3,666 matches
-
fi: adult sau tânăr (diferența de vârstă dintre victimă și agresor este un element important în diferențierea abuzului sexual de jocuri sexuale ale copiilor de o anumită vârstă); femeie sau bărbat (mult mai frecvent agresorul este bărbat!); cel mai adesea agresorul este un cunoscut și este o persoană de încredere pentru copil. Relațiile incestuoase, între părinți și copii, între frați, când frații mai mari devin agresori ai celor mai mici, sunt cele mai frecvente cazuri în care copiii devin victime ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o anumită vârstă); femeie sau bărbat (mult mai frecvent agresorul este bărbat!); cel mai adesea agresorul este un cunoscut și este o persoană de încredere pentru copil. Relațiile incestuoase, între părinți și copii, între frați, când frații mai mari devin agresori ai celor mai mici, sunt cele mai frecvente cazuri în care copiii devin victime ale abuzului sexual. 1. în 2007, România a aderat la strategia Uniunii Europene de prevenire a abuzului și exploatării sexuale a copilului; în 1990, România a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care ar trebui să îl protejeze; ignoranța specifică vârstei, dublată de sentimentul că adultul știe ce face și că el, copilul, trebuie să accepte chiar dacă îl înspăimântă. Abuzul sexual, în mod obișnuit se dezvoltă într-un proces treptat, în care agresorul găsește oportunități pentru a intra tot mai mult, progresiv, în contacte promiscue cu copilul. în urmă cu câțiva ani, televiziunea prezenta cazul unei fetițe de 12 ani, al cărei tată, șomer, întreținea raporturi sexuale cu ea, în absența mamei, atunci când
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
casă. Atunci a fost martora a ceea ce nu credea” și situația a fost mediatizată, spre suferința și revictimizarea fetiței. Din punctul de vedere al dezvoltării progresive a situațiilor care conduc la abuzul sexual în familie sau în cazul în care agresorul e cunoscut victimei, înlănțuirea poate cuprinde: la început: gâdilarea prea intensă a copilului său alte jocuri care facilitează atingerea, la început accidental, a copilului în zona sânilor sau părțile genitale. Copilul simte un disconfort vag, dar acceptă, totul petrecându se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
început: gâdilarea prea intensă a copilului său alte jocuri care facilitează atingerea, la început accidental, a copilului în zona sânilor sau părțile genitale. Copilul simte un disconfort vag, dar acceptă, totul petrecându se în joacă. ulterior, apar fanteziile sexuale ale agresorului, având ca subiect copilul. Acestea sporesc tensiunea sexuală a agresorului și îl determină să caute rezolvarea prin obținerea favorurilor sexuale ale copilului. apoi șantajarea copilului, coruperea, mituirea, manipularea sau pur și simplu, forțarea lui în cadrul unui ritual pe care îl
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
facilitează atingerea, la început accidental, a copilului în zona sânilor sau părțile genitale. Copilul simte un disconfort vag, dar acceptă, totul petrecându se în joacă. ulterior, apar fanteziile sexuale ale agresorului, având ca subiect copilul. Acestea sporesc tensiunea sexuală a agresorului și îl determină să caute rezolvarea prin obținerea favorurilor sexuale ale copilului. apoi șantajarea copilului, coruperea, mituirea, manipularea sau pur și simplu, forțarea lui în cadrul unui ritual pe care îl dezvoltă și în care îl implică pe copil transformându-l
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îl dezvoltă și în care îl implică pe copil transformându-l în victimă (Furniss, 2004). Tilman Furniss (2004), unul din experții recunoscuți în domeniul intervențiilor cu copilul abuzat sexual, subliniază un aspect specific abuzului sexual: fenomenul dependenței care apare între agresor și victimă. Este un fenomen cu manifestare ciclică ce face că nu doar agresorul să caute victima, ci și aceasta din urmă să caute agresorul, după o anumită perioadă de timp, care duce la acumularea tensiunii. în perioada de după 1990
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2004). Tilman Furniss (2004), unul din experții recunoscuți în domeniul intervențiilor cu copilul abuzat sexual, subliniază un aspect specific abuzului sexual: fenomenul dependenței care apare între agresor și victimă. Este un fenomen cu manifestare ciclică ce face că nu doar agresorul să caute victima, ci și aceasta din urmă să caute agresorul, după o anumită perioadă de timp, care duce la acumularea tensiunii. în perioada de după 1990, o organizație neguvernamentală britanică a luat inițiativă de a se implica în procesul de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu copilul abuzat sexual, subliniază un aspect specific abuzului sexual: fenomenul dependenței care apare între agresor și victimă. Este un fenomen cu manifestare ciclică ce face că nu doar agresorul să caute victima, ci și aceasta din urmă să caute agresorul, după o anumită perioadă de timp, care duce la acumularea tensiunii. în perioada de după 1990, o organizație neguvernamentală britanică a luat inițiativă de a se implica în procesul de dezinstituționalizare, într-o instituție pentru copii abandonați. Cum în instituție, abuzul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
