18,576 matches
-
de genul: didactica antrenamentului sportiv, formația pedagogică a antrenorului, comunicare didactică în antrenamentul sportiv, spațiul motric ca spațiu educațional, aspecte formative ale antrenamentului sportiv, aspecte psihopedagogice ale relației profesor (antrenor) - elev/student (sportiv), elemente psiho comportamentale ale elevului/studentului cu aptitudini înalte, etc. Revenind la problematica studiului nostru, cea a cercetării științifice din domeniul activității motrice umane, în contextul cercetării pedagogice, vom aborda, printre altele, problematica cercetătorului din domeniul activităților motrice de performanță, care desfășoară în principal, o muncă de tip
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
sportiv. Considerăm că, abordând doar din punct de vedere performanțial antrenamentul sportiv, reducem influența antrenorului numai la nivel strict motric, fie că este vorba de formarea unor deprinderi motrice noi, ca elemente constitutive ale fenotipului unui sportiv, sau dezvoltarea unor aptitudini fizice (calitățile motrice ale acestuia), elemente constitutive ale genotipului acestuia. Acest fenomen de emergență se înscrie în cadrul teoretic al acțiunii situaționale din procesul de antrenament. Astfel, activitatea antrenorului pornește inițial, de la un model formal și imaterial. Antrenorul concepe și apoi
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
vrea, la gură nu le vei avea, dacă nu le vei duce cu mâna ta”.) Cine se scoală de dimineață departe ajunge. (Cel care din vreme Învață, se pregătește beneficiază de tot felul de oportunități.) „Dorințele noastre sunt presentimente ale aptitudinilor care se află În noi, sunt solii prevestitori a ceea ce vom fi În stare să realizăm.” (J.W. Goethe) Pământul, cât de bun ar fi, fără lucrător rămâne sălbatic. (La fel și În cazul predispozițiilor naturale: oricât de promițătoare ar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
această Împotrivire a sorții călește o minte curajoasă și o face să-și adune toate forțele, care se iroseau În zadar.” (Vauvenargues) La ce folosește că vaca dă mult lapte, dacă răstoarnă siștarul? (Unii au talentul de a-și folosi aptitudinile nu În bine, ci În rău, de a compromite un rezultat bun, obținut cu trudă.) Chiorul Între orbi este Împărat. (Un minimum de informație sau de competență este superior oricărei forme de ignoranță.) Unde-i bine, nu-i de mine
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mai puțin morale: ea poate fi, de exemplu, silită să aducă argumente justificatoare pentru realizarea unei crime sau, dimpotrivă, pentru salvarea prin sacrificiu de sine a unui semen. Μ O confruntare mai Îndelungată de idei selectează și impune, pe nesimțite, aptitudinile interlocutorilor (de exemplu, unii vor excela prin formularea a tot felul de opinii și de idei; alții, prin evaluarea critică a argumentelor altora; iar alții prin abilitatea de a concilia diferite puncte de vedere sau de a concluziona). Μ Se
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ar fi iubirea, dacă fiecare dintre Îndrăgostiți ar vedea În celălalt ceea ce ar trebui să vadă, și nu ceea ce li se năzare sau ceea ce ar dori să se Întâmple. Μ Pentru a fi creditați cu atributul invidiat de „oameni cu aptitudini filosofice”, unii Își reduc viața psihică la o conștiință singuratică, aflată În comunicare doar cu ea Însăși, nu și cu lumea, pe care o apreciază ca neimportantă, zadarnică sau iluzorie. Dar ce folos că astfel de oameni Își pot nuanța
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
clasic ar fi artificială, deoarece este o Învățare prin idei gândite de alții, ceea ce presupune implicit o atașare silită de convingerile și trăirile altora. Este adevărat că fiecare trebuie să străbată propriul drum spre perfecționare, pentru ca astfel să se dezvolte aptitudinile și convingerile individuale, dar nu putem totuși sili elevul să realizeze, de fiecare dată, pe cont propriu descoperirile pe care oamenii de știință sau cei de cultură le-au realizat de-a lungul timpului. Μ De necrezut, dar unii cred
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dorința de a cunoaște lucruri noi nu este bătrân. Μ Poate a devenit banală observația că unii oameni Își limitează sensul evoluției psihologice doar la efortul de a realiza un progres de ordin intelectual. Totuși trebuie accentuată mereu această idee: aptitudinea de a fi sau de a deveni om presupune mai mult decât robustețe sau creativitate intelectuală. În plus, condiția umană trebuie să Întrunească tot mai pregnant și atributul „omeniei”, respectiv capacitatea de a ne desprinde din egoismul propriu și de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cerințele ambiantei sociale. Sportivului , fiind principalul subiect generator al performanței i se atribuie un număr mare de atribute caracteristice pt. realizarea acesteia. El se poate dezvolta numai dacă îndeplinește atât acele condiții ce vizează corelarea interdependenta a atributelor - însușiri , calități - aptitudini, cât și a determinantelor materiale, sociale, etc. Performanță sportivă este un rezultat obiectiv, care stimulează procesul reușitei. Ea derivă dintr-o îmbinare specifică a unui număr de factori , fiecare din aceștia având o anumita pondere și o variabilitate în funcție de ramurile
