12,966 matches
-
opere-efigie pentru noua sensibilitate născută în Roma secolului I d.Hr. și îl invită pe cititor să participe la lectura poeziei lui Ovidiu. Confirmând interesul pentru cunoașterea și buna receptare a elegiacului latin, L. realizează antologia de evocări literare ale poetului antic în spațiul românesc intitulată Lui Ovidiu (1977), mergând de la piese folclorice până la creațiile unor autori consacrați, ca Gh. Asachi, V. Alecsandri, Ștefan Aug. Doinaș, Cezar Baltag ș.a. Prin lucrarea Clasicii antici în România (1974) eruditul oferă un instrument de lucru
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
latin, L. realizează antologia de evocări literare ale poetului antic în spațiul românesc intitulată Lui Ovidiu (1977), mergând de la piese folclorice până la creațiile unor autori consacrați, ca Gh. Asachi, V. Alecsandri, Ștefan Aug. Doinaș, Cezar Baltag ș.a. Prin lucrarea Clasicii antici în România (1974) eruditul oferă un instrument de lucru indispensabil specialiștilor: după ce trece în revistă diferitele căi de pătrundere a literaturilor clasice în cultura română, de la învățământ la inițiativele Academiei Române, el alcătuiește un repertoriu bibliografic aproape exhaustiv al traducerilor - integrale
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
el alcătuiește un repertoriu bibliografic aproape exhaustiv al traducerilor - integrale sau fragmentare, publicate în periodice și în volume sau rămase în manuscris - din opera a 157 de autori greci și a 80 de autori latini. Înregistrând cu migală ecourile scrierilor antice în România, L. evidențiază sentimentul clasic drept componentă esențială a spiritului românesc și pune în valoare propensiunea spre valori antice ca semn al apartenenței la spațiul istoric și cultural al Romei. SCRIERI: Cum trăiau romanii, București, 1965; Ovidiu. Omul și
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
în manuscris - din opera a 157 de autori greci și a 80 de autori latini. Înregistrând cu migală ecourile scrierilor antice în România, L. evidențiază sentimentul clasic drept componentă esențială a spiritului românesc și pune în valoare propensiunea spre valori antice ca semn al apartenenței la spațiul istoric și cultural al Romei. SCRIERI: Cum trăiau romanii, București, 1965; Ovidiu. Omul și poetul, Cluj, 1971; Ovidiu, poetul exilat la Tomis, Constanța, 1973; Clasicii antici în România, Cluj-Napoca, 1974; Călători și exploratori în
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
românesc și pune în valoare propensiunea spre valori antice ca semn al apartenenței la spațiul istoric și cultural al Romei. SCRIERI: Cum trăiau romanii, București, 1965; Ovidiu. Omul și poetul, Cluj, 1971; Ovidiu, poetul exilat la Tomis, Constanța, 1973; Clasicii antici în România, Cluj-Napoca, 1974; Călători și exploratori în Antichitate, București, 1986. Antologii: Lui Ovidiu, Cluj-Napoca, 1977. Traduceri: Roberto Paribeni, Traian, preabunul împărat, Sibiu, 1943; Tacit, Opere, vol. II: Istorii, introd. trad., București, 1963; Raymond Bloch, Etruscii, București, 1966; Salustiu, Opere
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
Cum trăiau romanii”, TR, 1965, 13; Constantin Daicoviciu, „Ovidiu. Omul și poetul”,TR, 1972, 7; D. A. Aricescu, „Ovidiu. Omul și poetul”, TMS, 1972, 4; D. Florea- Rariște, „Ovidiu. Omul și poetul”, ATN, 1972, 8; Bucur, Istoriografia, 309; Gheorghe Ceaușescu, „Clasicii antici în România”, RITL, 1974, 4; N. A. Ursu, Traduceri românești din clasicii antici, CRC, 1975, 40; Mircea Popa, „Clasicii antici în România”, „Synthesis”, 1976, 3; Mircea Popa, Cultură și clasicism, TR, 1988, 35; V. Moga, In memoriam: Nicolae Lascu, „Apulum”, 1989
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
TR, 1972, 7; D. A. Aricescu, „Ovidiu. Omul și poetul”, TMS, 1972, 4; D. Florea- Rariște, „Ovidiu. Omul și poetul”, ATN, 1972, 8; Bucur, Istoriografia, 309; Gheorghe Ceaușescu, „Clasicii antici în România”, RITL, 1974, 4; N. A. Ursu, Traduceri românești din clasicii antici, CRC, 1975, 40; Mircea Popa, „Clasicii antici în România”, „Synthesis”, 1976, 3; Mircea Popa, Cultură și clasicism, TR, 1988, 35; V. Moga, In memoriam: Nicolae Lascu, „Apulum”, 1989, 26; Dicț. scriit. rom., II, 719-720. A.C.