britanică a luat inițiativă de a se implica în procesul de dezinstituționalizare, într-o instituție pentru copii abandonați. Cum în instituție, abuzul sexual al copiilor mici de către cei mai mari era frecvent, în procesul de reorganizare au încercat să separe agresorii de victime. După o perioadă au constatat că nu doar copiii mari încercau să-i găsească pe cei mici, dar și cei mici îi căutau pe cei mari, pe agresori, ascunzându-se de personal. Mai amintim un aspect specific abuzului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
era frecvent, în procesul de reorganizare au încercat să separe agresorii de victime. După o perioadă au constatat că nu doar copiii mari încercau să-i găsească pe cei mici, dar și cei mici îi căutau pe cei mari, pe agresori, ascunzându-se de personal. Mai amintim un aspect specific abuzului sexual. Este un aspect puțin cunoscut și care determină așteptări false din partea intervenienților. Se consideră că atunci când abuzul are loc în familie, celălalt părinte va fi interesat să dezvăluie și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
concluzia unor suspiciuni de abuz al copilului. Caută la adresa lăsată de familie, dar la adresa respectivă nu locuiește nici o familie. Consecințele abuzului sexual depind de o multitudine de factori, dintre care amintim: vârsta copilului și diferența de vârstă între victimă și agresor; personalitatea (reziliența) copilului; natura incidentului și gradul de violență fizică implicată de abuz; relația copilului cu agresorul. Semnele abuzului sexual sunt obiective doar în o cincime (20%) din situații (Withman, 1994). Există riscul ca dovedirea abuzului să genereze o revictimizare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nici o familie. Consecințele abuzului sexual depind de o multitudine de factori, dintre care amintim: vârsta copilului și diferența de vârstă între victimă și agresor; personalitatea (reziliența) copilului; natura incidentului și gradul de violență fizică implicată de abuz; relația copilului cu agresorul. Semnele abuzului sexual sunt obiective doar în o cincime (20%) din situații (Withman, 1994). Există riscul ca dovedirea abuzului să genereze o revictimizare a copilului fie prin forțarea copilului să dezvăluie, fie prin expunerea lui la un nou incident de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Withman, 1994). Există riscul ca dovedirea abuzului să genereze o revictimizare a copilului fie prin forțarea copilului să dezvăluie, fie prin expunerea lui la un nou incident de abuz în scopul de a colecta dovezi care să-l incrimineze pe agresor. Copiii nu povestesc ușor despre abuzul căruia îi cad victime, fie pentru că nu au cuvinte, fie că le este rușine sau că sunt amenințați de agresor pentru a păstra secretul. Chiar dacă îndrăznesc să o facă, ei sunt în general întâmpinați
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
incident de abuz în scopul de a colecta dovezi care să-l incrimineze pe agresor. Copiii nu povestesc ușor despre abuzul căruia îi cad victime, fie pentru că nu au cuvinte, fie că le este rușine sau că sunt amenințați de agresor pentru a păstra secretul. Chiar dacă îndrăznesc să o facă, ei sunt în general întâmpinați cu neîncredere și discreditați de către ceilalți adulți. Dacă în general, a cere copilului să păstreze în secret situațiile în care s-a simțit în disconfort este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în general, a cere copilului să păstreze în secret situațiile în care s-a simțit în disconfort este în detrimentul copilului, secretele legate de abuzul sexual sunt devastatoare pentru copil. Un alt aspect de reținut este că în cazul în care agresorul este un părinte, copilul trăiește spaima de a dezorganiza familia prin dezvăluire, responsabilitatea de a face un rău celuilalt părinte, de a-și atrage reproșurile acestuia și a celorlalți din familie. De aici vine și faptul că adeseori copiii-victime își