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
a fost natura cu el. El poate, prin exerciții, „să-și îmbunătățească aceste calități motrice, într-o măsură mai mare sau mai mică, nu toate aceste calități fizice fiind perfectibile în aceeași măsură”. (Zancu, S., 1998) Datorită faptului că unele aptitudini motrice se fundamentează prin eficiența metabolică a mușchilor și aparatelor, iar altele sunt determinate de aptitudinea de reglare și organizare a mișcării, acestea au fost sistematizate de Blume, citat de Manno, R., (1996) în trei categorii (Figura 2): aptitudini condiționale
CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
o măsură mai mare sau mai mică, nu toate aceste calități fizice fiind perfectibile în aceeași măsură”. (Zancu, S., 1998) Datorită faptului că unele aptitudini motrice se fundamentează prin eficiența metabolică a mușchilor și aparatelor, iar altele sunt determinate de aptitudinea de reglare și organizare a mișcării, acestea au fost sistematizate de Blume, citat de Manno, R., (1996) în trei categorii (Figura 2): aptitudini condiționale din care fac parte viteza, rezistența și forța; aptitudini coordinative din care face parte îndemânarea; aptitudini
CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
unele aptitudini motrice se fundamentează prin eficiența metabolică a mușchilor și aparatelor, iar altele sunt determinate de aptitudinea de reglare și organizare a mișcării, acestea au fost sistematizate de Blume, citat de Manno, R., (1996) în trei categorii (Figura 2): aptitudini condiționale din care fac parte viteza, rezistența și forța; aptitudini coordinative din care face parte îndemânarea; aptitudini intermediare unde se include suplețea (mobilitatea). Referitor la prima grupă, adică a capacităților condiționale, factorii limitativi sunt legați de cantitatea de energie disponibilă
CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
și aparatelor, iar altele sunt determinate de aptitudinea de reglare și organizare a mișcării, acestea au fost sistematizate de Blume, citat de Manno, R., (1996) în trei categorii (Figura 2): aptitudini condiționale din care fac parte viteza, rezistența și forța; aptitudini coordinative din care face parte îndemânarea; aptitudini intermediare unde se include suplețea (mobilitatea). Referitor la prima grupă, adică a capacităților condiționale, factorii limitativi sunt legați de cantitatea de energie disponibilă în mușchi și de mecanismele care îi reglează (enzime, viteza
CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
aptitudinea de reglare și organizare a mișcării, acestea au fost sistematizate de Blume, citat de Manno, R., (1996) în trei categorii (Figura 2): aptitudini condiționale din care fac parte viteza, rezistența și forța; aptitudini coordinative din care face parte îndemânarea; aptitudini intermediare unde se include suplețea (mobilitatea). Referitor la prima grupă, adică a capacităților condiționale, factorii limitativi sunt legați de cantitatea de energie disponibilă în mușchi și de mecanismele care îi reglează (enzime, viteza și forța contracției unității motrice), spre deosebire de grupa
CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
mai scăzute, deoarece orice exercițiu poate duce la dezvoltarea tuturor calităților motrice. În ce privește transferul negativ, acesta se manifestă în anumite situații între forță-rezistență (dezvoltând forța scade rezistența), forță-viteză, forță-mobilitate, rezistență-viteză. S-a dovedit că viteza nu influențează negativ celelalte calități. Aptitudinile condiționale sunt legate preponderent de dezvoltarea fizică fiind direct dependente de condiția fizică, având la bază eficiența metabolică a musculaturii și a unor aparate și sisteme. Având în vedere cele expuse, putem concluziona că vârsta de 11-12 ani este favorabilă
CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
care adesea utilizează termenul de competence în loc de competencies) propun centrarea mai degrabă pe postul de muncă decât pe ocupantul postului de muncă și recomandă specificarea doar a unor standarde minime de selecție și de performanță, invocându-se valențele formative ale aptitudinilor și posibilitatea optimizării bazei de cunoștințe și a competențelor specifice prin programe de antrenare (Cascio, 1991; Wood & Payne, 1999; Pitariu, 2003). La extrema cealaltă, se afirmă că stabilirea unor standarde minime de performanță poate favoriza mediocritatea (Boyatzis, 1999), atrăgându-se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de nivelul ierarhic: capacitatea de a decide, cunoștințele manageriale, cunoștințele economice, abilitatea de a dirija oamenii și capacitatea de autoperfecționare continuă. Se consideră că potențialul managerial suportă un anume grad de variație: pe măsura înaintării în ierarhie ponderea cunoștințelor și aptitudinilor de management tinde să crească, în timp ce ponderea aptitudinilor și deprinderilor de specialitate tinde să scadă. Wood & Payne (1999), într-un demers de analiză a companiilor britanice, stabilesc o listă cu cele mai utilizate competențe: comunicare, orientare spre rezultate, centrare pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
