119,673 matches
-
ai societății de consum („mai bine muream în Țara Egiptului“ unde căldările erau pline cu carne). De această mentalitate nu au scăpat nici când Dumnezeu i-a scos din țara Egiptului, călăuzindu-i spre Țara Canaanului. Ieșirea biblică a poporului ales din Țara Egiptului este o călători orientată spre minunata țară a făgăduinței „unde curge lapte și miere“ (Ieșire 3, 8-17). Parcurgerea acestei călătorii cere un progres duhovnicesc. Pe de o parte, este vorba de trecerea din sclavie în libertate, iar
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
călătorii. El locuiește în Sinai, pornește din Egipt cu Moise și apoi merge împreună spre Țara Canaanului. Este vorba aici de o călătorie cu caracter liturgic. În psalmul 68, versetele 8-9, este sugerată această călătorie a lui Dumnezeu împreună cu poporul ales prin pustiul din Egipt până în Canaan: „Dumnezeule, când mergeai Tu înaintea poporului Tău, când treceai Tu prin pământ pustiu, pământul s-a cutremurat și cerurile s-au topit și Sinaiul s-a clătinat de la fața Dumnezeului lui Israel“. Totuși, poporul
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
Ediția nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Printre gânduri nerostite Dintre sute de catarguri Care zboară-n Absolut Rătăcite-s printre valuri Gândurile ce-am avut, Dintre gânduri nerostite Care vor să plece-n zbor, M-am ales pe nesimțite Cu ulciorul plin de dor.. Din speranțe împlinite Am făcut amplu catarg, Pentru vise împietrite Precum valurile-n larg, Și precum un far la țărm Scoteam litera-n lumină, Boala gândului o sfărm O transform în rădăcină, Să
PRINTRE GÂNDURI NEROSTITE de VALER POPEAN în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382790_a_384119]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > CE S-A ALES ROMÂNULE DE TINE? Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Doar sunetul de ape cristaline Mai plange-n dor de fabrici și uzine În codrii,întunecați ,păduri virgine Aur și argint ieșea
CE S-A ALES ROMÂNULE DE TINE? de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382802_a_384131]
-
Tătar Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Doar sunetul de ape cristaline Mai plange-n dor de fabrici și uzine În codrii,întunecați ,păduri virgine Aur și argint ieșea din mine Ce s-a ales, românule ,de tine? . Vapoare mari,pluteau ,pe ape line Duceau petrol ,duceau și grâne; veneau în bănci ,dolari-lire sterline... Speranța noastră ...de mai bine..! Ce s-a întâmplat ,românule,cu tine? . Cand libertatea noastră vine, Ies ,vulpile ,pe rând ,din
CE S-A ALES ROMÂNULE DE TINE? de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382802_a_384131]
-
în bănci ,dolari-lire sterline... Speranța noastră ...de mai bine..! Ce s-a întâmplat ,românule,cu tine? . Cand libertatea noastră vine, Ies ,vulpile ,pe rând ,din vizuine, Să fure țară ,fără de rușine, Să vândă tot în țările străine.... Ce s-a ales ,românule ,de tine? Uzine,fabrici...campuri-doar ruine, Trenurile ,nu mai au nici sine; Foamea de bani,n-are cortine. Ne-au fugărit în țările străine... Ce s-a întâmplat ,românule,cu tine? , Pământul nostru", aur ,inca tine...... Privești pe înaltele
CE S-A ALES ROMÂNULE DE TINE? de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382802_a_384131]
-
speranță ,bunule creștine, Că într-o zi ,tu ,vei trăi mai bine! , Frumoasa țară avem ,române..! Speranta-i prima...ultima , ce vine.... ! Credință în Dumnezeu,ne va rămâne, Că într-o zi ,tu ,vei trăi mai bine! . Ce s-a ales ,românule,de tine? 21 feb 2016-001 Autor: Lucian Tătar 21 feb 2016-001 Referință Bibliografica: CE S-A ALES ROMÂNULE DE TINE? / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
CE S-A ALES ROMÂNULE DE TINE? de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382802_a_384131]
-
