12,940 matches
-
adoptate de Congresul Uniunii Poștale Universale de la Seul (1994): - Regulamentul general al Uniunii Poștale Universale; - Regulamentul interior al congreselor; - Convenția poștală universală și protocolul final; - Aranjamentul privind coletele poștale și protocolul final; - Aranjamentul privind mandatele poștale; - Aranjamentul privind cecurile poștale; - Aranjamentul privind trimiterile contra ramburs. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 4 septembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE SENATULUI OLIVIU GHERMAN Această lege a fost adoptată de Cameră Deputaților
LEGE nr. 182 din 12 noiembrie 1997 pentru ratificarea actelor adoptate de Congresul Uniunii Poştale Universale de la Seul (1994). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118010_a_119339]
-
Deputaților în ședința din 20 octombrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ANDREI IOAN CHILIMAN REGULAMENT 13/09/1994 REGULAMENT 13/09/1994 CONVENȚIE 14/09/1994 PROTOCOL 14/09/1994 ARANJAMENT 14/09/1994 PROTOCOL 14/09/1994 ARANJAMENT 14/09/1994 ARANJAMENT 14/09/1994 ARANJAMENT 14/09/1994
LEGE nr. 182 din 12 noiembrie 1997 pentru ratificarea actelor adoptate de Congresul Uniunii Poştale Universale de la Seul (1994). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118010_a_119339]
-
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ANDREI IOAN CHILIMAN REGULAMENT 13/09/1994 REGULAMENT 13/09/1994 CONVENȚIE 14/09/1994 PROTOCOL 14/09/1994 ARANJAMENT 14/09/1994 PROTOCOL 14/09/1994 ARANJAMENT 14/09/1994 ARANJAMENT 14/09/1994 ARANJAMENT 14/09/1994
LEGE nr. 182 din 12 noiembrie 1997 pentru ratificarea actelor adoptate de Congresul Uniunii Poştale Universale de la Seul (1994). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118010_a_119339]
-
alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ANDREI IOAN CHILIMAN REGULAMENT 13/09/1994 REGULAMENT 13/09/1994 CONVENȚIE 14/09/1994 PROTOCOL 14/09/1994 ARANJAMENT 14/09/1994 PROTOCOL 14/09/1994 ARANJAMENT 14/09/1994 ARANJAMENT 14/09/1994 ARANJAMENT 14/09/1994
LEGE nr. 182 din 12 noiembrie 1997 pentru ratificarea actelor adoptate de Congresul Uniunii Poştale Universale de la Seul (1994). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118010_a_119339]
-
României. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ANDREI IOAN CHILIMAN REGULAMENT 13/09/1994 REGULAMENT 13/09/1994 CONVENȚIE 14/09/1994 PROTOCOL 14/09/1994 ARANJAMENT 14/09/1994 PROTOCOL 14/09/1994 ARANJAMENT 14/09/1994 ARANJAMENT 14/09/1994 ARANJAMENT 14/09/1994
LEGE nr. 182 din 12 noiembrie 1997 pentru ratificarea actelor adoptate de Congresul Uniunii Poştale Universale de la Seul (1994). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118010_a_119339]
-
parlamentar conservator, deputat Nicolae Popa la vîrtejul circumscripției, casele fără curți matahale între vecini, peretele din spate ține munte, ia navetiste, grilaj la podul CFR, treceau cu mocănița, se va urca, Alba Iulia pentru centrul de județ peste creste, asemenea aranjamente sînt peste tot, cad prost în elocvența Apusenilor, munți din viitor, Cărpiniș monumentul lui Cloșca, pe banda audio rîde de sălăjeni, Roșia Montană la 320 C! inscripția electronică din intersecție, monstrul sterilul minereului persistă, element morfologic al văii, aurum sacra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
RĂZBOI MONDIAL ȘI EVOLUȚIILE POSTBELICE Capitolul 7. Statele balcanice în timpul celui de-al doilea război mondial / 225 Cadrul militar / 225 Participarea Balcanilor la război / 227 Negocierile interaliate asupra Balcanilor / 257 Instalarea regimurilor comuniste / 260 Războiul partizanilor / 270 Capitolul 8. Noile aranjamente din perioada postbelică: războiul civil din Grecia și conflictul sovieto-iugoslav / 273 Destrămarea coaliției Aliaților / 273 Războiul civil din Grecia, 1946-1949 / 277 Evoluția Iugoslaviei / 285 Repercusiunile înființării blocului sovietic / 297 Schimbarea de direcție a Albaniei / 299 Războiul rece / 301 Capitolul 9
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la Viena, dar îndatoririle ei se rezumau la afacerile externe, la armată și la finanțe (acestea din urmă avînd jurisdicție doar asupra primelor două). Problemele majore ale imperiului pînă în 1914 s-au concentrat asupra dificultăților cauzate de acest nou aranjament politic. Pe la 1870, monarhia habsburgică suferise deci o reorganizare radicală, iar Imperiul Otoman, cu toate numeroasele lui eforturi de introducere a reformelor, pierduse controlul efectiv al celei mai mari părți a Peninsulei Balcanice. În plus, o mișcare națională bulgară luase
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