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilul a dezvoltat deja o neîncredere și anxietate față de școală, iar abuzul căruia i-a căzut victimă nu face decât să-i sporească incapacitatea de a face față cerințelor școlare; depresie, anxietate, insomnii, coșmaruri; iritabilitate crescută, mânie, comportamente ostile cu agresorul, cu ceilalți adulți „care nu l-au apărat”, automutilare, suicid; frică de străini, de situații noi, de a-i pierde pe cei dragi, de a fi luat de acasă; nivel scăzut al stimei de sine, al încrederii în abilitățile proprii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poate face să-și retragă cuvintele; NU forțați copilul să vă spună și nu-l forțați nici să ascundă abuzul, față de anumite persoane. Lăsați-l să dezvăluie în ritmul lui! NU verificați informațiile date de copil prin confruntarea lui cu agresorul căci stresul poate fi prea mare pentru copil și riscul va fi retragerea celor spuse sau fuga copilului; NU blamați copilul pentru ce s-a întâmplat! Abuzul sexual nu se petrece niciodată din vina copilului! Pentru a înțelege amploarea consecințelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de creștere sunt generați în special, în timpul somnului (Robert-Ouvray, 2001). Această practică violentă de întrerupere a somnului nu putea ajuta creșterea copiilor și maturizarea lor din punct de vedere fizic. Sindromul Münchausen by proxy evidențiază o particularitate proprie violenței umane: agresorul poate manipula o terță persoană, servindu-se de aceasta pentru a provoca suferință copilului. Părinții nu își atacă copilul, în acest caz, ci deleagă execuția abuzului unor „specialiști”care sunt convinși de părinți de nevoia copilului pentru astfel de tratamente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu copiii maltratați: nerecunoașterea gravității fenomenului (au mai fost și alți copii abandonați și s-au descurcat foarte bine până la urmă!); înlocuirea problemei (consideră și promovează ideea că transformarea instituțiilor va rezolva problema abandonului); proiecția propriilor probleme (supraidentificarea cu părintele agresor sau cu copilul victimă); supraîncărcarea cu anxietate și sentimente negative (încărcătură emoțională negativă poate fi datorată unei situații particulare prin care trece intervenientul în viața proprie); retragerea („eu nu pot să fac asta, nu am calificarea necesară sau nu intră
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și riscurile generate de violență în familie. în ciuda adoptării și promovării Declarației Universale ale Drepturilor Omului de către toate statele lumii, pare că forța acestor articole se oprește în fața ușilor închise, iar femeia și copilul rămân victime lipsite de apărare în fața agresorului. Cu atribuții mai limitate decât Comitetul Drepturilor Omului (CHR), în 1946, Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite a creat Comisia Condiției Femeii (CSW). Comisia are scopul de a „prezenta recomandări și rapoarte Consiliului Economic și Social cu privire la dezvoltarea drepturilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trăite în fiecare zi de către persoana, de-a lungul întregii vieți. Putem spune astfel ca demnitatea reprezintă un principiu de viață a omului (Mann, Gruskin, 1995) și că deci demnitatea umană este vulnerabilă la orice formă de violența interindividuală, cu agresor individual sau de grup. Desigur, există diferențe culturale în înțelegerea demnității așa cum există diferențe culturale, din păcate, și în înțelegerea drepturilor omului. într-o abordare ecosocială, tiparele inegalității de putere în relațiile sociale (inegalitatea de gen, afronturi sociale și psihologice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un suport științific consistent, puse în circulație pe diverse canale de televiziune etc. și care prezintă scena terifiantă când trupul copilului condamnat la moarte, e sfâșiat în bucăți de o chiuretă nemiloasă, în timp ce micuțul încearcă să se ferească din calea agresorului, scoțând strigăte disperate (Hodor-Algazi, 2010). Chiar dacă prin educație, bărbatul își exersează capacitatea de a păstra sub obroc propriile sale trăiri și suferințe, moartea unui copil îi amputează pilonii săi interiori, alungându-l într-o deșertică suferință. Ca mecanism de apărare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de protecție (resurse); vulnerabilitate; factori de risc; adversități; stres. 3.5.1. Imunitate și reziliență Reziliența reprezintă o imunitate a ființei umane considerată holistic față de factorii de risc sau față de adversitățile manifeste. în vreme ce imunitatea se referă la factori stresori sau agresori biologici (microbi, bacterii, viruși), reziliența apare ca o imunitate psihică față de factorii stresori psihoemoționali ce reprezintă sau implică o violență față de individ sau grupul social. Imunitatea biologică a corpului are puncte de tangență cu reziliența. O persoană rezilientă depășește evenimentele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reprezintă sau implică o violență față de individ sau grupul social. Imunitatea biologică a corpului are puncte de tangență cu reziliența. O persoană rezilientă depășește evenimentele nefavorabile păstrându și sănătatea fizică și mentală. Imunitatea crește printr-o expunere parțială la factorii agresori. Această caracteristică stă la baza utilizării vaccinurilor. Vaccinul reprezintă o expunere controlată la un anumit tip de agresor biologic, ceea ce conduce la sporirea imunității organismului față de acel agresor biologic prin dezvoltarea mecanismelor de luptă ale organismului împotriva agresorului și anihilarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]