manageriale, cunoștințele economice, abilitatea de a dirija oamenii și capacitatea de autoperfecționare continuă. Se consideră că potențialul managerial suportă un anume grad de variație: pe măsura înaintării în ierarhie ponderea cunoștințelor și aptitudinilor de management tinde să crească, în timp ce ponderea aptitudinilor și deprinderilor de specialitate tinde să scadă. Wood & Payne (1999), într-un demers de analiză a companiilor britanice, stabilesc o listă cu cele mai utilizate competențe: comunicare, orientare spre rezultate, centrare pe client, lucru în echipă, leadership, planificare și organizare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
practicile acestora pot fi eficiente într-o situație și în alta nu. Însă personalitatea este o componentă importantă a performanței în conducere. Sintetizând, putem afirma că literatura de specialitate consideră că o funcție de conducere presupune o combinație de însușiri și aptitudini ca: inteligență, competență profesională, abilități verbale, autocontrol, senzitivitate interpersonală, extraversiune. În absența acestor însușiri, o persoană nu poate fi un lider eficient, dar prezența lor nu îl face pe individ în mod necesar conducător. Cercetări recente pun în evidență atât
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stilurilor de conducere cooperativ și participativ. Stilul de conducere cooperativ și mai ales cel paticipativ se conjugă cu orientarea spre oameni, spre problemele lor, cu relații interpersonale pozitive și un climat de grup stimulativ pentru atingerea obiectivelor. Acestea favorizează dezvoltarea aptitudinilor membrilor grupului, generează raporturi cordiale între subordonați și lideri, creșterea numărului de confidențe privind aspectele particulare ale vieții fiecăruia dintre subordonați, corelate cu apariția sentimentului de „noi”, determinând creșterea coeziunii și apariția la subordonați a tendinței de a-și recunoaște
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pornește de la teoriile lui Mayer și Salovey și distinge conștiința de sine (cunoașterea aprofundată de sine), autocontrolul (stăpânirea trăirilor și mai ales a manifestărilor lor dezadaptative), (auto)motivația (mobilizarea personală pe direcția atingerii scopurilor propuse, depunerea efortului susținut), empatia și aptitudinile sociale. Competențele emoționale se traduc în succesul la locul de muncă (Goleman, 1988). Supus inițial dezbaterilor, caracterul înnăscut-dobândit al inteligenței emoționale este astăzi unanim înțeles ca fiind educat și educabil, considerându-se că inteligența emoțională poate fi stimulată și rafinată
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
propune o serie de soluții practice - metode care au fost verificate experimental în cadrul activității centrului Noi Tehnologii Intelectuale, al cărui coordonator este chiar autorul. Cartea cuprinde 16 capitole: 1. Conducerea și psihologia conducerii; 2. Bazele activității de conducere; 3. Diagnoza aptitudinilor; 4. Training-ul intelectual al managerului; 5. Piața ca dimensiune umană; 6. Problemele psihologice ale marketingului; 7. Autoevaluarea managerului; 8. Liderul și administratorul; 9. Creierul colectiv al organizației; 10. Tehnici noi în resurse umane; 11. Problema actuală; 12. Mijlocul carierei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de atingere a obiectivului menționat. Dintre acestea, cele mai importante sunt: înțelegerea influenței legilor de funcționare și dezvoltare a psihicului, ce permite înțelegerea motivației care stă la baza comportamentului angajaților și influența pozitivă asupra lor; elaborarea metodelor de diagnoză a aptitudinilor profesionale ale angajaților; optimizarea procedurilor de luare a deciziilor; elaborarea în cadrul psihologiei conducerii a metodelor practice ce permit rezolvarea problemelor apărute în activitatea de conducere. Pornind de la importanța cunoașterii legilor obiective în orice domeniu de activitate, autorul prezintă în capitolul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
lor pentru îmbunătățirea activității de conducere, legăturile și relațiile ce apar între acestea, funcțiile, rolurile acestora în procesul de conducere. În final sunt evidențiate consecințele încălcării legilor activității organizaționale ale procesului de conducere, care pot duce la patologie organizațională. „Diagnosticarea aptitudinilor” este una dintre cele trei probleme de bază ale psihologiei conducerii menționate de autor. Unul dintre factorii ce influențează succesul în procesul de conducere este cunoașterea de către manager a metodelor de diagnosticare a aptitudinilor, a caracteristicilor psihologice ale angajaților. Acestea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pot duce la patologie organizațională. „Diagnosticarea aptitudinilor” este una dintre cele trei probleme de bază ale psihologiei conducerii menționate de autor. Unul dintre factorii ce influențează succesul în procesul de conducere este cunoașterea de către manager a metodelor de diagnosticare a aptitudinilor, a caracteristicilor psihologice ale angajaților. Acestea sunt grupate în două categorii: metode orale și metode perceptive. În prima categorie sunt incluse metode de diagnosticare a trăsăturilor de caracter, temperament, a particularităților de personalitate importante în activitatea dată de muncă, de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]