6,796 matches
-
ipostaze ale materiei? Pentru întîia dată, fiind liber de alte preocupări, constat ce inexplicabilă e lumea. Ce înseamnă a fi om, de ce am mâini și picioare, de ce sunt așa și nu altfel? Până acum eram obsedat de noțiunea de istorie, ambiția mea era de a ieși din banal și de a lucra istoric. Acum, în fața morții, văd lucrurile biologic. Nu cumva sunt victima spiritului comun din lipsă de perspectivă? La picioarele patului meu, din cauză că picură pe jos resturi de alimente, s-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care voia să le onoreze printr-o audiență mai familiară. Un altul ar fi uitat. Însă Pomponescu poseda memorie bună, și în vreme ce la minister era absorbit în probleme grave, cu gândul la masă își compusese o listă de întrebări. Avea ambiția de a face impresie asupra tânărului și de a smulge de la el o judecată asupra persoanei sale. Văzând că nu sosește, Pomponescu întîrzie masa, puse pe directorul de cabinet să facă cercetări telefonice asupra invitatului, în fine, se așeză la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
m-amenință cu darea în judecată". Aceste cuvinte nu le pronunță niciodată, din cruțare pentru bătrână. Era greu, după douăzeci și cinci de ani de continue demnități, a convinge o femeie că totul s-a sfârșit. Femeile arată uneori o obtuzitate extraordinară, ambiția lor transportată asupra unui bărbat se convertește într-o tiranie absurdă. Pentru prima oară Pomponescu intui în mândria ingenuă a mamei sale o caricatură a infatuării lui. Madam Pomponescu-Mamy, încercînd a modera zelul soacrei, nu era mai puțin agasantă. - Desigur
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
demisie așteaptă în opoziție să se uzeze noul guvern. În curând însă Jean își va lua inițiativa. Părerea aceasta i se păru lui Pomponescu și mai lipsită de bun-simț, tocmai fiindcă avea aparență rezonabilă, în vreme ce mamă-sa bâiguia inveteratele ei ambiții copilărești. După atâtea asasinate și execuții, după ce nu ținuse seamă de preavizul lui Gavrilcea, care vorbise desigur în numele unei puteri mai considerabile, nu mai era nimic de sperat. Era un timp nou, în care inofensivului Ioanide i se putuse întîmpla
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ai avut și le vei mai avea, decorațiile și altele nu sunt o dovadă că toată lumea te prețuiește? Pomponescu luă o figură foarte contemplativă, rămânând mereu politicos, și ocoli răspunsul direct. . - Sunt oameni, spuse el, care prin împrejurările sociale,prin ambiția celor din jurul lor sunt împinși în profesii pe care nu și le-ar fi ales singuri din simplă vocație. Ei le îndeplinesc bine prin educație, pot fi buni savanți, buni generali. Însă când vine omul născut, totul se răstoarnă. Caesar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nivelul întregii comunități un asemenea lucru nu poate fi realizat decăt de un legiuitor ferm care e, totodată, încorporarea înțelepciunii practice. Etica lui Aristotel este tocmai un curs menit să „încerce dezvoltarea capacității de legislare” (1180b, 30) pentru tinerii cu ambiții politice. Așa se și explică efortul autorului de a defini căt mai exact virtutea, ca și analizele sale detaliate cu privire la virtuți ori încercarea sa de a compatibiliza toate aceste lucruri într-un concept comprehensive de viață fericită. Educația morală nu
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
capitol, un oraș strălucitor aflat pe culmea dealului este captivant, însă adesea acest statut nu este suficient pentru atingerea tuturor obiectivelor politicii externe. Wilsonienii dețin, de asemenea, multe resurse de putere blândă, dar idealismul lor îi determină uneori să dezvolte ambiții cu totul nerealiste. Primejdia cu care se confruntă ei o constituie faptul că vehiculul politicii lor externe are accelerație puternică dar frâne slabe, fiind în felul acesta predispus la a ieși în decor. În vreme ce hamiltonienii și jeffersonienii tind către o
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Elena Bărbulescu Sfăntul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, s-a născut în anul 1296 în Constantinopol. Înzestrat cu abilități intelectuale și ambiție, Grigore a stăpănit toate subiectele de studiu care făceau parte la vremea aceea din cursul complet de educație superioară medievală. Împlinind 20 de ani, s-a retras în Muntele Athos în anul 1316 (după unele surse 1318) devenind novice la
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
relațiilor pe care acestea le au între ele. Respingerea cadrului teoretic rigidizat al marxismului la sfârșitul anilor șaptezeci va favoriza un dezinteres radical față de dimensiunea economică a fenomenelor, sau o surprindere a sa prin intermediul unui empirism restrâns, care elimină atât ambițiile teoretice, cât și analizele globale. Această trecere în revistă a tendințelor contradictorii din antropologia economică arată izolarea cercetărilor preocupate în mod prioritar de dezvăluirea formelor de alteritate economică. Acestea sunt așadar abordate în mod constant cu referire la capitalism (la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
