4,357 matches
-
cheamă la Îndeplinirea unei porunci divine” <endnote id=" (474)"/>. La rândul lui, Ion Călugăru descrie și el spectacolul sacru-profan al Îmbăierii rituale practicate de evreii din Dorohoi (nordul Moldovei) la Începutul secolului XX : „Baia geme de lume. În timpul anului, În ajunul oricărei mărunte sărbători, vin oamenii bătrâni cu nepoții la feredeu. [...] În preziua Anului nou [= Roș Hașana] râură săpunul pe băncile de la baia de aburi, bătrânii se vaită de plăcere, asudă și se bat cu măturici de stejar, stau claie peste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ei nu-și vor găsi mântuirea, În veci” („Creștinătatea față de iudaism”, Vremea, nr. 349, 1934 ; <endnote id="cf. 675, pp. 110-116"/>). Controversa dintre Eliade și Racoveanu, comentează istoricul Jean Ancel, „ilustrează gradul de demonizare a evreului În societatea românească, În ajunul instalării guvernului Goga-Cuza” <endnote id="(693, I, p. 130)"/>. Într-adevăr, În România de la mijlocul anilor ’30, această dispută teologică suferă de o profundă inadecvare, Într-o epocă În care studenții evrei erau bătuți crunt de studenții legionari și cuziști
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Domnitorul Însă, precum și Mitropolitul, miniștrii și boierii cei mari puteau să obție acest lucru și este chiar cu putință ca să se fi impus evreilor de a le procura carne pentru prima masă după post”. Într- adevăr, la Încheierea postului, „În ajunul Crăciunului și al Paștilor”, „capul comunității [evreiești], Împreună cu cei mai notabili membri”, aducea pe rând, fiecărui mare demnitar al țării, „câțiva claponi frumoși și grași” <endnote id=" (232, p. 193)"/>. Pentru a Înțelege imensa forță cu care acționa superstiția referitoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
232, p. 193)"/>. Pentru a Înțelege imensa forță cu care acționa superstiția referitoare la „evreul de bun augur”, trebuie să Încercăm să realizăm Întregul paradox al acestei practici magice : pentru a beneficia În tot cursul anului de auspicii favorabile, În ajunul Crăciunului și al Paștelui (cele două mari sărbători ale creștinătății), mitropolitul primat al Țării Românești (cel dintâi arhiereu creștin al principatului) Îi primea - ca pe „cei dintâi oaspeți” - pe conducătorii comunității evreiești și se ospăta (la prima mâncare „de dulce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stereotipului), ci să fie, pur și simplu, un om bogat sau norocos, indiferent de identitatea sa etnică. Iată cum sună unele superstiții din Moldova și Bucovina : „Multă băgare de samă se dă străinilor cari vor intra Întâi În ogradă [În ajunul Crăciunului]” <endnote id="(491, p. 281)"/>, „Cum ți-a fi musafirul de ziua de Sf. Vasile [= 1 ianuarie], bogat ori sărac, așa vei fi cu Îndestulare ori cu lipsă, tot anul” <endnote id="(137, p. 215)"/> sau „Când ț-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o recunoască a doua zi. Dimineața Însă, era câte o creangă asemănătoare În dreptul fiecărei case și, din această cauză, jidovii nu au putut să-l găsească și să-l omoare pe Isus. „Pentru păstrarea acestei amintiri”, În fiecare an, În ajunul zilei de 1 mai (Arminden), toți creștinii Își Înfig În fața casei câte o ramură verde de copac <endnote id="(113, II, p. 315)"/>. Tot la sfârșitul secolului al XIX-lea, poetul George Coșbuc a versificat această legendă, compunând poezia Armingenii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
las pentru această eventualitate: e bine întotdeauna să ai o... rezervă. Cu mulțumiri și cu bune sentimente, Ion Maxim </citation> (5) <citation author=”Ion Maxim” loc="Timișoara" data =”14 februarie, 1974”> Iubite domnule Calin, Am primit rîndurile d-voastră în ajunul plecării la Cluj unde am stat o saptămînă, imediat apoi trebuind să plec la București pentru zece zile. Așa se explică întîrzierea răspunsului și materialului. La toate acestea se mai adaugă și ezitările în alegerea unui material convenabil. Pînă în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
lui Havel de la BBC (vezi filmul documentar "Czechmate", (BBC) a fost apoi reluată, în rezumat, si in "Die Welt", fiind susținută astăzi și prin alte dovezi. Astfel, generalul Viktor Grusko, adjunctul lui Vladimir Kriucikov (președintele KGB-ului), a sosit în ajun, personal, la Praga, împreună cu un grup de visautniki, ofițeri spetznaz (operațiuni speciale), care acționează de regulă în civil. Gen. Grusko și gen. Teslenko (însărcinatul la Praga al KGB-ului) au condus, împreună cu colegul lor, cehul Alois Lorenc (Șeful STB, Securitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
