5,707 matches
-
al variabilei sex asupra agresivității globale este semnificativ statistic. Astfel, băieții tind să fie mai agresivi decât fetele, fapt analizat În cadrul ipotezei. Există un efect de interacțiune semnificativ statistic al variabilelor mediu și sex asupra agresivității globale, În sensul că agresivitatea globală a elevilor este influențată de combinația variabilelor mediu și sex, adică de interacțiunea acestora (Tabelul 3ă. Astfel, băieții din mediul urban au o agresivitate semnificativ mai mare comparativ cu băieții din mediul rural și de asemenea comparativ cu fetele
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de interacțiune semnificativ statistic al variabilelor mediu și sex asupra agresivității globale, În sensul că agresivitatea globală a elevilor este influențată de combinația variabilelor mediu și sex, adică de interacțiunea acestora (Tabelul 3ă. Astfel, băieții din mediul urban au o agresivitate semnificativ mai mare comparativ cu băieții din mediul rural și de asemenea comparativ cu fetele În general și În special a celor provenite din mediul urban. Asfel,se poate observa ca un coeficient inalt al anxietatii genereaza conduite agresive. Anxietatea
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
chiar pe o temă propusă de ei, pot degenera fie În zeflemea functionalî (bataia de joc, de dragul acțiunii in sine), fie În cea antipersoană sau grup. Băieții intră mai des În faze de exagerare, impertinență cu substrat sexual, cu o agresivitate marcantă În conduite și În vocabular. Prioritatea intervenției profesorului În acest plan este intermedierea relațiilor copiilor cu sistemul de valori promovate În societate. Rostul unui asfel de demers vizează clarificările preliminare necesare oricărei persoane care se află În postura de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
diferențelor culturale sau economice, sau cauza este fenomenul de “comparație socială” care are ca efect devalorizarea celuilalt grup În favoarea propriului grup. Astfel, competiția și rivalitatea nu sunt condiționate În apariția lor de existenta unui conflict obiectiv de interese. In consecință, agresivitatea poate să devină În alte cazuri simbolică, incluzând sensul prim al termenului: a agresa semnul sau obiectul care materializează identitatea celuilalt detestat (profanarea cimitirelor, atacarea locurilor de cult, bancile etc.ă. O mare parte a violenței urbane, derulându-se Într-
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
centrată pe conflict și pe stapânirea surselor de putere. Aceste concepte pot reprezenta idei În elaborarea unei cercetări. Elaborarea unui chestionar tip pentru validarea ipotezei violenței simbolice (și a frustrării comparative) ar putea verifica existența corelațiilor dintre trei tipuri de agresivitate: simbolică, instrumentală și emotională. De asemeni o teorie a Învățării sociale a violenței leagă delincvența juvenilă de lipsa de respect de sine (self-esteemă. Ar fi interesant de aflat ce corelatii există Între stima de sine și agresivitate sau violență. Competiția
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
trei tipuri de agresivitate: simbolică, instrumentală și emotională. De asemeni o teorie a Învățării sociale a violenței leagă delincvența juvenilă de lipsa de respect de sine (self-esteemă. Ar fi interesant de aflat ce corelatii există Între stima de sine și agresivitate sau violență. Competiția nu se instaurează doar Între grupuri cișți Între indivizi, chiar și În mediul școlar. Daca acest fenomen poate declanșa o creștere a agresivității față de colegi sau Între clase de elevi poate fi clarificat În cercetările viitoare. Totodată
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
self-esteemă. Ar fi interesant de aflat ce corelatii există Între stima de sine și agresivitate sau violență. Competiția nu se instaurează doar Între grupuri cișți Între indivizi, chiar și În mediul școlar. Daca acest fenomen poate declanșa o creștere a agresivității față de colegi sau Între clase de elevi poate fi clarificat În cercetările viitoare. Totodată s-ar putea stabili care este aportul stilului de lucru al profesorului de la clasă În creșterea/reducerea conduitelor agresive. Intre intoleranță și conduite agresive s-ar
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
o permisivitate exagerată la restricții foarte dure), utilizarea mijloacelor violente de sancționare a copilului pe motiv ca “bătaia-i ruptă din rai”. Mediul social conține și el numeroase surse de influență de natură să inducă, să stimuleze și să Întrețină agresivitatea În mediul școlar: situația economică, slabiciunea mecanismelor de control social, inegalitățile sociale, criza valorilor morale, mass-media, disfuncționalități la nivelul factorilor responsabili cu educația tinerilor, lipsa de cooperare implicate În educație. Din cele enunțate reiese necesitatea colaborării dintre școală și comunitate
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de combatere a violenței școlare, În funcție de specificul cultural, de tipul de violențe și de resursele existente, dar care să fie puse În practică, nu doar pe hârtie. In acest sens lucrarea de față conturează câteva repere de urmărit În combaterea agresivității/ violenței În școală.