valorilor fiecăruia pe piața muncii. Membrii acestui SEL nu par a fi marginalizați în sfera muncii și, prin urmare, schimburile lor sunt într-o anumită măsură nesemnificative din punctul de vedere al înscrierii lor în economia de piață. Fără vreo ambiție politică sau economică de a răsturna sistemul dominant, ei caută înainte de toate să instaureze relații interpersonale, fiind totodată deja incluși într-un țesut asociativ dens. Convivialitatea care rezultă din SEL și care vine să îmbogățească rețeaua preexistentă este așadar cea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
va introduce noi opțiuni. Cercetările făcute în aglomerări HLM și în cazul ZUP pun în evidență, încă de la conceperea lor, imposibilitatea închiderii într-o sferă urbană abstractă, ruptă de întreprinderile în care actorii se inserează zilnic și își caută resurse. Ambiția de a înțelege coerența ansamblului câmpurilor sociale învestite de indivizi este imediat enunțată. Astfel, într-o primă etapă, o anchetă exploratoare va fi îndreptată asupra salariaților unei mari uzine din suburbia orașului Amiens, abordați din punctul de vedere al habitatului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
contrapondere, disciplina este foarte dură, iar cadențele, ridicate. Salariații sunt deosebit de mândri de a fi primii din branșa lor pe piața locală, chiar dacă se plâng de condiții de lucru dificile și de ritmuri epuizante. Față de directorul lor, căruia îi susțin ambițiile, mărturisesc o admirație fără limite, lăudându-i calitățile umane, morale și de manager. Totuși, toți se gândesc la părăsirea uzinei în următorii cinci sau zece ani, după ce vor fi acumulat un mic capital care să le permită să practice agricultura
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
întreprinderii, salariații subalterni și directorii uniți prin capitalul lor cultural, eficacitatea simbolică a acestei asocieri este realizată astăzi prin intermediul pieței. De la microculturile de întreprindere la macrostructurile de piață în care se inserează și în care trebuie să se piardă întreprinderea, ambiția gestionară modifică așadar scara și capătă o dimensiune mai vastă și mai încrezătoare. Originare din Statele Unite, unde corespund unei prelungiri "naturale" a antropologiei culturale afirmate, lucrările de "specificare culturală" a întreprinderii au privit mai întâi formele managementului ca atare prin
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
teoriile și gânditorii"; un cadru minuscul, foarte semnificativ pentru poziția periferică și subordonată a disciplinei, prezintă "etnografia organizațiilor" în felul următor: "încă incipientă, ea pune accentul pe fenomenele simbolice (putere, teritoriu, cultură), ritualuri, interacțiuni cotidiene...". Celorlalte discipline le sunt atribuite ambițiile teoretice care le caracterizează efectiv; etnologiei îi este rezervată pe de o parte decriptarea simbolurilor, pe de alta, descrierea meticuloasă 92. În apelul la propuneri "Transformări ale muncii. Performanțe economice și statutul angajării" pe care Ministerul Educației Naționale, Cercetării și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
științifică precisă nu vine să le înlocuiască. Confuzia orientărilor științifice și absența cadrului teoretic general sunt fără drept de apel favorizate de fragmentarea câmpurilor de cercetare și de explozia obiectelor, puțin compatibile cu o antropologie care pare a conserva o ambiție de totalizare. Incertitudinile care decurg de aici se traduc prin inflația utilizării autosuficiente a termenului etnografie, pe de o parte; prin înmulțirea considerabilă a publicațiilor având drept temă de gândire alteritatea, pe de altă parte; prin omniprezența anumitor unități minimale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fie dizolvată de o operație de substanțializare care presupune echivalența alterității și a diversității. Cea de-a doua optică este înainte de toate un efect de retorică: antropologia nu mai este știința "celorlalți", ci apare ca știința alterității. Pe această bază, ambiția antropologică devine cu atât mai specifică în activitatea ei speculativă și teoretică cu cât se asociază unui concept golit de sens. Nu există în realitate un interes prea mare pentru a privi diversitatea formațiunilor sociale ca un ansamblu de "altele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu-l atrage munca și atunci o evită ori de câte ori este posibil. Pentru a depune efortul necesar, individul trebuie constrâns sau "cumpărat". El preferă să fie direcționat. Nu-i place să își asume responsabilitatea (drept urmare, fuge de răspundere). Indiferent, lipsit de ambiție, individul preferă să se afle într-o stare de securitate psiho-afectivă și profesională, fără să-l intereseze problemele esențiale ale instituției. Motivația muncii acestuia o constituie exclusiv banul. Individul manifestă o inițiativă și o creativitate limitate. Prin urmare, este necesară
