. 2. Afirmarea dorinței de a renunța la grupul de prieteni pe care-l frecventează. 3. Conștientizarea și regretarea faptelor comise. 4. Acceptul de a locui În alt mediu rezidențial după finalizarea cercetărilor. ECOMAPA VI. Propuneri de intervenție Etapa I Întocmirea planului individualizat
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
În sine (indiferent cât de mult sau puțin hiperactiv este copilul, acest element poate submina eforturile educatorului și conduce invariabil la eșec În Învățare). Trebuie notat că lipsa siguranței de sine se manifestă deseori complex, prin comportamente exagerate, care Încearcă afirmarea violentă a punctelor de vedere pentru a balansa inconștient lipsa de Încredere În propriile forțe. slaba motivație („Nu are rost să Învăț.”, „La ce Îmi ajută să Învăț asta?” sau „De ce să Îmi bat capul?”). abordări educaționale greșite (disciplinarea elevului
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
care școlarul mic Își croiește drumul În viață este foarte important În ceea ce privește formarea personalității sale. Familia, grupul de prieteni, grupul școlar Îi influențează dezvoltarea, facilitându-i o evoluție normală și armonioasă sau, dimpotrivă, blocându-i capacitățile și potențialul său de afirmare. Intrarea copilului la școală constituie un bun prilej de relaționare cu ceilalți și de exersare a comportamentelor de cooperare, Întrajutorare și Întrecere. Din păcate În școală apar și situații nefericite, atunci când unii Învățători au cu elevii relații de dominare și
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
creșterea autoafirmării și cooperării; creșterea coeziunii grupului; stimularea resurselor creative. Efectele obținute: sarcina fiind destul de grea la o primă vedere, a solicitat multe discuții și Încercări de ridicare a construcției. Pentru copii a fost un bun prilej de interacțiune, de afirmare a propriilor idei, opinii. A patra ședință a avut ca obiectiv activarea și optimizarea resurselor creative și integrative. Am utilizat pentru atingerea obiectivului următoarele exerciții: a) „exercițiu de mimodramă”, prin care am urmărit: stimularea expresivității verbale și nonverbale; antrenarea capacităților
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
Oricare ar fi divergențele dintre ele privind programul, doctrina sau chiar ideologia, partidele muncitorești prezintă un program politic comun care le deosebește net de toate celelalte formațiuni politice. Atît politica, cît și programele partidelor vor avea drept trăsătură comună grija afirmării întîietății muncii asupra capitalului și apărarea intereselor materiale și morale ale muncitorilor, voința de a interveni în funcționarea mecanismelor economice în scopul asigurării unei mai bune redistribuiri a veniturilor și refuzul de a considera drept dogmă autoritatea patronului în întreprindere
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
o "cale" națională spre socialism și au ieșit de sub tutela moscovită fără "să dărîme șandramaua", adică păstrînd controlul asupra aparatului comunist pentru a-l reforma. Punctul de plecare l-a constituit condamnarea invaziei sovietice din Cehoslovacia din 1968, urmată de afirmarea unei linii democratice și europene ajungîndu-se la o transformare și o refacere a partidului sub o nouă denumire. Partidul dreptei democratice în Italia, ex-PCI, stînga suedeză și Initiativa per la Catalunya în Spania au demonstrat această evoluție. Partidul far al
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de Biserica catolică. Creștin-democrații vor înclina să susțină anumite valori ale moralei catolice. Totuși, exemplele bulgarilor, italienilor și olandezilor arată că în materie de legislație privind divorțul, avortul sau pornografia, democrația creștină manifestă o anumită reticență în realizarea concretă a afirmării sale etice. 2. Partidele creștin-democrate din Europa. În Austria, Belgia, Italia, Luxemburg, Țările de Jos și Elveția regăsim partide care combină cele patru trăsături constitutive ale tipului creștin-democrat. Cel mai desăvîrșit a fost Democrazia Cristiana în Italia. Partidul Creștin Popular
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
etnice sau religioase sînt prezentate ca antinaționale; însă, această trăsătură, le poate conferi un caracter destul de autoritar. Procesul de edificare odată încheiat face ca programul să se îndrepte mai ales spre modernizare, singura garanție a independenței naționale în lumea actuală. Afirmarea națională este aceea care explică interesul pentru o politică socială, motivată de refuzul de a împărți națiunea în clase antagoniste. De asemenea, afirmarea națională și importanța Statului justifică caracterul intervenționist al politicii economice a acestor partide, care adesea se opun
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ca programul să se îndrepte mai ales spre modernizare, singura garanție a independenței naționale în lumea actuală. Afirmarea națională este aceea care explică interesul pentru o politică socială, motivată de refuzul de a împărți națiunea în clase antagoniste. De asemenea, afirmarea națională și importanța Statului justifică caracterul intervenționist al politicii economice a acestor partide, care adesea se opun imperialismului economic al marilor puteri și acțiunii societăților multinaționale străine. În ceea ce privește integrarea europeană, atitudinea lor este cu atît mai rezervată cu cît este
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
