3,711 matches
-
sau măsurat al compusului de testare când acesta este complet mineralizat; se exprimă și ca mg dioxid de carbon degajat pe mg substanță. COT: Carbonul organic total al probei este suma carbonului organic în soluție și în suspensie. CI: Carbonul anorganic CT: Carbonul total este suma carbonului organic și anorganic prezent în eșantion. Biodegradarea primară: este modificarea structurii chimice a substanței, produsă prin acțiune biologică, care are ca rezultat pierderea proprietăților specifice ale substanței. Biodegradarea finală (aerobică): este nivelul de degradare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
complet mineralizat; se exprimă și ca mg dioxid de carbon degajat pe mg substanță. COT: Carbonul organic total al probei este suma carbonului organic în soluție și în suspensie. CI: Carbonul anorganic CT: Carbonul total este suma carbonului organic și anorganic prezent în eșantion. Biodegradarea primară: este modificarea structurii chimice a substanței, produsă prin acțiune biologică, care are ca rezultat pierderea proprietăților specifice ale substanței. Biodegradarea finală (aerobică): este nivelul de degradare realizat când substanța de testare este complet folosită de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
reduce interferența acestuia. 1.5. CRITERII DE CALITATE Datorită modului arbitrar de determinare, CCO este un "indicator de oxidabilitate" și se folosește ca atare ca metodă practică pentru determinarea conținutul de substanță organică. Clorurile pot interfera în acest test; agenții anorganici reducători sau oxidanți pot de asemenea să interfereze la determinarea CCO. Unii compuși ciclici și multe substanțe volatile (de exemplu, acizi grași inferiori) nu sunt oxidați complet în acest test. 1.6. DESCRIEREA METODEI DE TESTARE Se prepară o soluție
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
Masele plastice (plasticul, plural plasticele) sunt produse sintetice de natură organică, anorganica sau mixtă, care se pot prelucră ușor în diferite forme, la cald sau la rece, cu sau fără presiune. În 1908, chimistul Jacques Brandenberger descoperă celofanul, a cărui denumire o patentează în 1912. În 1909, belgianul Leo Baekeland invetează prima
Masă plastică () [Corola-website/Science/304221_a_305550]
-
9. CONȚINUTUL DE CENUȘĂ 1. DEFINIȚIE Conținutul de cenușă este definit ca fiind toate acele produse rămase după arderea reziduurilor rămase din evaporarea vinului. Arderea este efectuată astfel încât toți cationii (excluzând cationul amoniului) sunt convertiți în carbonați sau alte săruri anorganice anhidre. 2. PRINCIPIUL METODEI Vinul extras este ars la o temperatură între 500șC și 550șC până când se ajunge la combustia (oxidarea) completă a materialului organic. 3. APARATURA 3.1. baie de apă la fierbere; 3.2. cântar sensibil la 0
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
combată mai multe concepții și idei eronate ale înaintașilor. Din cele patru elemente considerate ca primordiale, apă, aer, pământ, foc, exclude ultimele două. Van Helmont combate teoria generației spontane, conform căreia viața ar fi apărut în mod spontan din materie anorganică, teorie susținută de Aristotel și continuatorii săi.
Jan Baptista van Helmont () [Corola-website/Science/312522_a_313851]
-
Microscopia de fluorescență este o ramura a microscopiei care studiază fluorescența compușilor organici și anorganici concomitent cu absorbția și reflexia. De obicei cercetarea respectivei proprietăți are loc în prezența unei molecule numite fluorofor : proteina verde fluorescentă, fluoresceină .Proba de analizat este supusă unei lumini cu o anumită lungime de undă.Radiația luminoasă este absorbită de către
Microscopie fluorescentă () [Corola-website/Science/312081_a_313410]
-
Hidrogenul sulfurat sau acidul sulfhidric este un acid anorganic slab. În stare pură este un gaz incolor, inflamabil, toxic, cu un miros puternic. Formula chimică HS. Hidrogenul sulfurat este mai greu decât aerul, are o reacție ușor acidă, cu bazele formează săruri. Sărurile acidului sulfhidric se numesc sulfuri. În
Hidrogen sulfurat () [Corola-website/Science/311280_a_312609]
-
în metabolismul plantelor și animalelor. Ele măresc activitatea enzimelor, accelerează procesele biochimice în organism, stimulează sinteza amidonului, zahărului, pectinei, acizilor nucleici, protidelor, grăsimilor ș.a. Substanțele minerale sunt numite greșit în vorbirea curentă minerale, ele sunt de fapt elemente de natură anorganică indispensabile organismelor vii. Elemente care sunt în componența hranei plantelor și animalelor, aceste elemente anorganice se găsesc frecvent sub formă ionică, sau legate de vitamine. Substanțele minerale spre deosebire de substanțele organice nu se distrug la prezența căldurii sau aerului. In cadrul
Microelement () [Corola-website/Science/311360_a_312689]
-
sinteza amidonului, zahărului, pectinei, acizilor nucleici, protidelor, grăsimilor ș.a. Substanțele minerale sunt numite greșit în vorbirea curentă minerale, ele sunt de fapt elemente de natură anorganică indispensabile organismelor vii. Elemente care sunt în componența hranei plantelor și animalelor, aceste elemente anorganice se găsesc frecvent sub formă ionică, sau legate de vitamine. Substanțele minerale spre deosebire de substanțele organice nu se distrug la prezența căldurii sau aerului. In cadrul substanțelor minerale din punct de vedere cantitativ se depsebesc macroelemente și microelemente, precum și unele cu
Microelement () [Corola-website/Science/311360_a_312689]
-
organismul animal și uman el stimulează creșterea și înmulțirea celulelor. "Molibdenul" intră în componența unor enzime, stimulează fixarea azotului din aer de către nitrobacterii și acumularea în sol a azotului legat, procesul de sinteză a protidelor la plante, grăbește transformarea fosfaților anorganici din celule în fosfați organici. Molibdenul este un purtător de electroni în procesul de reducere a nitraților în nitriți, caracteristici ciupercilor și plantelor superioare.