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
se situează undeva între cei doi poli: hiperprotecție sau neglijare. Tensiunile și conflictele dintre părinți și copii pot avea o intensitate diferită și o durată variabilă, distingându-se forme simple, cum ar fi: cearta, neînțelegerea, contrazicerea sau forme complexe, precum: agresivitatea fizică, violența, alungarea unui partener de la domiciliu. în condițiile în care părinții vor avantaja un copil în defavoarea altuia, nerespectând raportul dintre merit și recompense, pot apărea situații de rivalitate, gelozie fraternă. Copilul dezavantajat va utiliza mecanisme de apărare, cum ar
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
și colaboratorii săi (1993, 1986) au dezvoltat modelul teoretic al contextului social al dezvoltării comportamentului antisocial al copilului și adolescentului. Ei au obținut rezultate care susțin că practicile parentale din copilăria timpurie sunt un factor important în dezvoltarea precoce a agresivității și conduitei de opoziție. Cu alte cuvinte, agresivitatea manifestată în timpul copilăriei este clar determinată de modelele de coerciție parentală, ce reprezintă un factor de risc important în producerea conduitei antisociale, delicvențiale (Turliuc, N., 2010, p. 211). Practicile parentale Îîn special
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
teoretic al contextului social al dezvoltării comportamentului antisocial al copilului și adolescentului. Ei au obținut rezultate care susțin că practicile parentale din copilăria timpurie sunt un factor important în dezvoltarea precoce a agresivității și conduitei de opoziție. Cu alte cuvinte, agresivitatea manifestată în timpul copilăriei este clar determinată de modelele de coerciție parentală, ce reprezintă un factor de risc important în producerea conduitei antisociale, delicvențiale (Turliuc, N., 2010, p. 211). Practicile parentale Îîn special, duritatea și inconsistența) aplicate conduitei opozante timpurii asigură
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
2010, p. 211). Practicile parentale Îîn special, duritatea și inconsistența) aplicate conduitei opozante timpurii asigură formarea comportamentului agresiv viitor prin intermediul creșterii interacțiunilor coercitive dintre părinți și copii. La intrarea în școală, din păcate, acest „tipar” comportamental de neascultare, nesupunere și agresivitate va fi extins de copil și la mediul școlar. Stilul autorizat îmbină controlul sistematic cu un nivel înalt al suportului parental. Părinții formulează reguli și controlează respectarea lor, dar nu le impun ci le discută cu copii, la nivelul de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
legături incestuoase în narațiunile populare românești, reiterându-se astfel mitul lui Oedip. Se știe că psihanaliza freudiană a exploatat această situație, generalizând-o și făcând din ea tipul relațiilor dintre părinți și copii: fixația amoroasă pentru părintele de sex opus, agresivitatea ostilă față de părintele de același sex, care trebuie distrus pentru atingerea propriei maturități. Există narațiuni populare în care ursitoarele sortesc noului născut să se-nsoare cu mama lui. Moașa dezvăluie mamei taina și aceasta, pentru a dejuca destinul, îl trimite
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și lipsa cadrelor de referință în societate (politice, ideologice, culturaleă; - Condiționarea și manipularea prin mass-media; - Prejudecățile ;Diferențele de mediu cultural; - Non-integrarea frustrărilor (senzația de a fi victima nedreptăților cauzate de alții conduce la diferite reacții neproductive, cum ar fi fuga, agresivitatea, transferul, compensarea, resemnarea) 2. Bariere datorate temerilor endemice - Teama de înfruntare cu persoane necunoscute; - Agresivitate;Principiul competiției nestimulative (dușmănie);Rezistența la schimbare; - Lipsa încrederii de sine 1. Bariere datorate atitudinilor individuale Comportamentul egocentric; - Necunoașterea propriei persoane; - Sentimentele de incompetență sau
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Prejudecățile ;Diferențele de mediu cultural; - Non-integrarea frustrărilor (senzația de a fi victima nedreptăților cauzate de alții conduce la diferite reacții neproductive, cum ar fi fuga, agresivitatea, transferul, compensarea, resemnarea) 2. Bariere datorate temerilor endemice - Teama de înfruntare cu persoane necunoscute; - Agresivitate;Principiul competiției nestimulative (dușmănie);Rezistența la schimbare; - Lipsa încrederii de sine 1. Bariere datorate atitudinilor individuale Comportamentul egocentric; - Necunoașterea propriei persoane; - Sentimentele de incompetență sau ineficiență; - Lipsa de obiectivitate și realism; - Pasivitatea excesivă. 2. Bariere referitoare la relațiile individ-grupLipsa de
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
