8,976 matches
-
dintre ei ajung în centre de plasament cu traume psihice. Copiii trebuie să trăiască în sânul unei familii, cu mama și tata alături. Altfel, creșterea lor va fi puternic marcată de depărtarea părinților în perioada copilăriei și își va pune amprenta pentru tot restul vieții.” <footnote Ionel Armeanu-Director al Asistenței Sociale și Protecției Copilului ,Vaslui, Evenimentul Zilei,nr.,5011,din 1 sept.2006 footnote> Mai nou, euronavetiștii își iau copiii lângă ei. „Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului prezintă următoarele date
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
audio vizualului prin care sunt vehiculate valorile culturii, lectura cărții oferă celui care o parcurge, pe langă satisfacțiile ce le aduce orice fapt inedit, prilejuri unice de reflecție, de meditație. Ea îndeamnă la introspecție, angajează valori formative care își pun amprenta pe întregul comportament al cititorului. Tocmai de aceea se apreciază că lectura ( cărți , reviste, ziare,diverse publicații), reprezintă una dintre cele mai răspandite și intense activități ale omului modern. O secvență foarte importantă în stimularea interesului pentru lectură și formarea
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
relativ rapidă prin mai multe stadii succesive, detașându-se, după o perioadă de oscilații, de formele anterioare ale raționamentului său, debilul urmează aceeași dezvoltare într-un ritm mult mai lent și, o dată atinsă limita superioară, rațiunea sa va păstra totuși amprenta nivelurilor anterioare. Dacă la copilul normal trecerea de la un nivel la altul se efectuează într-un fel mult mai rapid până la sfârșitul adolescenței în virtutea mobilității crescânde a gândirii operatorii, la debili, dimpotrivă, se observă o încetinire a dezvoltării ajungând în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologii etno-culturale sau transculturale. Starea de normalitate, cât și cea de anormalitate, respectiv, sănătatea mintală și boala psihică, sunt profund marcate de valorile modelului socio-cultural. Persoana, sănătoasă sau bolnavă, aparține unui anumit model, și din aceste considerente modelul își pune amprenta (pattern) atât pe aspectele normalității, cât și pe cele ale anormalității acesteia. Diferențele dintre persoanele aparținând unor grupuri etno-culturale diferite, se întâlnesc și în sfera patologiei psihice. Boala mintală, îmbracă „forme culturale” de la o societate la alta și de la un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o normă ideologică socialistă și de a produce generații de scriitori „corect orientați” politic. În sumar intra literatura, eseu, traduceri, cronici, recenzii, semnalări editoriale. Versurile sunt profund marcate de ideologia vremii și de tiparele propagandistice. Proletcultismul specific epocii își pune amprenta și pe proza selectata, rezultând texte literaturizate, de o pronunțată factura neosămănătoristă, pigmentata de elemente ale noii realități sociale postbelice și nesemnificativă valoric. În ultimii doi ani de apariție încep să fie perceptibile totuși semne ale unui lirism autentic, ce
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
Roman a cuprins mintea și sufletul unui principe de sorginte barbară: Carol cel Mare. Opera politico-religioasă carolingiană a fost realizată cu mijloace pedagogice, în special cu virtuțile curriculumului bazat pe „creștinatele” septem artes liberales. Noul curriculum creștin și-a pus amprenta pe întreaga istorie ulterioară a educației, culturii și civilizației europene - o amprentă atât de adâncă, încât îi resimțim și astăzi, mai dramatic decât oricând, atât efectele benigne, cât și numeroasele consecințe dureroase. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cel Mare. Opera politico-religioasă carolingiană a fost realizată cu mijloace pedagogice, în special cu virtuțile curriculumului bazat pe „creștinatele” septem artes liberales. Noul curriculum creștin și-a pus amprenta pe întreaga istorie ulterioară a educației, culturii și civilizației europene - o amprentă atât de adâncă, încât îi resimțim și astăzi, mai dramatic decât oricând, atât efectele benigne, cât și numeroasele consecințe dureroase. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. În acest subcapitol încercăm să demonstrăm că a existat o continuitate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
el a fost creatorul acestei capodopere pedagogice, dar Alcuin este cel care a valorificat-o într-o manieră atât de eficientă, încât putem spune că întreaga istorie ulterioară a educației, culturii și civilizației din spațiul euroatlantic a rămas marcată de amprenta alcuiniană. A fost, probabil, una dintre acele „șanse astrale” pe care istoria le oferă, câteodată, minților geniale. Alcuin a beneficiat de sprijinul lui Carol cel Mare și de înțeleptul sfetnic al acestuia, Eginhard (770-840)2. Carol cel Mare, eroul romanelor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