Microelement () [Corola-website/Science/311360_a_312689]
-
Cenușa sau scrumul este produsul combustiei unui material și este compusă din substanțe anorganice necombustibile, precum sărurile minerale. Acestea rămân ca reziduri sub formă de praf depozitat în loc combustiei și altă parte poate să fie expulzată în aer ca parte a fumului. Îa analiza alimentelor, partea mineralelor care nu ard și nu se evaporă
Cenușă () [Corola-website/Science/310960_a_312289]
-
nemuririi, se ocupă și de medicină. Vechii indieni aveau o știință asemănătoare alchimiei numită "rasayana". Și ei încercau să găsească acele licori ce ar învinge nemurirea. Totuși, aflați în etapa pre-yogină, pre-tantrică, apelau mai mult la vegetarianism decât la metalurgia anorganicului. Nagarjuna (figură legendară) poate fi considerat părintele alchimiei indiene. Este autorul unor texte ca: Kanada (a trăit în jurul lui Goa) scrie; "Vaishashik Darshana". Aici apar și unele elemente științifice: teoria atomică apare cu un secol înaintea lui Democrit. Alchimiștii Europei
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
de doctorat. Însă, chimiștii trebuiau să aibă și o cultură generală în știință foarte dezvoltată, pentru a putea fi cercetători. La nivel de masterat, studenții în chimie tind să se specializeze în particular, unde pot aprofunda biochimie, chimie nucleară, chimie anorganică, chimie organică, chimie analitică, chimie teoretică și chimie fizică.
Chimist () [Corola-website/Science/309630_a_310959]
-
are loc la nivelul vaginului. Componentele spermei sunt două: spermă și "plasma seminala". Plasma seminala, în schimb, este produsă din compuși secretați de vezică seminala, prostată și glandele bulbouretrale. Plasma seminala umană conține o gamă complexă de constituenți organici și anorganici. Plasma seminala constituie un mediu nutritiv și protector pentru spermatozoizi în timpul traiectului lor spre aparatul reproducător feminin. Mediul vaginal este unul ostil pentru gameții masculini, deoarece acesta este unul foarte acid și plin de celule pentru imunitate. Componentele plasmei seminale
Spermă () [Corola-website/Science/309019_a_310348]
-
în condiții de fabricare necorespunzătoare, utilizare sau prelucrare a reziduurilor - având efecte toxice asupra organismelor vii. Riscul daunelor depinde în principal de expoziție, care este funcția dozei și timpului. Ecosistemele, respectiv sănătatea umană, sunt de cele mai multe ori afectate de micropoluanții anorganici (ex.: reziduuri de pesticide toxice) combinațiile aromatice și ale hidrocarburilor (ex. combinații PAH), fenoli și hidrocarburile clorurate (ex.: combinații PCB ). Toxicologia se ocupă în general cu analiza efectelor negative a produselor chimice ajunse în organismul viu, cu clarificarea legităților cauză-efect
Ecotoxicologie () [Corola-website/Science/310538_a_311867]
-
studiem din punct de vedere multidisciplinar efectele conjugate ale poluanților și elementele de mediu (organisme vii, ecosisteme) care sunt expuse efectului poluanților. Caracterele dinamic variabile ale elementelor de mediu cauzează variabilitatea dinamică și în rândul poluanților, în special la micropoluanții anorganici, precum și componența chimică a micropoluanților biodegradabili. Astfel formele și concentrațiile formelor chimice efectiv dăunătoare asupra organismelor vii sunt în mare măsură sub influența caracteristicilor elementelor mediului, precum și a proceselor legate de acestea, ca dispersia, transformarea și de transport a poluanților
Ecotoxicologie () [Corola-website/Science/310538_a_311867]
-
ul (clorură de carbonil sau diclorură de oxicarbon) este un compus anorganic având formula COCl. Este un gaz incolor și foarte toxic la temperaturi normale. Acest gaz a fost descoperit și sintetizat în anul 1812 de Sir Humphrey Davy. Numele său provine din compunerea cuvintelor grecești "phos" (lumină) și "genesis" (naștere sau
Fosgen () [Corola-website/Science/310857_a_312186]
-
