3,713 matches
-
A.Philippide”, din Iași, a organizat colectivele de toponimie și de dialectologie, inițiind și conducînd numeroase anchete dialectale, în zona Moldova și Bucovina, lucrînd la "Atlasul Lingvistic Român pe regiuni. Moldova și Bucovina". De asemenea, a fost redactor șef la Anuarul de Lingvistică și Istorie Literară al Institutului, publicație care a reușit să atingă o înaltă ținută științifică. Practic, prin activitatea de la Institut, prin cea desfășurată la Catedră, precum și prin cea de conducător de doctorat, profesorul a reușit să asigure continuitatea
Vasile Arvinte () [Corola-website/Science/306936_a_308265]
-
perioada 1977-1978). A mai predat ca „visiting professor” la Geneva, Montreal, Paris, Toulouse și Washington, D.C.. În plan organizatoric, în 1975 a fondat și apoi a condus "Fundația de Cercetare și Editare a „Filosofiei Neoelene”". Conduce din 1984, revista „Philosophia” (anuar al Centrului de cercetare asupra filosofiei grecești). Mai conduce destinele colecției "Corpus Philosophorum Graecorum Recentiorum" și ale revistei internaționale de filosofie „Diotima”. Este interesat de muzică și de categoriile esteticii. S-a impus în Grecia ca un nume în domeniul
Evanghelos Moutsopoulos () [Corola-website/Science/307409_a_308738]
-
din chirilică (alături de alții) de ~, I-V, Editura Academiei Române, București, 2005; Timotei Cipariu, "Epistolar", text îngrijit, studiu introductiv și note de ~, Editura Academiei Române, București, 2005 (prefață de Eugen Simion). III. Articole (selectiv). "Publicistica științifică a lui August Treboniu Laurian", în “Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, XXII, 1979, p. 179-201; "Blajul luminist. O analiză a structurilor culturale", ibid., XXIII, 1980, p. 187-208; "Petru Maior și epoca sa", ibid., XXVII, 1985-1986, p. 19-30; "Începuturile Prefecturii Câmpiei la 1848", ibid., XXVIII, 1987-1988, p.
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
de cărturari", în “România literară”, 1987, nr.38, p. 9; Georgeta Antonescu, "Nicolae Pauleti. Scrieri", în “Manuscriptum”, 1982, nr.1, p. 185-187; Al.Zub, "Ioan Chindriș, Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian, București, Ed. Politică, 1983, 206 p.", în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie « A.D.Xenopol» din Iași”, 1984, p. 654; Gh. Platon, "Ioan Chindriș, Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian, Edit. Politică, București, 1983, 203 p. (181 text + cronologie și bibliografie)", în „Analele Universității « Al. I. Cuza
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Vechi. În urma unui referendum local, comuna a fost reînființata în anul 2004. Prin Legea nr. 67 din 2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 251 din 2005, în județul Timiș se înființează comună Vălcani, cu satul component Vălcani. În pagina din anuarul Socec al României Mari 1924-1925 de la Bibliotecă Congresului SUA, prezentată mai jos, comuna se numește VĂLCANI (măriți pagina). La 30 decembrie 1910, în Valcani s-a nascut fotbalistul Grațian Sepi (cunoscut că Sepi ÎI), membru al echipei de aur Ripensia
Comuna Valcani, Timiș () [Corola-website/Science/303212_a_304541]
-
dând fiecăruia câte o sărbătoare: Clet - 26 aprilie; Anaclet - 13 iulie, (dată păstrată și după reforma liturgică), făcându-i pe ambii martiri. Reforma bisericească de după Conciliul al II-lea din Vatican, rectifică această dublare și, drept urmare, în actualele ediții ale Anuarului pontifical nu mai apare decât unul singur cu o notă explicativă. Tot lipsită de temei este considerată de istorici și tradiția care susține că el ar fi hirotonit pentru Roma 25 de preoți. Numele lui figurează în Canonul Roman al
Papa Anaclet () [Corola-website/Science/302647_a_303976]
-
Unite care au susținut că rezultatele ar fi fost falisficate și că în România ar fi de fapt între 600.000 (cifră prezentată de Laurențiu Horia Moisin în interviul de la BBC din aprilie 2006) și 750.000 greco-catolici (cifra din Anuarul Pontifical). În unele cazuri, credincioșii ortodocși au preferat să demoleze lăcașele greco-catolice decât să le restituie greco-catolicilor.