școlilor episcopale s-au dezvoltat, în al doilea mileniu creștin, universitățile occidentale. Învățământul ecleziastic și teologic era eminamente livresc, informativ și magistrocentric, întrucât se conforma riguros misiunii, finalităților și obiectivelor educaționale urmărite. J. Dewey a constatat ca școlile americane păstrau amprente livrești în planurile și programele de învățământ datorită acestei tradiții. Conținuturile, preponderent informative, asimilate de absolvenți se dovedeau complet inutile pentru viața și cariera lor profesională. El a numit aceste conținuturi specificate în planurile și programele de învățământ, generic, curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
examene și a le abandona apoi. „Experiența de învățare” desemnează o învățare activă și utilă pentru viața celui care se formează. Caracterul practic al acestei viziuni despre curriculumul educațional este evident. El diferențiază, prin tradiție, învățământul european, care mai păstrează amprenta scolasticii și magistrocentrismului, de cel american, influențat de pragmatism, eficientism și progresivism. Există însă o „coloană vertebrală” a oricărui curriculum? Majoritatea teoreticienilor moderni consideră că da. (Dar nu și cei „postmoderniști”.) Într-adevăr, cel puțin în ceea ce privește curricula moderne din spațiul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mult ca o autoritate comună a profesioniștilor curriculumului și educației. Conferința următoare s-a desfășurat la San Francisco, în martie 1970. S-a căutat un loc aflat cât mai departe de tulburările din Grant Park. Dar ele și-au pus amprenta și asupra acesteia. Nu s-a mai abordat o „problemă clasică” de dezvoltare a curriculumului modern. Președintele ASCD, Alexander Frazier, a propus ca scop declanșarea unei mișcări ample în educația americană care să se numească „Lumea de mâine” (Tomorrow’s
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Grotowski (1976); Robert Denmoyer (1991); Wanda T. May (1989); Karen A. Hamblen (1983); Daiyo Sawada (1989); Donald Blumenfeld-Jones (1990); Jan van Dyke (1990) ș.a. Pedagogia teologică. Istoria Statelor Unite este una religioasă. Diversele culte protestante, dar și catolicismul și-au pus amprenta asupra mersului educației și al școlilor. Simbiozele biserică-școală și religie-educație au apărut odată cu sosirea primilor coloniști pe teritoriul nord-american și au continuat neîntrerupt până la jumătatea secolului XX. Pedagogia teologică nu studiază admirabila istorie a acestei rodnice înlănțuiri spirituale - dimpotrivă: pedagogia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de noi ale dezvoltării și formării umane, în funcție de contexte, valori, trebuințe etc. Hiperraționalismul poartă în sine toate virtuțile gândirii moderne. De aceea este de așteptat ca sinteza dintre modernism și postmodernism într-o teorie generală ultramodernă a curriculumului să poarte amprenta gândirii hiperraționaliste. Domeniile de interes ale hiperraționaliștilor sunt, deocamdată, următoarele: politicile curriculare; reformele școlare; planificarea, proiectarea și organizarea curriculumului; implementarea curriculumului; tehnologia curriculară; supervizarea curriculumului; evaluarea curriculumului; formarea competenței pedagogice a profesorilor; pregătirea profesorilor de educație (pedagogie); perfecționarea profesorilor. Teoreticienii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Philip Wexler (1987)34. Teoria curriculumului centrat pe „analiza frankfurtiană a culturii”, propusă de el, prezintă un interes aparte. De altfel, personalitățile asociate Școlii de la Frankfurt - Theodor Adorno, Walter Benjamin, Jürgen Habermas, Max Horkheimer, Herbert Marcuse - și-au pus fiecare amprenta asupra gândirii curriculare postmoderniste. O ciudățenie a anilor ’80-’90 poate fi considerată interpretarea politică a fenomenului descoperit de Philip Jackson (1968)35: hidden curriculum. Însuși descoperitorul a dat tonul. În 1990, l-a reanalizat și l-a rebotezat, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și un mesaj subliminal. „Principiile fundamentale” ale lui Tyler s-au impus pentru că ele „promit ordinea, organizarea, raționalitatea, corectarea erorii, neutralitatea politică, expertiza și progresul”. Extensia curriculară a lui Schwab, așa-numitul „The Practical Four” din 1983, poartă, de asemenea, amprenta gândirii structuraliste. Schwab (1983) și-a caracterizat ghidul ca fiind „o lucrare practică despre practică” (a practical paper on the practical)159. Era, într-adevăr, o schemă simplă și comodă de proiectare și realizare a activităților de instruire, menită să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
actorul social se deprinde să reacționeze într-un anumit registru, judecând situațiile și oamenii după modelul în care s-a obișnuit să judece și să acționeze. Socializarea sa și întregul proces de învățare socială pe care îl parcurge ulterior poartă amprenta realității normative cu care s-a obișnuit; prin raționalizare, aceasta devine o realitate obiectivă. Fiind singura pe care o cunoaște și în care s-a învățat să se miște, orice nouă informație el o articulează și o ancorează la această
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu ritmul colectiv. Identitatea - cu atât mai mult identitatea socială - pare atunci să fie un produs al unui context specific. Iar cum contextele sunt puternic ideologizate (vezi Deconchy, 1989), proclamând un „adevăr” universal, științific, unic, toate explicațiile și acțiunile poartă amprenta acestei specificități. În aceste condiții, discursul identitar al individului traduce modul în care acesta s-a implicat în problemele comune, de la cele situaționale, instituționale, până la cele naționale, ca proiect social global. Subiectul social își construiește discursul pornind de la „starea de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