Colegiului Universitar" din Bristol. Primele două decenii din cariera lui Ramsay au fost ocupate de studii comparative. Abia în 1892 a început cercetările ce aveau să-i aducă Premiul Nobel mai târziu. A avut contribuții importante în chimia organică, chimia anorganică și chimia fizică. A cercetat structura moleculară a lichidelor pure și a explicat în 1879 mișcarea browniană ca rezultat al șocurilor moleculare. A descoperit gazele nobile ( argonul, (1894), în colaborare cu Lord Rayleigh) și gazele inerte (kripton, neon, xenon, 1895
William Ramsay () [Corola-website/Science/308820_a_310149]
-
Funcții de nutriție 1.Nutriția autotrofa org autotrofe produc subst org mai bogate în energie chimică decât CO2inițial.;proces chimic endoderm, este nevoie de o sursă ext de energie-a)Fotosinteză:organisme fotoautotrofe-utiliz energia luminoasă;orgchemoautotrofe-utiliz energia-din oxidarea unor subst anorganice H2O+CO2+săruri minerale->subst org+o2[lumină, clorofila] Alc ext a frunzei:limb,nervuri,pețiol,teaca Pigmenți fotosintetizanti-pigmenți verzi[clorofila a și b]; pigmenticarotenoizi[caroten și xantofila]2.Rolul pigmenților clorofilieni-CO2+H20->C6H4O6+O2[săruri minerale,lumină,clorofila]-sub
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
În chimie, bazele sau "alcalii" ("grec. βάση, - bază, fundament") sunt compuși anorganici sau organici care în soluții apoase disociază sau ionizează formând ioni de hidroxil -OH. Conform teoriei protolitice a lui Brönstead, bazele sunt acele specii chimice care acceptă protoni (H sau ioni pozitivi de hidrogen), ridicând astfel valoarea pH-ului soluției
Bază (chimie) () [Corola-website/Science/309973_a_311302]
-
o parte a substanțelor organice proprii (substanțe din structura organismului) ce se transformă în energie. Există două tipuri de respirație la plante: aeroba și anaeroba. Prin respirația aeroba sunt degradate substanțele organice proprii cu consun de oxigen și rezultă compuși anorganici H20 și CO2 + energie. Acest tip de respirație are loc doar când oxigenul lipsește și poate satisface nevoile organismului un timp limitat și scurt. Respirația anaeroba degradează incomplet substanțele organice proprii rezultând alte substanțe organice (cu moleculă mai mică) + energie
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
Concomitent s-a produs și reducerea proprietăților curative ale apei și nămolului, precum și scăderea rezervei de nămol. Este negru (în contact cu aerul devenind cenușiu), unsuros, sărat și are un miros foarte puternic de hidrogen sulfurat. El conține 41% săruri anorganice, 39 % substanțe organice și 20 % apă. Substanțele pe care le conține sunt: sulfat de sodiu, de calciu, de fier sau de magneziu; clorură de sodiu; hiposulfit de sodiu; hidrogen sulfurat; hidrocarbosulfit; carbonat de sodiu sau de calciu; sulf liber; acetat
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
Chemosinteza (din greaca "chemeia" = chimie + "synthesis" = a sintetiza, a compune) sau chimiosinteza este un tip de nutriție autotrofă în care un organism, numit chemoautotrof, sintetizează substanțe organice din substanțe anorganice, folosind, în loc de energie solară (fotosinteză), energia chimică eliberată din oxidarea unor substanțe anorganice (ex. H, HS, S, HNO, Fe, NH). Ea este specifică unor bacterii. Procesul de chemosinteză are o importanță deosebită în circuitul materiei și energiei în ecosistem, în
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
greaca "chemeia" = chimie + "synthesis" = a sintetiza, a compune) sau chimiosinteza este un tip de nutriție autotrofă în care un organism, numit chemoautotrof, sintetizează substanțe organice din substanțe anorganice, folosind, în loc de energie solară (fotosinteză), energia chimică eliberată din oxidarea unor substanțe anorganice (ex. H, HS, S, HNO, Fe, NH). Ea este specifică unor bacterii. Procesul de chemosinteză are o importanță deosebită în circuitul materiei și energiei în ecosistem, în ciclurile biogeochimice etc. Bacteriile chemoautotrofe, după substanțele minerale pe care le oxidează, pot
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]