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
ocupă aproape exclusiv cu viața fără de păcat a celor salvați și binecuvântați. Unul înțelege să trateze ideea de progres, iar celălalt manifestă conștiința puterii păcatului; Chișcari Ilie, „ Concepția despre epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa - o teologie a dorinței, în Anuarul Facultății de Teologie Ortodoxă «Patriarhul Justinian». footnote>. În epectază există un aspect de stabilitate ce constă în participarea la Dumnezeu și un aspect de mobilitate eternă către Dumnezeu. Condiția sine qua non a înaintării în bine este statornicirea în binele
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
ianuarie 2014 a fost detașat pe postul de director general al Bibliotecii Metropolitane din București. În prezent autorul este secretar științific doctor al Secției de Filologie și Literatură din cadrul Academiei Române (președintele Secției, acad. Eugen Simion) și redactorul responsabil pentru editarea Anuarului și a Analelor Academiei Române. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1990 și membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România, ASPRO. Între anii 2004 și 2008 a făcut parte din Consiliul Uniunii Scriitorilor iar între 2009 și
Nicolae Iliescu () [Corola-website/Science/298967_a_300296]
-
În 1872, Bisericii adventiștilor de ziua a șaptea din Battle Creek, Michigan, Statele Unite ale Americii, se publică o expunere sumară a credinței adventiste în 25 de puncte. Acest document, ușor revizuit și dezvoltat la 28 de capitole a apărut în Anuarul denominațiunii din anul 1889 și în cel din anul 1905, după care a continuat să fie tipărit an de an, până în 1914. În urma cererilor insistente din partea conducătorilor bisericii adventiste din Africa, pentru prezentarea unei declarații sau mărturisiri de credință, care
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea () [Corola-website/Science/299018_a_300347]
-
un comitet de patru persoane, incluzând și pe președintele Conferinței Generale, a pregătit o declarație cuprinzând „principalele elemente” ale credinței, așa cum „pot fi ele rezumate”. Această declarație, cuprinzând 22 de puncte fundamentale de credința, a fost publicată prima dată în Anuarul din 1931 și a rămas neschimbată până în 1980, când sesiunea Conferinței Generale a înlocuit această declarație a punctelor fundamentale de credință cu altă asemănătoare, dar mai cuprinzătoare, formulată în 28 de paragrafe, grupate sub titlul: „Puncte fundamentale de credință ale
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea () [Corola-website/Science/299018_a_300347]
-
a tipărit la Sibiu în tipografia lui George de Klosius pe cheltuiala sa, ca "Alfavita sufletească", "Cazania", diverse "Ceasloave", precum și altele scoase la Brașov în tipografia lui Iohann Gott. (Fragment din articolul cu același titlu semnat de Cristian Romano în ANUARUL ARHIVELOR BUCURESTI NR.1/1996 pag.32-42 ) Bibliografie : http://digitool.dc.bmms.ro:8881/R/MJ5B44T9R5MAIP2L7ILL2JV49E731MIJ7J9JITI5SCMGVE6DRN-05908
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
termina cursa cu avionul. Într-un interviu cu Richard Allinson la BBC Radio 2 (6 ianuarie 2006), May a mărturisit că a fost concediat în 1992 de la Autocar după ce a conceput un mesaj ascuns într-o revistă. La sfârșitul anului, "Anuarul testelor auto" a fost publicat. Fiecare pagină conținea prezentarea a patru mașini, iar fiecare prezentare începea cu o literă mare roșie. Treaba lui May era să conceapă acest supliment, lucru care "a fost extrem de plictisitor și a durat mai multe
James May () [Corola-website/Science/304264_a_305593]
-