partide prezintă o tradiție, adesea veche, de reacție periferică împotriva inovației naționalist-centralistă. Reacția ar fi legitimă în regiunile catolice și teocratică în regiunile protestante. Uneori, arsenalul ideologic folosit de centru va fi întors împotriva lui de către periferie. În alte cazuri, afirmarea periferiei va produce o ruptură mai radicală cu centrul, iar ideologia "periferistă" va protesta împotriva conceptului de Stat națiune: el va considera diversitatea regională ca fiind un principiu suveran din care emană puterea și va înscrie realitatea regională ca element
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
reinterpretată prin prisma criteriilor de calitate și eficiență praxiologică. • Noile realități și situații educaționale pot solicita și alte moduri de înțelegere, de explicare, de soluționare, de reașezare conceptuală, de schimbare paradigmatică. • Mai ales în planul practicii metodologice poate avea loc afirmarea și diversificarea paradigmelor (micro-, macroși metaparadigme) în fiecare dintre structurile procesului educațional. Dar această complexitate nu poate fi realizabilă eficient decât prin alternanță flexibilă și integrată a soluțiilor de abordare efectivă, în spiritul căreia trebuie format și educatorul însuși. Pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
slogan "Imperativul educației: conturarea noilor sale paradigme", mai ales după orientarea cercetării pedagogice către schimbările din epistemologia științei, prin definirea rolului paradigmelor (Th. Kuhn). Motivarea o regăsim în corelarea cu nevoia reformării educației, după dinamica modificărilor în viața social-economică, în afirmarea rolului cunoașterii și al științei, în reconceperea formării resursei umane, în schimbarea modului de concepere și administrare a sistemului educațional ș.a. S-a conturat atunci și nevoia identificării, precizării, folosirii și a paradigmelor practicii educației, în acord cu cele ale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
inițiale și continue a educatorului însuși, așa cum se conturează a fi o cerință prioritară actuală (Soëtard, 2001, pp. 109-111), pentru a crea situații, oportunități diversificate în care să se acționeze, pentru a se putea dezvolta astfel calea spre construcția și afirmarea libertății umane așteptate. Dacă pe acest drum, educația nu mai poate încorseta dezvoltarea naturală, după paradigme și modele anterioare, printr-un curriculum tradițional, atunci acțiunea sa acum este de a crea contexte, situații, sarcini după particularitățile fiecăruia, dar cu acces
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
structurat, vizând o concepție, ca și realizarea unui sistem de acțiuni concrete în mod conștient, autonom, eficace, pe bază de reflecție a educatorului-practician cercetător. Acesta reflectează asupra desfășurării practice a sistemului proiectat, pentru a-i imprima caracterul științific, a permite afirmarea competenței relaționale, a obține eficiența profesională. Or, tocmai această competență relațională permite afirmarea rolului colaborării, ca atitudine, ca un tip particular de relaționare în realizarea calitativă a obiectivelor, în îndeplinirea rolurilor specifice, mai ales în situațiile dificile, prin dialog. Praxiologia
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mod conștient, autonom, eficace, pe bază de reflecție a educatorului-practician cercetător. Acesta reflectează asupra desfășurării practice a sistemului proiectat, pentru a-i imprima caracterul științific, a permite afirmarea competenței relaționale, a obține eficiența profesională. Or, tocmai această competență relațională permite afirmarea rolului colaborării, ca atitudine, ca un tip particular de relaționare în realizarea calitativă a obiectivelor, în îndeplinirea rolurilor specifice, mai ales în situațiile dificile, prin dialog. Praxiologia pedagogică, ca știință, (macro)paradigmă și metodă se învață, căci ea schimbă paradigma
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
semnificația realului exprimat, primesc tot mai mult consensul comunității și prin corelare, relaționare cu alte asemenea fapte ajungându-se progresiv la paradigma propriu-zisă, pe acea problemă. De asemenea, unii cercetători (Hadji și Baillé, 1997, pp. 119-120) sesizează că drumul către afirmarea unei paradigme are o evoluție lentă, dar în interiorul ei se conturează distinct și progresiv probleme specifice, care obțin consens. Apoi se corelează și se întregește paradigma, până apare o idee care le leagă și are loc schimbul de paradigme generale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în clasă, se pot aplica: microparadigma educației deschise care permite educaților să-și aleagă sarcinile potrivite lor date în activități, deși sunt ajutați aici să rezolve scopuri realiste, să coopereze în rezolvarea acestora, educatorul stimulând, moderând grupurile de discuții pentru afirmare și verificare a fiecăruia sau microparadigma educației facilitatoare (care exprimă o provocare a elevilor, prin oferirea de condiții, de oportunități, cu sprijinirea exprimării ideilor proprii și încurajarea interacțiunilor, a dialogului, a autoevaluării) sau educația experiențială. ► Sau în formarea abilităților de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
realizarea învățării: macroparadigma centrării pe educat (pe învățare), cea a formării prioritare a competențelor, cea a curriculumului, cea a autoeducației, cea a învățării constructiviste. În analiza relațiilor în educație: macroparadigma interactivității educator-educat, cea a învățării prin cooperare și colaborare. În afirmarea noilor roluri ale educatorului: macroparadigma facilitării, îndrumării cunoașterii în locul transmiterii, cea a leadershipului în clasă. Conceptul de macroparadigme, ca termen, este destul de recent introdus în literatura problemei, după extinderea aplicării modelului kuhnian și la educație. Majoritatea referințelor fac trimitere la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]