4,144 matches
-
chiar o universitate ("Noua Academie" sau "Hellênikon Frôntistêrion", fondată în 1744). La Moscopole a apărut o adevărată efervescență culturală, mulți autori publicându-și lucrările atât în greacă (limbă a culturii din Balcanii la acel moment) cât și aromână scrisă în alfabetul grec. În 1770, aici a apărut primul dicționar al celor 4 limbi balcanice moderne (greacă, albaneză, aromână și bulgară). Acțiunile din 1769 ale otomanilor au fost doar începutul unei serii de atacuri, care au culminat cu atacul din 1788 al
Moscopole () [Corola-website/Science/306094_a_307423]
-
pentru folclor. Nu este întâmplător că Vuk Karadžić este ajutat, pe lângă Jernej Kopitar, de frații Grimm. Principalele opere ale lui Vuk Karadžić: Preluând și propuneri în acest sens apărute mai devreme (1810) la filologul Sava Mrkalj, Vuk Karadžić a simplificat alfabetul chirilic folosit până atunci și l-a adaptat pentru redarea fonemelor limbii sârbe. Definitivând acest alfabet în 1818, Vuk Karadžić a preluat din vechiul alfabet următoarele 24 de litere: А а, Б б, В в, Г г, Д д, Е
Vuk Stefanović Karadžić () [Corola-website/Science/306125_a_307454]
-
Principalele opere ale lui Vuk Karadžić: Preluând și propuneri în acest sens apărute mai devreme (1810) la filologul Sava Mrkalj, Vuk Karadžić a simplificat alfabetul chirilic folosit până atunci și l-a adaptat pentru redarea fonemelor limbii sârbe. Definitivând acest alfabet în 1818, Vuk Karadžić a preluat din vechiul alfabet următoarele 24 de litere: А а, Б б, В в, Г г, Д д, Е е, Ж ж, З з, И и, К к, Л л, М м, Н н, О
Vuk Stefanović Karadžić () [Corola-website/Science/306125_a_307454]
-
în acest sens apărute mai devreme (1810) la filologul Sava Mrkalj, Vuk Karadžić a simplificat alfabetul chirilic folosit până atunci și l-a adaptat pentru redarea fonemelor limbii sârbe. Definitivând acest alfabet în 1818, Vuk Karadžić a preluat din vechiul alfabet următoarele 24 de litere: А а, Б б, В в, Г г, Д д, Е е, Ж ж, З з, И и, К к, Л л, М м, Н н, О о, П п, Р р, С с, Т т
Vuk Stefanović Karadžić () [Corola-website/Science/306125_a_307454]
-
о), Ѧ ѧ (еn), Я я (iа), Ю ю (iu), Ѿ ѿ (оt), Ѭ ѭ (ius), Ѳ ѳ (t), Ѕ ѕ (dz), Щ щ (șci), Ѯ ѯ (cs), Ѱ ѱ (ps), Ъ ъ (semnul tare), Ь ь (semnul moale). Folosind alfabetul reformat (vezi Limba sârbă. Corespondența scriere-pronunțare), Vuk Karadžić a creat o ortografie fonemică pentru limba sârbă. Astfel, scrierea acestei limbi redă exact, cu unele mici excepții, vorbirea, inclusiv schimbările fonetice în cursul flexiunii. Vuk Karadžić este numit reformatorul limbii sârbe
Vuk Stefanović Karadžić () [Corola-website/Science/306125_a_307454]
-
scrierea acestei limbi redă exact, cu unele mici excepții, vorbirea, inclusiv schimbările fonetice în cursul flexiunii. Vuk Karadžić este numit reformatorul limbii sârbe, pentru că de la el a pornit standardizarea acesteia, nu numai prin ortografia propusă în dicționarul din 1818 împreună cu alfabetul reformat, ci și cu însuși acest dicționar și cu gramatica din prima parte a sa. Până la Vuk Karadžić limba sârbă literară a fost foarte deosebită de limba vorbită, fiind puternic influențată de limba rusă. Karadžić a impus ideea că limba
Vuk Stefanović Karadžić () [Corola-website/Science/306125_a_307454]
-
lungul râului Nistru, ci de-a lungul Prutului. În RSSA Moldovenească s-a implementat ideologia unei identități moldovenești separate, inclusiv definirea unei limbi moldovenești, distinctă de limba română. În 1938, prin decretul din 23 mai a fost reintrodus în RASSM alfabetul chirilic (de data asta în varianta rusească) și numeroase împrumuturi lexicale și calcuri din limba rusă. În Basarabia, guvernarea sovietică a inițiat o politică de asimilare a etnicilor români. Elita populației românești a fost deportată în Siberia, la fel ca
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
română nu este folosită în public aproape niciodată. Școlile românești reprezintă circa 11% din numărul total de școli din Transnistria, deși conform recensământului din Transnistria în 2004, românii sunt 31,9% din populație. Majoritatea acestor școli sunt forțate să folosească alfabetul chirilic rusesc și manualele comuniste publicate cu circa patru decenii în urmă. Numai șase școli sunt autorizate să predea în limba română și să utilizeze și alfabetul latin. Sunt însă semne că și asupra acestora se fac presiuni pentru a
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