prima...ultima , ce vine.... ! Credință în Dumnezeu,ne va rămâne, Că într-o zi ,tu ,vei trăi mai bine! . Ce s-a ales ,românule,de tine? 21 feb 2016-001 Autor: Lucian Tătar 21 feb 2016-001 Referință Bibliografica: CE S-A ALES ROMÂNULE DE TINE? / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Tătar : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CE S-A ALES ROMÂNULE DE TINE? de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382802_a_384131]
-
N-ai bunici și n-ai urmași, N-ai durere cui să-i lași. N-ai băieți, părinți, nici fete, N-are cin’ să te regrete. De-aia te blestem acum, Să-ți dea Domnul un alt drum, Să-ți aleagă altă soartă, Să-ți dea suflet dintr-odată, Să-ți dea simțuri omenești, Ca tot omul să iubești, Câțiva ani mamă să fii, Să vezi cum se cresc copii, Și să-ncerci a suporta Să moară-naintea ta; Durerea să
DOINA ELEGIACĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382806_a_384135]
-
fie prin lege obligați să lucreze un anumit număr de ani în țară (între 5 și 10 ani, funcție de perioada școlarizării, cu sau fără masterat), până la recuperarea integrală a cheltuielilor făcute cu pregătirea lor. După care, fiecare este liber să aleagă: rămâne în țară sau pleacă în străinătate. Firește, pentru asta este nevoie nu doar de un plan național de dezvoltare economico-socială, cu ajutorul căruia, măcar în facultățile finanțate de la buget, să nu se mai lucreze pe stoc (un număr de absolvenți
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
nu voi fi a ta. Speranța-mi dispărea din față Iar sufletul zăcea pe trotuar Și pentru prima dată-n viată Înțelegeam cuvântul în zadar! Nu sunt acum decât o umbră, Însă o umbră care te-a iubit. Dar a ales calea cea sumbră Și-n labirint de dor a rătăcit.. De-atunci o lacrimă arzând Îmi însoțește orice clipă. Iar inima de dor gemând Regretă vorba spusă-n pripă. autor Dorina Omota 14.02.2017 Referință Bibliografică: O umbră care
O UMBRĂ CARE TE-A IUBIT... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382821_a_384150]
-
perspectiva pe care am sugerat-o în editorialul meu. Trebuie doar înfrîntă prejudecata limbii materne a poetului. Ivo Matici îmi spunea, acum vreo 30 de ani, că libertatea poetului trebuie să fie atît de mare încît el să-și poată alege limba maternă.
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]
-
e o poveste. "Mîna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană". Lumea vrea povești! În veacul telenovelelor, viața trebuie să se prezinte ca atare. Acest prinț al cerșetorilor vede în cerșetorie "un lung șir de reprezentații"; drept care își alege interpreții și le concepe, cu o vervă nebună, de urmaș al lui Dickens altoit cu Billy Wilder, texte de cerșit. Unui afon cu mutră mai subțire îi scrie "Violonist necăjit care nici nu mai cîntă de disperat ce e"; unui
Prinț sau cerșetor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16055_a_17380]
-
dacă nu, nu cred că vom înainta prea mult în demersul nostru de critică a literaturii. L.G.: Sînt întru totul de acord cu dumneavoastră, dar dați-mi voie să joc rolul avocatului diavolului și să vă întreb: dacă critica literară alege să stea deoparte, să nu se amestece în politica și problemele sociale, n-o să ducă aceasta la izolarea ei în spațiul îngust al unui discurs idiosincratic, care nu poate juca un rol semnificativ în societate? D.F.: Această întrebare poate fi
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
într-o clipă. Singura lor șansă de a se menține pe cresta valului e să producă, în neștire, cantități de toxine, chintale de otrăvuri aruncate în plămânii proștilor pe care-i duc de nas cu inimaginabilă ușurință. Ce se va alege în câțiva ani din țara pe care acum o siluiesc cu sadism, nu-i interesează! Pentru ei se va găsi oricând o nouă vacă de muls. Fie ea și-o vacă nebună.
