24,780 matches
-
Senatului 1634. Pe Kissinger îl preocupa mai ales Paragraful 402, aprobat de Camera Reprezentanților, pe care îl considera o amenințare la adresa destinderii sovieto- americane și a politicii externe multipolare, la care tindeau Nixon și Kissinger. Paragraful 402, cunoscut sub titlul Amendamentul Jackson-Vanik stipula că nici o țară nu poate beneficia de taxe vamale nediscriminatorii, de credite guvernamentale, de garanții de credit sau garanții de investiție dacă președintele constată că un astfel de stat a) încalcă dreptul sau șansa cetățenilor săi de a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fi putut ajunge la un compromis cu Jackson. Kissinger dorea să poarte o discuție cu senatorul și credea că s-ar putea ajunge la un compromis acceptabil pentru ambele tabere. În raport, Eberle preciza că deși mai mulți dintre suporterii amendamentului Jackson-Vanik ar fi dispuși să recurgă la un compromis, "nimeni nu sugerează că senatorul Jackson este singurul care nu va putea accepta un compromis". Printre problemele pe care Jackson le considera importante se număra și emigrarea din Uniunea Sovietică. Dacă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
emigrare, ci să le insufle un anumit simț al "alinierii", astfel încît cei ce solicită emigrarea să știe, în general, că li se va aproba cererea. Jackson putea fi receptiv la o "înțelegere confidențială", care să permită anumite modificări în amendament 1637. Raportul lui Eberle se încheia cu o notă primită de la Jackson, în care acesta enumera cîteva întrebări la care voia ca sovieticii să răspundă. Una dintre ele se referea la regulile și procedurile folosite de sovietici pentru a aproba
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
multilateral și de a termina cu negocierile bilaterale determinate de embargo 1642. Kissinger era categoric împotriva Capitolului IV. Înțelegea problema drepturilor omului, dar considera că politica externă americană nu trebuie să "depindă de transformarea structurii interne sovietice", la care tindea amendamentul privind emigrarea. Fiind întrebat de președintele Long dacă i-ar recomanda lui Nixon să semneze proiectul în forma respectivă, Kissinger a răspuns: "M-aș gîndi foarte serios să-i recomand un veto"1643. Răspunsul lui Kissinger reflecta o nouă tendință
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Jackson nu o observase. Pe cînd proiectul era analizat de Camera Reprezentanților, Jackson și-a dat seama că Administrația urmărea, în primul rînd, votarea acestuia, după care el putea opri proiectul în faza în care era, pentru a-și asigura amendamentul cu privire la emigrare 1644. Și totuși, dacă răspunsul lui Kissinger reflecta cu acuratețe atitudinea Casei Albe, atunci nici nu se putea o măsură mai bună decît condiționarea comerțului de emigrare. În acest caz, Jackson ar fi pierdut teren. Mai mult decît
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
emigranții evrei 1679. Pe 18 octombrie, Kissinger și Jackson au avut o întrevedere cu Vanik, Javits și Ford, în Cabinetul Oval. Kissinger și Jackson au semnat scrisorile și cu aceasta au ajuns și la compromis. Jackson avea să-și schimbe amendamentul, stipulînd că președintele poate acorda Uniunii Sovietice "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru o perioadă de optsprezece luni, dacă primește asigurări din partea sovieticilor că procedurile lor vor duce în mod "substanțial" la o emigrare liberă. După acest interval, președintele putea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
susținut o conferință de presă, la care a declarat că, din cîte a înțeles, aveau să emigreze anual 60.000 de evrei din Uniunea Sovietică, ceea ce el considera a fi o "cotă de nivel" aflată la limita toleranței în ce privește prevederile amendamentului 1681. Kissinger era furios. Atît Gromîko, cît și Dobrînin insistaseră să nu se anunțe public cifrele stabilite. Pe 26 octombrie, Gromîko i-a scris lui Kissinger o notă neoficială în care critica scrisorile Jackson- Kissinger, considerîndu-le a fi "o imagine
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Eximbank 1683. Atît el, cît și Jackson voiau să fixeze un plafon pentru creditele acordate Moscovei, mai ales pentru cele alocate cercetărilor din domeniul energiei. Pe 19 septembrie, Stevenson a anexat la proiectul de lege al Export- Import Bank un amendament care limita creditele pentru sovietici la 300 de milioane de dolari. El a mai propus, de asemenea, ca Eximbank să nu poată acorda împrumuturi, garanții sau credite mai mari de 40 de milioane de dolari 50 de milioane de dolari
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
creditele pentru sovietici la 300 de milioane de dolari. El a mai propus, de asemenea, ca Eximbank să nu poată acorda împrumuturi, garanții sau credite mai mari de 40 de milioane de dolari 50 de milioane de dolari conform unui amendament ulterior nici unei țări comuniste, fără ca președintele să adopte o hotărîre prin care să stipuleze că acest lucru este în interesul național al Americii. Pe 19 decembrie, proiectul de lege privind Export- Import Bank, care stipula prelungirea drepturilor băncii pînă pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