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
și poetul”, TMS, 1972, 4; D. Florea- Rariște, „Ovidiu. Omul și poetul”, ATN, 1972, 8; Bucur, Istoriografia, 309; Gheorghe Ceaușescu, „Clasicii antici în România”, RITL, 1974, 4; N. A. Ursu, Traduceri românești din clasicii antici, CRC, 1975, 40; Mircea Popa, „Clasicii antici în România”, „Synthesis”, 1976, 3; Mircea Popa, Cultură și clasicism, TR, 1988, 35; V. Moga, In memoriam: Nicolae Lascu, „Apulum”, 1989, 26; Dicț. scriit. rom., II, 719-720. A.C.
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
își reafirmă tezele despre capodoperă. Eugen Ionescu comentează spectacolul Cruciada copiilor de Lucian Blaga, observând că „ideea tragică de o rară elevație poetică” a piesei - „unicul ei personagiu” - depășește resursele reprezentării scenice, pentru care potrivită ar fi fost tehnica teatrală antică. Alți colaboratori: Aurel Iancu, Al. Talex, D. Șandru. G.O.
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
Teatrului Național?, nu va mai apărea. Articole de critică și istorie literară semnează D. Teleor (Din viața lui Eminescu) și D. Karnabatt (Moartea lui I.C. Săvescu). Aici debutează în numărul din 22 octombrie 1903 E. Lovinescu, cu studiul O tragedie antică..., despre Perșii lui Eschil. Se traduce un fragment din drama Torquemada de Victor Hugo. V.T.
LITERE SI ARTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287831_a_289160]
-
Vladimirescu ș.a.), complicate frecvent prin introducerea unei intrigi secundare de natură sentimentală. Temele sunt lupta pentru neatârnare, apărarea pământului străbun, slujirea neamului până la jertfa de sine. Tipică pentru întreaga dramaturgie istorică de sursă națională, rezumativă într-un fel, e „tragedia antică în trei acte” Răzbunarea pământului. O țară nenumită e invadată și supusă de un rege străin. Reacția oamenilor - și a pământului însuși - față de ocupant e cea enunțată de Mircea, în dialogul cu Baiazid din Scrisoarea III a lui Mihai Eminescu
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
discutate cărți de H. Sanielevici, Șt. C. Hepites, Gala Galaction, G. Ranetti, M. Sadoveanu, Il. Chendi. Cărți și reviste străine recenza, în mod obișnuit și amplu, N. Petrașcu. De altfel, revista arată interes și față de literatura universală, promovând studii despre antici (datorate lui N. Bănescu), despre Shakespeare și Zola ori traduceri din Euripide (Ifigenia în Aulida, în versiunea lui Edgar Th. Aslan) și Dante (Infernul, în tălmăcirea lui Coșbuc). Eseurile, numeroase, poartă semnătura unora dintre oamenii de cultură însemnați ai epocii
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
sociali și alte persoane din domeniul asistenței și intervenției sociale ne pot spune cât de mult este încălcat practic respectivul tabu. Și acestea sunt doar cazurile cunoscute. Oricum, ca normă, tabuul incestului este aproape universal. Excepții mai semnificative constituie Egiptul antic, populațiile inca și cele hawaiene. Dar și aici incestul era permis selectiv, fiind acceptate relațiile sexuale și maritale numai între frați și surori, nu și între părinți-copii și bunici-nepoți. El este selectiv și în sensul că, de regulă, permisiunea era
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
spre modernitate sunt articolele informative, structurate didactic: Istoria literaturii dramatice moderne de Th. D. Speranția (după un curs ținut la Universitatea din București), Despre poezia lirică a francezilor, tot un curs, al lui Bonifaciu Florescu (care scrie și despre teatrul antic), Cum scriem și cum vorbim de N. G. Rădulescu-Niger, un rezumat al studiului Audițiunea colorată și noile curente literare de A. Binet, un fragment din Psihologia artei moderne de H. Taine. Cât despre literatura din R.t., aceasta este constituită