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
pe nume. În felul acesta este enunțat și un neajuns al acestei atitudini. Dacă un adevăr spus pe jumătate sau pe sfert (vezi "esteții") e mai bun sau mai rău decît trecerea sub tăcere, este o altă discuție. Adrian Marino, alege liber-profesionismul, nu este angajat ("cu carte de muncă") nicăieri, publică în străinătate ajungînd cel mai cunoscut critic român în străinătate. Nișa implică un statut de semi-outsider, o ruptură și o identitate, o stare oarecum privilegiată de rezistență într-un sistem
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
cunoscut critic român în străinătate. Nișa implică un statut de semi-outsider, o ruptură și o identitate, o stare oarecum privilegiată de rezistență într-un sistem prin contrazicerea lui în detaliu, în formele lui intime. După cum se vede, Sorin Alexandrescu își alege și aici afinii "întru" identitate. Autorul propune o schizoidie ideală în detrimentul bolii naționale sub comunism, boala manipulării: paranoia. Mai trebuie spus că această "identitate în ruptură" își are clar originea în conceptul coincidența oppositorum, lansat de un fruntaș al "codului
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
te răzbuni, sub propriul chip. Un vis perfect uman. Într-o legendă pe care Dumas afirmă a o fi cules pe malurile Rinului, un tînăr se privește, ades, într-o fîntînă. Acolo își vede, într-o zi, iubita, cu care alege să se reunească "dincolo de oglinda" apei. Și astfel iubirea înlocuiește narcisismul pur și dur. Ființa iubită e, oricum, "un alt eu însumi", după cum spun - sau, mai bine-zis, spuneau - toți cei îndrăgostiți. Iar Olandezul zburător este tot o legendă care vine
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
ar fi Tupilak sau Ceasul rîsului, am făcut și prelucrări după piese clasice precum Maria Stuart sau Surorile după Cehov - aceasta este ultima la care am lucrat și în prezent este jucată la Stockholm. Deci, ca om de teatru, am ales diferite teme. Dar e clar, dacă scrii despre un scriitor renumit, ai nu numai scriitorul, ci și opera lui, ca un fel de panou de proiecție: știi destul de mult de la început și apoi este relația între ceea ce se întîmplă pe
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
nu de mult atât de verde/ în albe cărni ți se revarsă// din origini programată/ ea paște conștiincios/ o datorie de la care nicicând nu se abate/ adună iarba cu limba aspră consistentă/ și o retează cu dinții"...etc. Nici când alege teme biblice, Cassian Maria Spiridon nu este mai inspirat, rezultatul fiind doar o rearanjare de termeni și imagini comune: "la cine steaua-i călăuză/ și maicii cine pruncul învelește/ sunt magii rupți de drumuri/ și clipocitul lacrimilor noastre". (Betleem) "Poezia
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
pregătirea tuturor celor care trec prin școală, de la opincă la vlădică. în fine, acest joc de-a uite-o-nu-e cu școala normală are și o latură materială. Oare ce vocație de dascăl trebuie să aibă un copil de 14 ani care alege liceul pedagogic, știind el că va face cu un an mai mult decît colegii lui de la alte licee, la care va trebui să adauge trei de colegiu ca să aibă finalmente (5+3) leafa și statutul social al unui învățător? Cu
Școala în tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16076_a_17401]
-
fetele sînt femei de copilițe, sînt însărcinate sau trimise în Turcia pentru prostituție mai bănoasă. Drogurile, proxenetismul, homosexualitatea nu lipsesc, evident, nici din piesă și nici din realitatea în care copiii-interpreți trăiesc. Impresionant este felul în care regizorul i-a ales, a ajuns să-i cunoască și să facă o distribuție ideală, în care fiecare își joacă situația proprie, particulară, cu multă căldură sau, dimpotrivă, cu violență, vorbind despre sine și, în același timp, despre o condiție a tuturor. Am văzut
Acasă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16070_a_17395]
-
O muzică ravisantă evocînd exact nostalgicii ani '60, o multitudine de ralenti-uri și plan-detalii descriu o familiaritate echivocă, desfășurată într-un timp nedefinit. Dar totuși cu un final cert. Cei doi nu își vor continua existența împreună: ea se va alege cu un fiu, el cu un roman de succes. Plus o mărturisire discretă făcută unei scorburi dintr-un templu... Un palmares impresionant încununează acest film de o frumusețe inefabilă, un film cu virtuți hipnotice.
ASIA la "Europa" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16071_a_17396]
-
mișcarea optzecistă, conceptul de "margine" poate fi aplicat cu ușurință literaturii române de la origini pînă în prezent. Criticul pare să nu realizeze scara la care lucrează. Un bun exemplu ar fi interpretarea Gemenilor lui Cărtărescu. După cunoscutul obicei, Mircea Cărtărescu alege un topos cultural, cel al gemenilor în acest caz, cu toată încărcătura simbolică pe care acesta o presupune, și prelucrează, modifică, disecă imaginea arhetipală profitînd tocmai de tensiunea locului comun smuls din tradiția literară. Adrian Oțoiu este hipnotizat tocmai de
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
în care lumea "devenea un film paralel, de consistența visului"" (s.m.). Nu cred că am așteptat vreun moment în timp ce citeam Gemenii ca personajele acestei povești să se androginizeze sau, și mai rău, să se desăvîrșească. Alt exemplu ar putea fi ales din comentarea unei secvențe din Frumoasa fără corp de Gheorghe Crăciun în care un personaj își realizează "corporalitatea" cînd îl apucă durerea de măsele. Nu cred că primul lucru care te "lovește" este corporalitatea, ci, mai curînd, intertextualitatea: să ne
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]