românii sunt 31,9% din populație. Majoritatea acestor școli sunt forțate să folosească alfabetul chirilic rusesc și manualele comuniste publicate cu circa patru decenii în urmă. Numai șase școli sunt autorizate să predea în limba română și să utilizeze și alfabetul latin. Sunt însă semne că și asupra acestora se fac presiuni pentru a fi închise. Criza școlară din 2004 este un exemplu în acest sens, guvernarea prorusă din Tiraspol încercând să închidă cu forța două dintre aceste școli. La orfelinatul
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
alte comunități etnice mai mici sau mai mari, stabilite în cursul secolelor pe teritoriul românesc, ca de pildă, în vechime cumanii, mai târziu romii, evreii, armenii etc., de asemenea reprezentanți repatriați ai ramurii aromâne a românilor. Cultura dacilor: Dacii foloseau alfabetul grec sau latin. Pe niște blocuri de piatră de la Sarmizegetusa s-au descoperit rudimente de scriere cu litere grecești. La curtea lui Decebal se folosea ca limbă diplomatică latina. Singurul text presupus dacic a fost descoperit la Sarmizegetusa: „Decebalus per
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
proporțional în viața politică și în Dieta Transilvaniei. La sfârșitul secolului al XVIII-lea s-a ridicat o mișcare de emancipare cunoscută sub denumirea de Școala Ardeleană, care a accentuat vechile origini romane a poporului român și a pus bazele alfabetului latin al limbii române (care, în cele din urmă va înlocui scrierea chirilică). Fruntași ai acestei mișcări au acceptat sa primească supremația papei de la Roma în biserica română din Transilvania, punând bazele Bisericii Unite sau Greco-Catolice românești. În 1791 reprezentanți
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
Termenul rōmaji (în japoneză ローマ字 "rōmaji", caractere latine, textual „litere de la Romă”) denumește folosirea caracterelor din alfabetul latin într-un text scris în limba japoneză, pe lîngă celelalte trei sisteme de scriere ale acestei limbi: kanji, hiragana și katakana. Același termen se folosește și pentru a numi caracterele latine folosite la transliterarea cuvintelor japoneze în procesul numit
Rōmaji () [Corola-website/Science/304901_a_306230]
-
transliterarea cuvintelor japoneze în procesul numit "romanizare". Caracterele latine se folosesc în scrierea limbii japoneze în general în următoarele situații: Întrucât pentru introducerea la calculator a textelor în limba japoneză se folosesc în general tastaturi QWERTY, în prezent elevii învăța alfabetul latin din primii ani de școală. Există mai multe sisteme de a translitera japoneză. După era Meiji, sistemul cel mai mult folosit este sistemul "Hepburn" (ヘボン, în japoneză) modificat, care este numit și Sistemul standard (標準, hyōjun, în japoneză). Un
Rōmaji () [Corola-website/Science/304901_a_306230]
-
în tabelul de mai jos care clasifică consoanele în funcție de modul și locul de articulare. (Tabelul cuprinde și două din semivocale, și , notate aici și .) De asemenea sînt indicate unele alofone ale consoanelor, anume acelea care au un simbol aparte în Alfabetul Fonetic Internațional. Așadar, inventarul fonemelor limbii române cuprinde următoarele consoane: Sunet !! Exemple !! Descriere !! Notație fonetică românească !! Note privind alofonele
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
face vreodată? Categoric, nu!“. Cuvântul „iad“ se găsește în multe traduceri ale Bibliei. Unele traduceri spun „mormânt“, „locuința morților“ etc. Alte Biblii transliterează pur și simplu cuvintele din limbile originale care sunt redate adesea prin „iad“, adică le transcriu folosind alfabetul nostru, fără să le traducă. Care sunt aceste cuvinte? Ebraicul Sheol și echivalentul său grecesc "Hades", care nu se referă la un singur mormânt, ci la mormântul comun al omenirii. Mai este și termenul grecesc "gheenă", provenit din ebraică - „Gey
Iad (religie) () [Corola-website/Science/305544_a_306873]
-
(n. 1 iunie 1952, sătul Chirsova, raionul Comrat) este un politician găgăuz din Republică Moldova, care a deținut funcția de președinte al Adunării Populare din UTA Gagauz-Yeri în perioada 2002-2003. Ivan Petrovici Kristioglo (în alfabetul chirilic: Иван Петрович Кристиогло) s-a născut la data de 1 iunie 1952 în satul Chirsovo din Raionul Comrat, într-o familie de etnie găgăuza. În anul 1973 a absolvit Institutul Pedagogic T.G.Shevchenko din Tiraspol, devenind profesor de limbă
Ivan Kristioglo () [Corola-website/Science/305602_a_306931]
-
este un politician găgăuz din Republică Moldova, care a deținut în perioada 26 iulie - 9 noiembrie 2002 funcția de guvernator (bașcan) interimar al Găgăuziei, în perioada vacanței acestei funcții după demisia lui Dumitru Croitor. (în alfabetul chirilic: "Георге (Георгий) Молла") a deținut funcția de șef al Direcției pentru informații și securitate al executivului din autonomia găgăuza, în timpul mandatului bașcanului Dumitru Croitor (1999-2002). La 31 ianuarie 2002, un grup din 21 de deputați din Adunarea Populară a