contracta sau dilata în funcție și de influențele mediului ambiant. În cazurile de boală, de frică și șoc emoțional, aura se strânge în jurul corpului, sau se poate extinde în situații favorabile. Interpretări ale culorii de bază a aurei Roșu aprins = agresivitate, tendințe spre suicid, probleme sentimentale, blocaje energetice. Roșu pal = epuizare excesivă, depresie. Galben închis = tiranie, tendințe de posesivitate și gelozie, dezechilibru. Galben deschis = persoană evoluată spiritual cu sănătate foarte bună, corp echilibrat energetic. Albastru deschis = creativitate, logică, comunicare bună, intuiție
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Apetrei Ilie () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92823]
-
un rol decisiv în gestionarea corectă a conflictelor din clasă îl au consilierul și psihologul școlar. Pentru aceasta trebuie să se cunoască, în primul rând, cauzele reale ale conflictului apărut. Printre multe alte cauze, negativismul și încăpățânarea sunt forme ale agresivității care pot determina apariția conflictelor între micii școlari. Agresivitatea și autoagresivitatea se manifestă direct prin vătămarea altui copil, tăvălirea pe podea, lovirea intenționată de podea sau de pereți, accese de plâns și de furie, jignire verbală, enervare, refuzul contactului social
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
clasă îl au consilierul și psihologul școlar. Pentru aceasta trebuie să se cunoască, în primul rând, cauzele reale ale conflictului apărut. Printre multe alte cauze, negativismul și încăpățânarea sunt forme ale agresivității care pot determina apariția conflictelor între micii școlari. Agresivitatea și autoagresivitatea se manifestă direct prin vătămarea altui copil, tăvălirea pe podea, lovirea intenționată de podea sau de pereți, accese de plâns și de furie, jignire verbală, enervare, refuzul contactului social al ajutorului și închiderea în sine. în general, dacă
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
performanța optimă. Echipa se pregătește la antrenamente, iar în competiții realizează performanțe care ar trebui să corespundă cantității și calității pregătirii. Este necesar deci, ca toți jucătorii să-și valorifice cât mai eficient în timpul meciurilor aptitudinile de joc ca: combativitatea, agresivitatea, motivația și în mod deosebit capacitatea creatoare. Orice efort creativ în sport trebuie să aibă scopul de a înlătura obstacole și de a crea pentru perioada respectivă o stare lipsită de tensiuni în care jucătorii să se poată desfășura în
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
nici nu e de mirare că în topul intereselor și al discuțiilor dintre ei apar subiecte neadecvate vârstei, cum sunt, spre exemplu, problemele sexuale. - din păcate, mulți micuți sunt nesupravegheați, stau ore în șir pe calculator, ceea ce face să apară agresivitatea, chiar și la fetițe, atât în limbaj, cât și în comportament, somnul devine tot mai agitat, iar cei mici se izolează tot mai mult de lumea reală, ajungând să trăiască mai mult în lumea virtuală, în care, de multe ori
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
în cât vor evita orice conflict, chiar confruntări firești. Felul în care noi, ca părinți, ne rezolvăm diferendele sau crizele dintre noi este sistemul de referință în care copiii noștri vor învăța să facă față conflictelor, fie cu ostilitate și agresivitate, fie prin fermitate și dialog. Copiii care se plac pe sine tind să aibă mai multă încredere în ei, fără a fi totuși îngâmfați. în viața vor stabili relații bune, frumoase și de durată. Copiii vor primi mai ușor aprobarea
ARTA DE A FI PĂRINTE by Rita Burduja () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93087]
-
aflăm care au fost motivele și motivația elevelor pentru handbal. III.4.1. Meciuri demonstrative Elevele aveau ocazia să urmărească jocuri ale generației mai mari decât ele în competiții locale, dar și în meciuri mai grele cu liceele sportive, unde agresivitatea, tehnica individuală și deplasarea jucătoarelor pe teren era cu mult peste ce știau ele. De asemenea, după fiecare meci disputat într-o astfel de sală, am insistat să fac un mic antrenament și cu elevele mai mici sau chiar un
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
transmit copilului că este iubit și acceptat, în pofida comportamentului său inadecvat. Exemplu: Poți merge în parc după ce îți faci ordine în cameră! Cere supunere. Ea implică folosirea forței, iar copilul învață că poate să obțină ceea ce dorește dacă domină prin agresivitate. Exemplu: Pentru că vă bateți la masă, amândoi în camera voastră și să rămâneți nemâncați! Permite libera alegere. Exemplu: Stați cuminți la masă cu noi sau sculați-vă până vă liniștiți! Poate încuraja comportamentul indezirabil, în cazul în care este folosit
ARTA DE A FI PĂRINTE by Ramona Chinan () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93084]
-
Agresivitatea a devenit astăzi o problemă socială fundamentală a omului și a umanității, pentru că Întreaga lume este amenințată de agresivitate. Dacă Înainte se vorbea despre agresivitatea ființei umane sau despre agresivitate În lume, astăzi se vorbește despre o lume a agresivității
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]