REVISTA THEATRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289266_a_290595]
-
Neagu, Dinu Oncică, Pușcașu. Primul volum, Izvoare limpezi (1923), este întâmpinat elogios de critici și distins cu Premiul Academiei Române. Depășind tentația parnasiană, cultul exterior al formei, R. scrie o poezie de factură neoclasică, ce nu se limitează la evocarea subiectelor antice, ci se distinge prin echilibrul forțelor sufletești și prin viziunea armonioasă asupra lumii. Poate surprinde plasarea poetului în capitolul Modernism din Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu. În realitate, un asemenea punct de vedere își
ROMANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289309_a_290638]
-
prefațat și comentat opera lui V. Alecsandri (I-IV, 1958-1959). Este și autoarea unei ediții de Opere alese din A. S. Pușkin (I-III, 1961). A realizat tălmăciri din mari scriitori clasici: Vergiliu, Eneida (în crestomația Literatura universală. Grecia și Roma antică), F. M. Dostoievski, A. P. Cehov, Maxim Gorki, Taras Șevcenko, Petőfi ș.a. Numeroase traduceri ale versurilor sale au apărut în limbile rusă, ucraineană, georgiană, estoniană, armeană, turcă ș.a. SCRIERI: Bat gândurile, Chișinău, 1965; Mozaic, Chișinău, 1967; Cântecul tău, Djalil, Chișinău, 1968; Balada
ROSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
Dolgan, Chișinău, 1987; Aerul de taină, Chișinău, 1995. Ediții: V. Alecsandri, Opere, I-IV, pref. edit., Chișinău, 1958-1959 (în colaborare cu Vasile Coroban). Traduceri: A.S. Pușkin, Opere alese, I-III, Chișinău, 1961; Vergiliu, Eneida, în Literatura universală. Grecia și Roma antică, Chișinău, 1972. Repere bibliografice: Raisa Suveică, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 489-498; Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 304-310; Tudor Palladi, Plăsmuirea veșnicului eu sau Perihelia aerului de taină, LA, 1996, 7 martie; Vasile Constantinescu, „Aerul de taină”, RR
ROSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
cronicilor și a cronografelor (P.P. Panaitescu referitor la cronicile slave din Moldova în secolul al XV-lea, iar Ion C. Chițimia despre originalul cronicii lui Mihai Viteazul; G. Mihăilă - istoriografia română veche în raport cu istoriografia bizantina și sud-slavă și despre izvoarele antice, bizantine, sud-slave și românești ale cronografului lui Mihail Moxa; Diomid Strugaru - cel mai vechi cronograf românesc de proveniență rusă; Alexandru Rosetti - dată Cronicii Țării Moldovei și Munteniei de Miron Costin; Gabriel Ștrempel - un cronograf ilustrat atribuit lui Antim Ivireanul); vechiul
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
pref. Achim Mihu, București, 1995; Linii și figuri, Sibiu, 1943; Puncte de sprijin, Sibiu, 1943; Europeanul Bărnuțiu, Sibiu, 1944; Însemnări despre Hegel, București, 1967; Studii și eseuri filosofice, București, 1970; Oameni și climate, Cluj, 1971; Prelegeri de istorie a filosofiei antice și medievale, îngr. și introd. Vasile Muscă, pref. Călina Mare, Cluj-Napoca, 1986; Atitudini, îngr. Călina Mare, București, 1995; Introducere la „Viața lui Isus”, tr. Dumitru Țepeneag, Mitul utilului, îngr. și postfață Marta Petreu, Cluj-Napoca, 1999. Traduceri: Georg Wilhelm Friedrich Hegel
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