teritoriu includea Macedonia și Tracia, precum și pe cel al Bulgariei din zilele noastre. Reacția puterilor, mai ales cea a Marii Britanii și a Austro-Ungariei, a fost atît de energică, încît Rusia a fost nevoită să fie de acord cu un nou aranjament, decis de Congresul de la Berlin, care a avut loc în iunie și iulie 1878. Congresul de la Berlin constituie un reper important în formarea statelor naționale balcanice. Tratatul elaborat în momentul acesta este poate cel mai important document pentru mișcările de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în trei: o Bulgarie autonomă la nord de Munții Balcani, o provincie semi-autonomă, Rumelia Orientală, la sud de aceștia, iar Macedonia a fost redată stăpînirii otomane. Atît Serbia cît și Muntenegru au anexat cîteva teritorii. În 1881, ca parte a aranjamentului general, Grecia a primit Tesalia și o parte a Epirului. Marile puteri și-au primit și ele răsplata. Austro-Ungariei i-a fost acordat dreptul de a administra și a ocupa Bosnia și Herțegovina și de a ocupa sangeacul Novi Pazar
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
românești din sudul Basarabiei pierdute în 1856; în compensație, România a primit sudul Dobrogei. Printr-un acord separat, Marea Britanie a obligat Imperiul Otoman să fie de acord cu ocuparea de către ea a Ciprului. Pe lîngă aceasta, înfrîngerea otomanilor și termenii aranjamentului i-au forțat pe albanezi să se organizeze și să examineze relațiile lor cu Imperiul Otoman. În majoritate musulmani și separați de celelalte popoare balcanice prin originea lor etnică și prin limbă, albanezii luptaseră pînă atunci pentru autonomie locală, dar
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fondată Liga de la Prizren, care avea scopul de a-i apăra pe aceștia. Începînd din acest moment, marile puteri și celelalte state balcanice au fost nevoite să țină seama de revendicările albaneze. Nici un stat din Balcani nu era mulțumit de aranjamentele stabilite la Berlin. Mai ales liderii bulgari erau profund dezamăgiți de dezmembrarea statului în urma tratatului de la San Stefano. Cu toate acestea, ei s-au dedicat, în primii ani de după intrarea în vigoare a tratatului înființării instituțiilor de stat. Dat fiind
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
metodelor științifice. Astfel de posibile avantaje erau însă rareori valorificate în România. În schimb, cea mai mare parte a proprietarilor funciari preferau să-și arendeze pămînturile unor agenți sau arendași, care, la rîndul lor, le subînchiriau țăranilor pe baza unor aranjamente în sistemul dijmelor. S-a apreciat că la răscrucea veacului, circa 60% din moșiile de mai mult de 100 de hectare (247 de acri) erau cultivate prin metoda aceasta. Sistemul nu ducea la o folosire rațională a pămîntului sau la
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
prohibitive și să-și limiteze tarifele. În aceste condiții, industria autohtonă, mai ales cea textilă, nu putea face față concurenței. Unul dintre primele obiective ale regimurilor independente sau pe deplin autonome, cum era România în anii optzeci, era negocierea noilor aranjamente. Tarifele constituiau în continuare problema majoră a relațiilor dintre statele balcanice și guvernele europene, provocînd mai multe crize. Chestiunea nivelului protecției ce urma să fie stabilit pentru bunurile manufacturiere nu a fost ușor de rezolvat. Națiunile balcanice aveau nevoie să
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
majoră în relațiile ei externe. Ca și mai devreme, o politică externă activă nu era practică, dat fiind că iredenții români cei din Transilvania, Bucovina și Basarabia erau în continuare sub stăpînirea marilor puteri. După cum era de așteptat, reacția față de aranjamentul de la Berlin a fost extrem de negativă. Cele trei județe din sudul Basarabiei fuseseră pierdute, iar granița trasată în Dobrogea nu corespundea revendicărilor românilor. Chiar dacă independența României era stabilită în articolul XLIV al Tratatului de la Berlin, o stipulare a acestuia cerea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1879 s-a căzut de acord ca evreii să poată deveni cetățeni naturalizați, dar trebuia să fie inițiată o acțiune specială în fiecare caz. Chestiunea evreiască avea să rămînă controversată și să provoace multe dificultăți pe viitor. Nemulțumirea românilor față de aranjamentul de la Berlin includea și alte aspecte. Unul dintre principalele efecte ale crizei balcanice din 1875-1878 a fost îndepărtarea ulterioară a României de Rusia. Aceasta din urmă nu numai că îi răpise celei dintîi o parte din teritoriu, sudul Basarabiei, care
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
permitea importul de bunuri manufacturiere habsburgice în condiții foarte favorabile de fapt, intrarea aproape liberă a acestora pe piața românească. În schimb, produsele agricole românești erau taxate de monarhie pentru apărarea intereselor ungurilor. Nereușind să obțină o revizuire a acestor aranjamente, în iunie 1885 guvernul român l-a denunțat. Această acțiune însemna intrarea în vigoare a tarifelor ridicate adoptate în 1874. O nouă lege a tarifelor, cu intenții protecționiste, a fost emisă în mai 1886. Măsura aceasta a fost luată abia