studenților la organizarea vieții universitare. Pentru o scurtă perioadă este profesor de literatură la o școală privată din Roma, fără a-și întrerupe activitatea politică, devenind "mâna dreaptă" a conducătorului partidului, Giorgio Almirante. În 1980 numele său este înscris în anuarul ziariștilor din Roma. Este ales pentru prima dată în 1983 deputat în parlamentul italian, pentru ca în 1991 să devină secretar al MSI. Fini se hotărăște să renunțe la vechia ideologie cu rezonanțe fasciste a partidului, fondează "Alianța Națională", al cărei
Gianfranco Fini () [Corola-website/Science/297997_a_299326]
-
fost o revistă în limba germană, destinată minorității germane din România. Inițial, revista a apărut în august 1949 sub titlul "„Banater Schrifttum"" (Literatura bănățeană), fiind publicată de filiala din Timișoara a Uniunii Scriitorilor din Republica Populară Română, sub formă de anuar. Al doilea număr a apărut în ianuarie 1951 iar al treilea, cu titulatura de "almanah", în octombrie 1951. Abia din 1956 publicația s-a numit "". Din acest moment, apariția a fost trimestrială. La sfârșitul anului 1958 redacția a fost mutată
Neue Literatur () [Corola-website/Science/312590_a_313919]
-
Istorie-Filozofie, secția Sociologie din cadrul Universității București (1972-1976), fiind coleg cu viitorul director al SIE, Gheorghe Fulga, apoi cursuri postuniversitare la Academia de Studii Economice din București (1996-1997). Din anul 2003 este doctorand la Facultatea de Sociologie a Universității București. Conform Anuarului Diplomatic și Consular, Niculaie Goia a lucrat între anii 1976-1979 ca cercetător științific la Institutul de Economie Mondială. Începând din anul 1979 a fost încadrat în Ministerul Afacerilor Externe, îndeplinind funcția de secretar III la Ambasada României în R.P.D.Yemen
Niculaie Goia () [Corola-website/Science/311509_a_312838]
-
specială asupra conceptelor și metodelor promovate atunci de Noua Critică și de structuralism. - colaborări: la România literară, Luceafărul, Contemporanul, Limbă și literatură, Buletinul Societății de Științe Filologice din România și Buletinul Filialei Prahove a aceleiași Societăți, Colocvii, Ecoul, Gazeta cărților, Anuarul Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova, Prahove, Axioma (cu deosebire) și la alte publicații (inclusiv antologii de studii literare), cu studii, articole, eseuri, cronici literare. - Poetică și stilistică, Ploiești, 1976. - Din lirica modernă, Ploiești, 1982 (Texte critice privind creații ale
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
2009-2013 a fost director al Institutului de Filologie Română "A. Phillipide". A debutat cu articole, comentarii și eseuri în 1977, la revista “Opinia studențeasca”. Continuă să scrie studii, articole, recenzii și traduceri comentate în publicații precum "Cronică", “Caietele Eminescu”, “Tribuna”, “Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, “Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»” (pentru care este din 1995 redactor responsabil), “Limba română”, “Studii și cercetări lingvistice”, “Dacoromania” (Freiburg im Breisgau), “Revista română”, “Contrapunct”, “România literară”, “Timpul”, “Balkan Archiv”, “Revue de
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
științific al Filialei Iași a Asociației de Studii Orientale din România. 2015, avaluarea a 15 proiecte CNCS; participarea la comisia panel 2011, ianuarie — membru al colegiului editorial al revistei „Phililogica Jassyensia“ (Iași) 2011, ianuarie — membru al colegiului editorial al revistei „Anuar de lingvistică și istorie literară“(Iași) 2010, măi — senior editor al revistei „Biblicum Jassyense. Romanian Review for Biblical Philology and Hermeneutics 2010, aprilie — membru al colegiului de redacție al revistei „Limba română“, Chișinău. 2008, martie — inițiator și coordonator al colecției