Gheorghe Mollo () [Corola-website/Science/305599_a_306928]
-
(n. 29 noiembrie 1868, Rusia; d. 21 august 1938, Iaroslav) este un arhiepiscop ortodox rus, care a suferit martiriul pentru credința creștină în închisorile din Uniunea Sovietică în timpul persecuției anticreștine din perioada lui Stalin. Arhiepiscopul (în alfabetul chirilic: Никодим Кротков) s-a născut la data de 29 noiembrie 1868, în familia unui preot din satul Pogreshino, raionul Seredskogo din gubernia Kostroma. A primit la botez numele de Nikolai Vasilievici Krotkov. În anul 1889 a absolvit Seminarul Teologic
Nikodim Krotkov () [Corola-website/Science/305682_a_307011]
-
(în alfabetul ebraic מנחם הכהן) (n. 26 iulie 1932, Ierusalim) este un rabin israelian, publicist, scriitor și politician, care a îndeplinit între anii 1997-2011 funcția de Mare Rabin al comunităților evreiești din România. El a fost conducătorul fracțiunii parlamentare Muncitorul religios în
Menachem Hacohen () [Corola-website/Science/305684_a_307013]
-
și Dubrovnik, din 1189, scris de domnitorul Bosniei, banul Kulin, considerat drept carta existenței statale a Bosniei. Din această cauză este considerat de bosniaci și prima atestare documentară a limbii bosniace. Acest document, precum multe ulterioare, era scris cu un alfabet numit "bosančica", derivat din alfabetul chirilic. Se presupune că scrirerea "bosančica" datează de prin secolul al X-lea sau al al XI-lea și a fost folosită până în secolul al XVII-lea. Avea o variantă utilizată în documentele oficiale și
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
de domnitorul Bosniei, banul Kulin, considerat drept carta existenței statale a Bosniei. Din această cauză este considerat de bosniaci și prima atestare documentară a limbii bosniace. Acest document, precum multe ulterioare, era scris cu un alfabet numit "bosančica", derivat din alfabetul chirilic. Se presupune că scrirerea "bosančica" datează de prin secolul al X-lea sau al al XI-lea și a fost folosită până în secolul al XVII-lea. Avea o variantă utilizată în documentele oficiale și una cursivă, pentru scrierea mai
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
oarecare măsură și limba ei. Scrierea "bosančica" cursivă a continuat în două variante, una numită "manastirska" „de mănăstire”, folosită de călugării franciscani, și una numită "begovica" „a beilor”, adică a elitei musulmane. În paralel cu aceasta s-a folosit și alfabetul arab adaptat la scrierea limbii bosniace. Cărturarii bosniaci scriau lucrări religioase și științifice în limba arabă, lucrări literare în persană și mai puțin în turcă, iar documentele oficiale în turcă. În același timp a existat timp de trei secole și
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
lucrări religioase și științifice în limba arabă, lucrări literare în persană și mai puțin în turcă, iar documentele oficiale în turcă. În același timp a existat timp de trei secole și jumătate și o literatură în limba maternă scrisă cu alfabetul arab, constând mai ales în poeme religioase, dar și în poezii inspirate din cea populară. Un reprezentant de seamă al acestei literaturi a fost Muhamed Hevaji Uskufi, care este și autorul primei lucrări lexicografice bosniace, un glosar bosniac-turc în rime
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
în 1890. Scriitorii din această perioadă, grupați sub denumirea „Renașterea bosniacă” (poeții Safvet-beg Bašagić și Musa Ćazim Ćatić, povestitorul Edhem Mulabdić etc.) au scris într-o limbă mai apropiată de croată decât de sârbă. În această perioadă s-a generalizat alfabetul latin, cel folosit și pentru limba croată. După Primul război mondial, în epoca iugoslavă, bosniacii nu au fost considerați "narod" „națiune” aparte, la fel cu sârbii și croații, până în 1971. Atunci au primit acest statut cu numele de "Muslimani", dar
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
limbă sârbocroată, și la intelectualii bosniaci a apărut revendicarea unor specificități legate de tradiția culturală musulmană. După destrămarea Iugoslaviei și crearea statului Bosnia și Herțegovina, bosniaca a devenit limbă oficială și s-au întreprins acțiuni pentru standardizarea ei. Scrierea cu alfabetul latin a limbii bosniace a devenit chiar oficială prin prevedere a constituției Federației Bosniei și Herțegovinei. Unul dintre argumentele celor care consideră bosniaca drept limbă aparte este folosirea în decursul istoriei a denumirii "bosanski jezik". Într-adevăr, aceasta a fost
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]