național al Americii. Pe 19 decembrie, proiectul de lege privind Export- Import Bank, care stipula prelungirea drepturilor băncii pînă pe 30 iunie 1978, a fost aprobat de către ambele camere 1684. Prevederea lui Stevenson, deși viza Moscova, a afectat și România. Amendamentul anula hotărîrea emisă de Nixon, în 1971, cu privire la Eximbank și Bucureștiul nu mai avea acces la fondurile băncii pînă la o nouă hotărîre prezidențială 1685. Animozitatea crescîndă a Congresului față de sovietici i-a făcut pe Bogdan și pe Ceaușescu să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aceste cifre"1690. El a arătat că scrisoarea lui Jackson, care fusese dată publicității, "conține anumite interpretări și formulări... care nu ne-au fost niciodată confirmate de către reprezentanții sovietici"1691. În urma mărturiei lui Kissinger, Congresul a acceptat mai ușor noul amendament al lui Jackson, care a fost adăugat la Capitolul IV. Mai pe scurt, compromisul îi permitea președintelui să renunțe la condiția libertății de emigrare dacă: a) constata că această derogare facilitează în mod substanțial îndeplinirea obiectivelor condiției și b) dacă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mod substanțial îndeplinirea obiectivelor condiției și b) dacă primea asigurări din partea țării în cauză că practicile ei de emigrare duc în mod substanțial la o emigrare liberă 1692. În vreme ce Senatul începea dezbaterile cu privire la proiectul de lege, senatorul Mondale întocmea un amendament la Capitolul V, Sistemul generalizat de taxe vamale preferențiale sau GSP1693. Acest sistem legaliza taxele preferențiale pentru țările slab dezvoltate sau, cum mai erau uneori numite, țările beneficiare în curs de dezvoltare. Acest tratament preferențial scutea țara beneficiară de taxe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vamale pentru produsele pe care le exporta într-o țară dezvoltată. Comitetul de Finanțe înaintase proiectul cu unele schimbări, una din acestea excluzînd posibilitatea ca vreo țară comunistă să beneficieze de acest sistem. Mondale a solicitat Senatului să anexeze un amendament prin care să se facă o excepție de la această interdicție pentru Iugoslavia și România. Ambele erau țări slab dezvoltate și, în consecință, puteau beneficia de GSP1694. În ziua următoare, pe 13 decembrie, Mondale și-a reînnoit cererea, adăugînd că amendamentul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
amendament prin care să se facă o excepție de la această interdicție pentru Iugoslavia și România. Ambele erau țări slab dezvoltate și, în consecință, puteau beneficia de GSP1694. În ziua următoare, pe 13 decembrie, Mondale și-a reînnoit cererea, adăugînd că amendamentul său ar asigura sistemul de taxe preferențiale doar țărilor comuniste membre ale Acordului General pentru Tarife și Comerț și ale Fondului Monetar Internațional, care beneficiază de "Clauza națiunii celei mai favorizate" și care sînt dominate de mișcarea comunistă internațională. Senatul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
asigura sistemul de taxe preferențiale doar țărilor comuniste membre ale Acordului General pentru Tarife și Comerț și ale Fondului Monetar Internațional, care beneficiază de "Clauza națiunii celei mai favorizate" și care sînt dominate de mișcarea comunistă internațională. Senatul a aprobat amendamentul 1695. Acest fapt nu avea un efect imediat asupra României, dar acesta avea să se resimtă mai tîrziu, după acordarea "Clauzei". Fiind o "țară în curs de dezvoltare", România putea beneficia de "sistemul generalizat de taxe vamale preferențiale". Pe 13
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o "țară în curs de dezvoltare", România putea beneficia de "sistemul generalizat de taxe vamale preferențiale". Pe 13 decembrie, Senatul a votat proiectul Legii reformei comerciale, cu o majoritate de 77 la 4. Dat fiind că erau o mulțime de amendamente la acest proiect, Camera Reprezentanților și Senatul au trebuit să fixeze o ședință comună pe 18 decembrie. După ce au început dezbaterile, Moscova a dat publicității un text despre nota diplomatică neoficială trimisă de Kissinger pe 26 octombrie. Nota era însoțită
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să-și imagineze cineva că ei permiseseră Statelor Unite să se amestece în politica lor internă și nu se sinchiseau că Kissinger era pus, astfel, într-o situație jenantă. Pe 20 decembrie, ambele camere au adoptat principalele prevederi ale proiectului, inclusiv amendamentul de compromis al lui Jackson și amendamentul lui Mondale privind sistemul de taxe preferențiale. Legea a fost numită de către Congres Legea comercială din 1974 și a fost semnată de președinte pe 3 ianuarie 1975. La șapte zile după aceea, Moscova