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
a lucrării lui Dumitru Irimia, Structura gramaticala a limbii române, Iași, 1984), în “Cronică”, XIX, nr. 11 (946), 16 martie 1984, p. 5. 18. Caietele Eminescu, V, 1984, în “Cronică”, XIX, nr. 14 (949), 6 aprilie 1984, p. 5. 19. Anuar de lingvistică și istorie literară, în “Buletinul informativ al Universității Al.I.Cuza”, iulie decembrie 1984, p. 76 77. 20. Helga Crössmann Osterloh, Die deutsche Einflüsse auf das Rumänische, Tübingen, 1985, în vol Andrei Corbea și Octavian Nicolae (ed.), Rumänisch
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
3 noiembrie 2004, orele 1520 1530 (redactorul emisiunii: Teodora Stanciu). 27. Biblia ta, Biblia mea, intervenție la Televiziunea Română I, 14 noiembrie 2006, orele 800 840 (partea I), 14 ianuarie 2007 (partea a ÎI a). Redactorul emisiunii: Alină Vukovic. Sigle: ANLL = Anuar de lingvistică și istorie literară, editat de Institutul de Filologie Română “A. Philippide” din Iași, 1965 și urm. AUI = Analele științifice ale Universității “Al. I. Cuza” din Iași, 1950 și urm. LR = Limba română, Editura Academiei Române, București, 1951 și urm
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
din Alba Iulia fiind demn urmaș al marilor personalități ce au fost custozi și directori ai acestei instituții, cum au fost Enea Zeflean (1919-1920), Virgil Cucui (1920-1921) și Iosif Magyarosi (la secția arheologie, 1929). Având funcția de „custode director” publică anuarul „Muzeul Unirii. Călăuză pe anii 1929-1930”, Alba Iulia, 1931. Această publicație reușește să coaguleze interesul, privind patrimoniul acestei instituții, al cetățenilor români, maghiari, evrei și germani cu meserii și preocupari din cele mai diverse cum ar fi canonici, medici, preoți
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
a județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Andreași, Târâtu, Râmna, Titila, Andreașu de Sus și Andreașu Muntenesc, având 650 de locuitori. În comună funcționau o biserică zidită în 1891 și o școală cu 23 de elevi (toți băieți). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Cotești a aceluiași județ, cu o populație de 728 de locuitori. În anul 1931, comuna a fost transferată județului Putna și a luat numele de "Andrieșu", având în compunere satele Andrieșu de Jos
Comuna Andreiașu de Jos, Vrancea () [Corola-website/Science/310929_a_312258]
-
funcționa în plasa Marginea de Sus a aceluiași județ și comuna Dragosloveni, formată din satele Dragosloveni și Terchești, cu 1071 de locuitori; aici existau două biserici (una în fiecare sat) și două școli mixte cu 69 de elevi în total. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Plăginești", reședință a plășii Plăginești din același județ. Ea avea 3627 de locuitori în satele Cândești, Gugești, Plăginești și Târgu Cucu. Comuna Dragosloveni făcea parte și ea acum din plasa Plăinești și
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
împărțiri. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vrancea a județului Putna și era formată din satele Bărsești și Topești, cu o populație de 1101 locuitori. În comună funcționau două biserici și o moară de apă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași componență, drept reședință a aceleiași plăși, și cu o populație de 1216 locuitori. În 1950, ea a fost transferată raionului Năruja din regiunea Putna, apoi (după 1952) raionului Focșani din regiunea Bârlad și
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]