că vede în mine un tânăr coleg, cu o solidă pregătire și că pot fi în fruntea colegilor de profesie. Cu suplinirea aceasta mi-am făcut bani pentru stagiul militar ce mă aștepta de la 1 noiembrie. Sub flamura Țării În ajunul plecării merg la vie și stau de vorbă cu tata până către ora unu noaptea. Multe ne-am spus și multe sfaturi mi-a dat pentru viața de ostaș spre care mă îndreptam. El, sărmanul, era sătul de armată pentru că
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
se retrage fiind invitat la o mică petrecere în Streza - Cârțișoara, despărțită de Oprea Cârțișoara, în care găzduiam, doar prin râul Bâlea ce curgea vijelios, cu valuri înspumate. O fată frumoasă din acest grup își serba ziua numelui - Maria. În ajun, grupul din care întâmplător făceam parte îi cântase sub fereastră o serenadă potrivit obiceiului locului și acum toți erau invitați la o mică petrecere. Nu am reținut momentan numele sărbătoritei. Dau să mă retrag, dar sunt invitat și eu. Accept
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Când omul are zile și mai ales când Cineva de Sus îl apără!! Între 25 februarie și 15 martie 1944 sunt trimis în concediu. La noi era încă liniște, în timp ce în zilele următoare frontul se stabilizează pe linia Chișinău-Iași. În ajunul plecării merg la un cantonament provizoriu și vreau să fac o baie, să ajung curat acasă. Ordonanța face totul folosind albia de rufe a gospodinei respective. Cum râia era un fenomen aproape general la populația civilă, prin baia făcută mă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cântece patriotice pentru care mulți români plătiseră cu libertatea! Se părea că de acum vom începe să ne simțim mai Români, că vom fi mai liberi! La ce frumos și fascinant joc de artificii am asistat în acea zi din ajunul terminării examenului. Cariera mea didactică era întocmai unei rachete în trei trepte: prima de învățător, cu greu obținută din punct de vedere material, a doua și a treia de profesor în urma unei munci de cinci ani și jumătate. M-a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
înnoroiat din tălpi până peste creștetul capului... În acest scop, la 30 iunie 1967, înaintez raportul de sfârșit de an școlar și cu numărul imediat următor înregistrez cererea mea de demisie. Rămân în așteptare și ajung la 14 septembrie, în ajunul deschiderii oficiale a tuturor școlilor din țară, fără soluționarea acestei demisii. Urma să rămân director, deși voiam să scap de pacoste! Totuși ceva se întâmplă în acea zi. Primesc în școală vizita unui inspector general din Ministerul Învățământului. Adjunctul lipsea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de-o nepoată din Bacău să-i pregătesc fiica pentru admiterea la liceu. Aproape trei săptămâni am fost ca musafir și meditator pentru fiica nepoatei. Nu mai făcusem meditații de mult timp, totuși am rezolvat cu bine problema pregătirii. În ajunul examenului plec la Bârlad, urmând să fiu ținut la curent cu rezultatul. Fata luase zece la română, deși avusese mari lipsuri în pregătirea ei, eu reușisem și de data aceasta să nu mă fac de rușine, ca meditator. Am relatat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de partid, mai zelos. Scăpasem de dracu’ și dădusem peste tatăl său. Mai absentam uneori fiind plecat în stațiuni balneare pentru tratament. Deși vecinul Movilă îi spusese că sunt în stațiune, secretarul susține că m-a văzut prin oraș în ajun și că se vede reaua mea voință... I-am combătut afirmația, dar vrăjmășia lui a rămas! Ni se spunea clar că atitudinea noastră negativă se poate repercuta asupra familiei - copii și nepoți. Deci în mod obligatoriu, chiar dacă ai ajuns la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
se realizeze pe meleaguri străine pentru că aici fusese deja marginalizat prin neadmiterea la facultate. Alieta, o bună prietenă aflată deja în Franța, îi face chemarea în mod oficial și cu forme în regulă pleacă pe 1 septembrie la Paris. În ajunul plecării ei sunt la București, discutăm mult despre viitorul ei și al fiului său. I-am spus clar să meargă și să nu-și pună problema că lasă în urmă un tată la 75 de ani. Ea și copilul erau
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