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Statelor Unite să se amestece în politica lor internă și nu se sinchiseau că Kissinger era pus, astfel, într-o situație jenantă. Pe 20 decembrie, ambele camere au adoptat principalele prevederi ale proiectului, inclusiv amendamentul de compromis al lui Jackson și amendamentul lui Mondale privind sistemul de taxe preferențiale. Legea a fost numită de către Congres Legea comercială din 1974 și a fost semnată de președinte pe 3 ianuarie 1975. La șapte zile după aceea, Moscova a anunțat Washingtonul că nu poate accepta
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de taxe preferențiale. Legea a fost numită de către Congres Legea comercială din 1974 și a fost semnată de președinte pe 3 ianuarie 1975. La șapte zile după aceea, Moscova a anunțat Washingtonul că nu poate accepta prevederile de derogare de la amendamentul Jackson-Vanik și, în consecință, nu se poate supune hotărîrilor acordului comercial din 1972. Kissinger a făcut apoi, pe 14 ianuarie, o declarație publică privind poziția adoptată de Uniunea Sovietică. Proiectul Legii reformei comerciale nu a înlesnit destinderea sovieto- americană, așa cum
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a înlesnit destinderea sovieto- americană, așa cum se scontase inițial, în schimb a oferit României posibilitatea de a obține "Clauza națiunii celei mai favorizate". Mai întîi, Bucureștiul trebuia să negocieze un acord bilateral cu Washingtonul și apoi să îndeplinească toate condițiile amendamentului Jackson-Vanik. Aceasta însemna că România trebuia să-l asigure verbal pe președintele SUA că prin politica ei internă favorizează în mod considerabil libertatea emigrării. Președintele american putea, în schimb, să facă o derogare de la condiția libertății de emigrare impusă de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
renunțe. Paragraful 409 promova emigrarea liberă a rudelor foarte apropiate ale celor stabiliți în SUA, din țările fără economie de piață, care doreau să intensifice comerțul 1738. La dezbaterile din decembrie 1964, pe tema Legii comerciale, Senatul a aprobat un "amendament tehnic" la Paragraful 409, care îl supunea aceleiași derogări ca și în cazul Paragrafului 402. Helms era furios pe colegii săi: "în Senat, politețea lasă atît de mult de dorit încît nici măcar n-am fost informat asupra măsurilor propuse". Senatorii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
omului"1740. Deși afirmația lui Helms se referea atît la colegii săi din Senat, cît și la Administrație, raportarea lui la practicile de emigrare și la drepturile omului avea să dea multă bătaie de cap României în următorii ani. Acceptînd amendamentul Jackson-Vanik, privitor la emigrare, ca fiind criteriu pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate", România își expunea, fără să știe, politica internă atenției scrutătoare a Congresului. În deceniul ce a urmat, emigrarea avea să rămînă pe planul doi ca un
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ani, prin care fiecare țară acorda statut de clauză vaselor maritime ale celeilalte țări în porturile și apele sale teritoriale 1786. Prima prelungire a derogării În ciuda acestui val de negocieri și tratative, adevăratul ritm al relațiilor româno-americane era dat de amendamentul Jackson-Vanik. Legea comercială stabilea un program de care președintele trebuia să țină seama pentru a reînnoi scutirea de condiția emigrării, scutire fără de care România nu putea primi " Clauza națiunii celei mai favorizate". Legea stipula că într-un interval de 18
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vizitei sale de două zile, el a discutat cu prim-ministrul Mănescu și cu adjunctul primului-ministru, Pățan, precum și cu alți reprezentanți guvernamentali 1803. Simon a făcut această vizită cu scopul de a le spune românilor ce li se cere prin amendamentul Jackson-Vanik. El a subliniat îngrijorarea Congresului cu privire la respectarea drepturilor omului în România și a spus că nu poate garanta că acesta va aproba derogarea legată de emigrare 1804. Pentru a cîștiga sprijinul Congresului, România trebuia să-și sporească numărul vizelor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o "scurgere de inteligență", prin emigrarea tinerilor talentați. Ceaușescu vedea în prevederile Legii comerciale din 1974 cu privire la "libertatea emigrării" un amestec în treburile interne ale României. Dar dat fiind că Bucureștiul dorea să facă comerț cu Statele Unite, acesta a acceptat amendamentul Jackson-Vanik și a consimțit să "ia măsuri în privința "problemelor umanitare", care puteau fi ameliorate prin emigrare"1824. În discuțiile sale cu rabinul Rosen, Bingham a ajuns la concluzia că, totuși, comunitatea evreiască din România beneficiază de o libertate religioasă și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]