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
interne grave sau a aventurilor externe în care au intrat Serbia, Bulgaria sau Grecia, toate acestea urmînd să fie implicate în conflicte unele împotriva celorlalte și cu Imperiul Otoman. SERBIA Dacă guvernul român era dezamăgit de rezultatele Congresului de la Berlin, aranjamentul acesta i-a pus pe liderii sîrbi în fața unei veritabile catastrofe. Pentru Serbia, caracteristicile perioadei dintre 1875 și 1878 fuseseră ezitarea, dezbinarea internă și înfrîngerea militară. Revolta din 1875 din Bosnia și Herțegovina stîrnise mare agitație în țară. Bosnia era
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
că statul avea de fapt trei guverne. În frunte se afla administrația austro-ungară, cu ministerele afacerilor externe, apărării și finanțelor comune. Pe lîngă aceasta, existau guverne separate pentru Austria și pentru Ungaria. Figura majoră care reprezenta elementul unificator al acestui aranjament era Franz Joseph, care era împăratul Austriei și regele Ungariei. Monarh constituținal al tuturor teritoriilor lui, el avea cu toate acestea puteri diferite în fiecare dintre cele două jumătăți. Practic, influența lui era puternică în domeniul militar și în cel
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ei austriac. Dacă liderii unguri considerau că interesele lor erau amenințate de vreo acțiune a Vienei, ei puteau controla situația, ba chiar o și făceau, amenințînd pur și simplu că, în caz că nu le erau îndeplinite dorințele, vor relua discutarea întregului aranjament. Ei nu ar fi permis în ruptul capului o întărire a instituțiilor centrale. Nici un partid maghiar nu ar fi acceptat vreo modificare a relațiilor decît dacă aceasta ar fi acordat o și mai mare libertate de acțiune Budapestei. Harta 2
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din urmă s-a ajuns la un compromis. Ținuturile au fost plasate sub egida coroanei și sub autoritatea directă a ministrului comun de finanțe. Acest înalt funcționar avea de fapt puține îndatoriri, dar se părea că nu exista un alt aranjament posibil. A fost elaborat un sistem de administrație în care ministrului îi erau acordate, de fapt, puteri dictatoriale. Șeful guvernului provinciei era generalul aflat la comanda corpului de armată staționat aici. El era totuși dublat de un funcționar civil, care
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Coaliția, procesele i-au unit și mai mult pe membri. În anii care au precedat izbucnirea primului război mondial, Coaliția și guvernul și-au schimbat atitudinea una față de celălalt. Cu toate că partidul lui Frank nu a renunțat niciodată să se opună aranjamentelor stabilite prin Nagodba, Coaliția a ajuns în 1910 la un veritabil acord cu guvernul. A fost emisă o nouă lege electorală, care a dus la creșterea numărului votanților de la 49 796 la 190 096. În alegeri, Coaliția a obținut treizeci
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
să ajungă la o înțelegere referitor la împărțirea teritorială a Macedoniei. Reprezentanții bulgari la aceste negocieri susțineau întemeierea unui stat macedonean autonom, sperînd că acesta se va uni în cele din urmă cu Bulgaria. În schimb, Serbia voia stabilirea unui aranjament în privința împărțirii. Tratatul semnat în acest moment era aparent un pact defensiv mutual; o serie de clauze secrete prevedeau însă o împărțire a teritoriului respectiv. S-a căzut de acord ca ținutul situat la nord de Munții Šar să fie
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
recunoască. Ele au înființat în schimb o Comisie Internațională de Control formată din reprezentanți ai marilor puteri și dintr-un albanez. Jandarmeria a fost pusă sub control olandez. Așa cum era de așteptat, stabilirea frontierelor naționale a provocat mari dificultăți. Prin aranjamentul final, statul era privat de zonele cu mare majoritate albaneză, mai ales de regiunea Kosovo, al cărei centru era Priština, care fusese un punct focal național major (vezi harta 5). Puterile au obligat totuși Muntenegru să evacueze Shkodërul ocupat de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nici aliata. În 1887, la reînnoirea Triplei Alianțe, cele două puteri căzuseră de acord ca, în caz că menținerea statu quo-ului în Orientul Apropiat s-ar fi dovedit imposibilă, să facă schimbări numai după consultări și pe baza compensațiilor reciproce. Din acest aranjament era exclusă doar anexarea Bosniei-Herțegovina. Guvernul habsburgic nu a comunicat Romei intențiile sale în legătură cu Serbia deoarece se temea că Italia va cere unele compensații. Încălcarea tratatului avea să constituie unul dintre motivele pentru care Italia a putut rămîne neutră după
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]