sănătății. În prima zi de Paști, după masa de prânz, urc în cameră să mă odihnesc liniștit și bine dispus, ca la o zi mare! Adorm și după un sfert de oră mă trezesc dintr-un vis semnificativ. Cum în ajunul plecării spre Eforie am primit o scrisoare alarmantă privind posibilitatea întoarcerii nepotului meu în România, neacordându-i-se momentan cetățenia belgiană, sub impulsul acestei situații, am visat că eram cu nepotul meu într-un camion cu remorcă și zoream să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
atâtea crime oribile s-au petrecut în umbra zidurilor cetății Dogilor. Mărturia palidă a neasemuitelor barbarii săvârșite de om contra semenilor săi a rămas celebra „Punte a Suspinelor”, prin care treceau cei condamnați înainte de a sfârși în mod barbar! În ajunul întoarcerii spre Paris mai facem încă o escală la Florența să ne mai bucurăm de noi frumuseți. Privirile ne sunt atrase de un uriaș afiș ce marca o expoziție despre daci, strămoșii noștri. Am privit cu emoție exponatele urmărind tema
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
deosebit. Sunt într-o excepțională stare de bine, de confort, de mulțumire, gândind că viața merită să fie trăită, mai ales când ai asemenea ocazii fericite și când încă te mai bucuri de o reală sănătate fizică și sufletească! În ajunul sosirii mele la Bârlad a fost o ploaie torențială cu vânt puternic, cu tunete, fulgere și trăsnete, care mi-a doborât la pământ jumătatea unui cireș goldan prea încărcat cu fructe. În ziua imediat următoare am cules cireșele și am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
00 am ajuns la Otopeni, la 18,30 am fost depistați de ghidă și a început așteptarea lungă, sfârșită, cum am spus, puțin înainte de miezul nopții. Surprinzător: noi credeam că suntem excentrici și nu mulți ca noi se pornesc în ajun de Anul Nou spre alte continente. Nu-i așa! Două avioane - capacitate dublă - au pornit spre Cairo, astfel încât aveai senzația că românii au pornit într-o expediție de cucerire a tărâmului faraonilor. Zborul a durat două ore și, fiind
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
tot ce se poate face la o astfel de adunare unde toată lumea putea răsufla, în sfârșit, liniștită, căci - vorba lui Shakespeare - totul e bine când se termină cu bine. Marți, 9 iulie Ne-am lins rănile cu toții după orgia din ajun. Miercuri, cu siguranță Ecaterina și Zgripți s-au trezit singure, mirate, bănuiesc eu, că nu mai zumzăie nimic în jurul lor. A fost cea mai inedită tabără la care am participat vreodată, dar nici nu mă așteptam să fie altfel, cunoscând
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
la Santiago a fost unul profilat pe kilograme de cireșe, caise, mure, coacăze, zmeură, brânză de capră, somon, stridii, langostinos, locoși. La ultima deplasare, dimineața, înainte de plecarea la aeroport, mă prinsese în frigider cu două duzini de stridii cumpărate în ajun și o sticluță de 300 mililitri de Undurraga "bien gelado". Cum doamna mea a refuzat oferta de a beneficia de "comorile" mele, cu orice risc am consumat 24 bucăți stridii excelente, stropite corespunzător, și spre plăcuta mea surprindere totul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mă despart), iar plăcerea cu care pleca În fiecare an să se piardă prin Munții Făgăraș mă făcea să-l compar cu europenii porniți să cucerească Vestul sălbatic american. Trebuia să zboare spre New York pe 5 martie ’77. Însă În ajun a fost cutremurul. Nu aveam nici o veste despre el, știrile radio și TV erau cumplite, iar Bucureștiul era imposibil de prins la telefon. M-am dus totuși la aeroport și, așteptându-l, am simțit o panică similară cu cea avută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
alinare În speranța că lumea iluzorie a bătrânei ei doici nu va fi zdruncinată. Mama știa foarte bine cât de dureros este să-ți fie spulberate iluziile. Cea mai mică dezamăgire căpăta la ea dimensiunile unei catastrofe majore. Într-un ajun de Crăciun, la Vira, cu puțin timp Înainte de a se naște cel de-al patrulea copil al ei, s-a Întâmplat să fie țintuită la pat de o afecțiune ușoară și ne făcuse pe fratele meu și pe mine (având
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
este! Îmi amintesc...“. Și atunci sună telefonul. După 1923, când s-a mutat la Praga, iar eu locuiam În Germania și Franța, nu mai puteam s-o vizitez prea des; n-am fost lângă ea nici când a murit, În ajunul celui de-al Doilea Război Mondial. De câte ori reușeam să ajung totuși la Praga, simțeam Întotdeauna acel fior inițial pe care-l simți exact Înainte ca timpul, surprins nepregătit, să-și azvârle din nou masca familiară. În locuința mizeră pe care
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]