provocate (curriculum vitae). Nefiind spontane, ci, dimpotrivă, obligatorii, nu se mai pune problema de ce erau scrise. Când sunt folosite ca sursă de informații, sociologul trebuie însă să stăruie asupra modului cum au fost scrise. Istoria nu numai că își pune amprenta asupra biografiei (vieții oamenilor), ci și deformează biografia (povestea vieții, mai ales în cazul A.d.p.). Oamenii își aduc aminte și uită momente din viața lor în funcție de comandamentele timpului. De asemenea, se exprimă nu cu cuvintele lor, ci cu cele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
putem percepe realitatea din care facem parte „în sine” ca pe un obiect desprins de noi și de subiectivitatea particulară a structurilor neuronale, dezvoltate în cadrul unui feedback permanent cu mediul sau cu ceea ce credem noi că este acesta. Suntem rezultatul amprentei ecoului declanșat de „vocea” proprie, proiectată cu o anumită forță în natură, sau al felului în care „strigăm” în relieful realității, dar și a ceea ce găsim știind ce căutăm. Comunismul și-a dorit ca noi să trăim într-un anumit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
optime de intervenție terapeutică și recuperatorie în cazul apariției unor tulburări sau deficiențe din sfera limbajului, motricității, operațiilor gândirii, fenomenelor compensatorii etc.); - factorul ereditar nu se exprimă în aceeași măsură în diversele aspecte ale vieții psihice; unele poartă mai puternic amprenta eredității (temperamentul, aptitudinile, emotivitatea, patologia psihică etc.), altele mai puțin (atitudinile, voința, caracterul etc.); - o aceeași trăsătură psihică poate fi, la persoane diferite, rodul unor factori diferiți (pentru unele persoane factorul ereditar poate fi determinant, în timp ce pentru altele mediul sau
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și cu dreptul de a lucra cu anumite categorii de informații. Se poate vorbi de o strânsă legătură între responsabilități și categoriile de informații cu care se dă dreptul de a lucra. În SUA, dreptul de verificare a fișierelor cu amprente ale FBI este acordat doar pentru verificarea unor informații secrete, în timp ce o verificare de tip top secret dă dreptul de accesare a tuturor datelor despre locurile de muncă din ultimii cinci până la 15 ani. Pe linia accesului la unele categorii
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
prisma mijloacelor de exercitare a sa, cât și a domeniilor de aplicare. În privința mijloacelor, dominantă a fost discuția de la sfârșitul anilor ’90, dacă trebuie să se introducă sau nu sistemele de identificare biometrică a persoanelor, făcându-se asocierea cu luarea amprentelor digitale doar pentru elucidarea unor cazuri de crime. Opoziția cea mai puternică venea din partea sistemului bancar, dar nu numai. Alte instrumente păreau incomode sau periculoase și, ca atare, erau refuzate în serie. După data sus-menționată, lucrurile s-au schimbat radical
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
software pentru realizarea controlului accesului local sau de la distanță, parolele, meniurile, softul de scanare a virușilor ș.a. Protocoalele, criptarea și cardurile inteligente sunt mecanisme tehnice de protejare a informațiilor și parolelor împotriva eventualelor deconspirări. Biometria apelează la tehnologii cum sunt amprenta digitală, a retinei, irisului pentru autentificarea solicitanților de drepturi de acces la resursele sistemului. Pachetele software pentru realizarea controlului accesului local sau de la distanță gestionează accesul la resursele ce dețin informații aflate pe plan local sau la distanță. Majoritatea instrumentelor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și jetoane. Ele permit un prim pas în accesarea sistemului. Există marele pericol al pierderii lor sau al folosirii de către alte persoane. 2. Ceva care individualizează persoana. Identificările biometrice sunt o altă variantă de condiționare a accesului. Ele pot fi: amprentele degetelor, buzelor, semnătura, vocea, forma mâinii, imaginea retinei, venele de pe fața externă a mâinii, liniile din palmă, imaginea feței ș.a. Toate aceste tehnici sunt foarte scumpe, în comparație cu cele clasice, și deseori sunt incomode sau neplăcute în utilizare. Există suficiente tehnici
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Un moment important l-a constituit inventarea fotografiei. Ea se folosește încă la identificarea și autentificarea persoanei prin plasarea pe buletinele de identitate, pașapoarte, legitimații ș.a. Sistemul este util poliției, lucrătorilor de la frontieră, organizațiilor comerciale, bancare, diverselor instituții ș.a. Invenția amprentelor digitale a condus la apariția altui mod de identificare și autentificare, prin culegerea probelor de pe obiectele aflate la locul înfăptuirii unui delict. Până la 11 septembrie 2001, metodele de identificare biometrică erau respinse cu duritate de potențialii beneficiari direcți supuși unor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]