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în mod obișnuit și onest, ele pot fi acceptate și, cu atât mai puțin, cultivate în viața și în relațiile noastre. Întrucât suntem cei mai mulți cu nevoi, cu gesturi, cu opinii, cu opțiuni, cu valori, cu aspirații, cu profile caracteriale și ambiții diferite, cu frământări și suspiciuni diverse, suntem mereu expuși relațiilor conflictuale. Prin urmare, că ele apar și că există este adevărat. Suntem puși (sau nevoiți) să le facem față și să le depășim cum știm și cum putem mai bine
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în centrul atenției, de a se bucura de succes. Chiar și în absența oricărui motiv/oricăror motive pot ajunge la conflict, pentru ca măcar în felul acesta să fie în centrul atenției. b. Rigizii. Această categorie de oameni se remarcă prin ambiție, printr-o înaltă autoapreciere. Ei știu și nu doresc să ia în considerare părerea celor din jur. O părere deja formată, odată pentru totdeauna, a unei persoane rigide, intră inevitabil în contradicție cu condițiile care se schimbă și provoacă, astfel
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
potrivit cărora anumite evenimente sunt cauza sau consecința altora. Mai dispunem, în plus, și de coduri etice. Prezumțiile noastre au în vedere calitățile lucrurilor, valorile pe care le atribuim acestora. "Dorințele de a ne satisface nevoile, de a ne realiza ambițiile, de a lupta pentru anumite idealuri, toate sunt impregnate de prezumții asupra valorii unei anumite experiențe" (Rimé, 2008, p. 397). Totodată, aceste inerente prezumții dau naștere, la nivel individual, unui nivel de așteptări 30. Handley Cantril adaugă faptul că omul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai rău, o distrugătoare decât să fie cineva mai fericit decât ea, mai bine ne vede pe toți nefericiți, la grămadă" (apud Epstein, 2008, pp. 38-39). Fiind vorba de bucuria josnică încercată la spectacolul nefericirii altuia, invidia este dorința și ambiția de a-l vedea pe celălalt privat de avantajele sale, nu atât pentru a le avea noi înșine, cât pentru a ști că celălalt a încetat a se mai bucura de o fericire fără nicio amenințare sau pe care în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Ideologia ei ne induce între altele cu subtilitate și rafinament idealul prosperității și al bunăstării materiale, pe de o parte, și pe cel al perfecțiunii personale, pe de altă parte; ambele aflate la îndemâna noastră, doar la discreția voinței și a ambiției proprii 59. În actualele circumstanțe, idealul de perfecțiune restrânsă (pietate, caritate, castitate), urmat de predecesorii noștri, este înlocuit cu cel al perfecțiunii generalizate (Lacroix, 2009, p. 55), generator și întreținător al invidiei 60. Aceasta este o emoție dinamică. Ea poate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în perseverență și confruntarea cu problemele noastre" (p. 80). 53 Uneori, a fi invidioși este ca și cum am fi îndrăgostiți: suntem de-a dreptul obsedați de persoana pe care o invidiem (Holmes, Holmes, 2001). 54 Am mai putea adăuga mândria și ambiția... 55 Potrivit lui Fr. Savater, concurența și invidia "își au originea în caracterul nostru social, care pot deveni și o amenințare pentru societate" (2008, p. 175); vom vedea, mai departe, în ce condiții... 56 Este un fapt exploatat fără milă de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
-i sta în cale". Se poate angaja într-o varietate de comportamente impulsive, ca de exemplu discuții, sfaturi nepotrivite despre relații sexuale ciudate și experimentarea lor. Adesea va avea planuri și scopuri mărețe, pe care le va urmări cu multă ambiție. Cei mai mulți oameni care prezintă episoade maniacale cad, în cele din urmă, în episoade depresive. Pentru unii dintre cei cu afecțiune bipolară, faza depresivă capătă intensitatea episodului depresiv major. În schimb, alții experimentează mai mult simptomele maniei, cu forme ușoare și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
analize interne, în afara oricărui raport cu alte ordini sociale (economică, politică, științifică, religioasă): • Joachim Winckelmann (1717-1768), considerat astăzi fondatorul istoriei moderne a artei, a operat clasamente pe stiluri caracteristice în funcție de epoci (L'Histoire de l'art chez les Anciens, 1764). Ambiția lui era să regăsească esența artei prin abordarea sa genetică a stilurilor și formelor. Odată cu el, s-a născut o tradiție, care a considerat arta ca obiect în sine; • Heinrich Wölfflin (1864-1945) se înscrie în această direcție ca fondator al
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]