cu teoriile sociologizante (Jan Watt, spre exemplu), R. descoperă „embrioane” ale romanului în diferite specii literare precum epopeea, poemul epic și, desigur, în scrierile de gen aparținând Antichității. Sunt cercetate Ramayana, Epopeea lui Ghilgameș, Cartea morților tibetană, Biblia, epica chineză antică, Metamorfozele lui Ovidiu, Măgarul de aur al lui Apuleius ș.a. În volumul al doilea se află o analiză a principalelor „arhitecturi epice”, de la aceea a romanului arab, japonez sau bizantin până la cea de tip medieval sau renascentist. Bunăoară, datele fundamentale
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
Sofocle și Euripide, evocați ca „oameni de seamă”, pe baza puținelor date istorico-documentare existente și mai ales plecând de la piesele care s-au păstrat de la ei. Cartea este implicit și o meditație asupra genului dramatic, dar în special asupra tragediei antice. În 1979 și în 1981 îi sunt editate două ample culegeri de studii și articole - Scrieri despre Titu Maiorescu (Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu” al Academiei Române) și De la Eminescu la Lucian Blaga și alte studii literare și estetice. După ce în 1963
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
mai importante lucrări ale sale, Novum organum și Noua Atlantidă, În primă parte a secolului al XVII-lea. Ideea de perspectivă are un loc cu preponderență În regândirea relațiilor spațiale și a rolului omului pe Pământ. Bacon a criticat știința antică greacă, care punea accentul pe Întrebarea de ce. Grecii, scria el, nu au „avansat un singur experiment care să ușureze sau să beneficieze condiția umană”11. Bacon era mult mai interesat În utilizarea naturii decât În contemplarea ei. El prefera Întrebarea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
uimire și teamă și a fost redusă la resurse care așteaptă să fie transformate după imaginea omului. Înarmat cu cunoștiințe obiective, Bacon a prezis ca va fi posibil să „extindem limitele imperiului uman până la influențarea tuturor lucrurilor posibile”12. În timp ce anticii vedeau cunoașterea ca pe o fereastră spre divinitate, Bacon a văzut-o ca pe o modalitate de a domina Întreaga natură. Făcând uz de metoda științifică, natura putea fi „forțată din starea ei primară și modelată”13. În toate scrierile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
control social, reglementând durata, ordinea, ritmul și tempo-ul vieții și coordonând și sincronizând activitățile comune de grup ale unei culturi. Calendarul este orientat spre trecut. Legitimitatea sa se bazează pe comemorare. Culturile bazate pe calendar comemorează miturile arhetipale, legendele antice, evenimentele istorice, faptele eroice ale zeilor, viețile figurilor istorice și fluctuațiile ciclice ale fenomenelor astronomice și terestre. În culturile calendaristice, viitorul Își obține semnificația din trecut. Omenirea organizează viitorul omagiind și reînviind În mod continuu experiențele din trecut. Calendarul continuă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
spun ei, este un mod de a privi lucrurile, care rezultă dintr-un trecut și un destin comun. Din nou, problema este că istoria nu s-a desfășurat În maniera uniformă pe care euro-entuziaștii o proiectează. De exemplu, În lumea antică Greco-Romană, ideea de Europa nu se extindea la nord de Gaul și Insulele Britanice. Cu siguranță, țările nordice nu erau considerate parte din ceea ce anticii considerau a fi „Europa”. Biserica Catolică argumentează că religia creștină este liantul cultural al Europei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]