7,924 matches
-
examen. 36. Recitiți precizările de la subcapitolul 5 și particularizați ideile expuse acolo cu elemente din cultura română. 37. Recitiți în subcapitolul 5 modelul diversității culturale propus de Kluckhohn și Strodtbeck. Dați propriile răspunsuri la cele șase teme majore ale umanității. Argumentați-vă punctul de vedere. 38. Explicați glumele de mai jos făcând apel la conceptul de dependență contextuală, propus de Edward T. Hall (vezi subcapitolul 5). a) De ce și-a schimbat locotenentul Worf culoarea părului? Pentru că it was a good day
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interacțiunii (Huth, Taleghani-Nikazm, 2006). Un ansamblu de reguli contextuale organizează interacțiunile dintre membrii societății. De exemplu, în cultura americană, interacțiunea didactică (în clasă) este preponderent dialogică, astfel încât elevii sunt încurajați să pună întrebări, să-și exprime punctul de vedere, să argumenteze, să-l întrerupă pe profesor pentru a intra în dialog cu el; în culturile asiatice, interacțiunea didactică este preponderent monologică, iar studenții sunt învățați să-l asculte atent pe profesor fără a-l întrerupe, să nu pună întrebări, să preia
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și, mai ales, apelul la logică sau la emoție pentru a atrage adeziunea receptorului (cititor sau ascultător). Astfel, tradiția occidentală carteziană privilegiază apelul la rațiune, în timp ce confucianismul absolutizează rolul emoției. Chinezii spun despre ei înșiși: „noi gândim altfel”, „noi nu argumentăm și nu dezbatem”, „noi nu punem preț pe logică”, „noi nu avem retorică”, „limba noastră e scrisă în imagini”, „limba noastră e monosilabică” (apud Garrett, 1999, p. 59). 2.4.2. Relația text-context. Modul în care culturile conceptualizează relația dintre
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
diferite, chiar opuse. Astfel, „Mulțumesc” semnalizează acceptarea în culturile europene continentale, dar refuzul în cultura britanică. Pentru performarea aceluiași act de vorbire oamenii din diverse culturi apelează la conținuturi propoziționale diferite. De pildă, în cultura spaniolă, refuzarea unei invitații se argumentează cu elemente din sfera sănătății și a vieții personale, niciodată din sfera serviciului; în cultura română, „a fi ocupat”, „a avea mult de lucru la serviciu”, „a fi reținut la serviciu” sunt însă argumente valide pentru un refuz; dacă în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Textul este deci produsul negociat al unei tranzacții comunicative. În ceea ce privește negocierea informației, s-au constatat diferențe culturale privind strategiile adoptate. De pildă, negociatorii americani introduc problema încă de la începutul negocierii, își exprimă clar un punct de vedere, pe care îl argumentează ulterior; negociatorii japonezi preferă o prezentare generală a contextului în care a survenit problema, urmând să o expună ulterior sau chiar să o lase implicită pe parcursul negocierii; când sunt negociate mai multe probleme, negociatorii americani prezintă pe rând fiecare problemă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
global, prezentând global argumente pentru ele; negociatorii americani promovează un stil activ de negociere (aduc noi argumente, contraargumentează, își adaptează argumentația la interlocutor), în timp ce negociatorii japonezi promovează un stil pasiv de negociere (repetă același argument, sunt mai puțin tentați să argumenteze și să contraargumenteze, sunt mai puțin flexibili); scopul negociatorilor americani este de a discuta deschis problemele pentru a găsi soluții, în timp ce scopul negociatorilor japonezi este de a ajunge la o înțelegere fără a deteriora relațiile cu interlocutorul. Se poate deci
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vedere, în virtutea dreptului individual al fiecăruia la opinie și acțiune. Cercetările au demonstrat, de pildă, că australienii îi percep pe polonezi ca nepoliticoși, având „tăria opiniilor personale”, că francezii își exprimă cu ușurință emoțiile negative în cadrul confruntărilor, că germanii își argumentează dur punctele de vedere. În plan textual, emoția are diverse mărci fonetice/paraverbale (înălțimea tonului, debitul verbal, ezitări vocale, pauze mari sau mici), lexicale (cuvinte marcate emoțional, interjecții, imprecații și înjurături etc.), sintactice (bâlbe, „false-start”, întreruperi și autoîntreruperi etc.), alături de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se organizează deductiv, relația dintre interactanți se bazează pe egalitate, valorizează discuțiile și argumentările neemoționale, obiective. Stilul spontan-argumentativ rezultă din exprimarea directă, spontană a emoției, valorizează apropierea și sinceritatea. Stilul comunicativ este direct, adeseori abrupt, admițând exprimarea emoțiilor negative; oamenii argumentează dur, în forță, iar pentru impunerea punctului de vedere personal adeseori nesocotesc sentimentele celuilalt. Pentru a-și exprima complet un punct de vedere, vorbitorii au tendința de a recurge la luări de cuvânt relativ lungi, distincte, cu suprapuneri puține, mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interiorizat șocul cultural, întâlnirea cu o cultură care nu vă era familiară. Ce reacții ați avut? Ce ați simțit? Ce ați gândit? Ați reușit să vă adaptați? În ce mod? 2. Ce credeți despre dumneavoastră? Aveți competență de comunicare interculturală? Argumentați punctul de vedere cu date prezentate în acest capitol. 3. Identificați și explicați neînțelegerile apărute în următoarea situație de comunicare interculturală: 4. Caracterizați interacțiunea verbală prezentată mai jos: 5. Analizați interacțiunea verbală din următorul interviu de angajare, care a avut
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
își conving adeseori copiii prin autoritarism. Există, în fapt, reguli nescrise pentru cine pe/de cine „ascultă” (adică face cum spune acea persoană), cine pe cine poate contrazice. Legea lui „a crede pe cuvânt” îl scutește pe vorbitor să mai argumenteze: „faci cum spun eu că știu ce spun”, „faci ca mine că sunt bătrân și-am văzut (mai) multe decât tine”, „ori faci cum spun eu, ori mă lași în pace”, „fă, nu mai comenta” impun un raționament tautologic; „ordinele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
296Ă. În acest sens, economia emoțiilor susține supraviețuirea grupului întocmai că economia bazată pe bani sau bunuri și servicii. Candace Clark gândește economia emoțiilor că schimb reglat normativ, nu ca relație de vânzare-cumpărare, făcând trimitere la Georg Simmel (1908Ă, care argumenta că schimbul este un fenomen social șui generis. Să ne amintim că, analizând fidelitatea și recunoștință că „afecte sociologice” sau că afecte „orientate sociologic”, clasicul sociologiei germane afirmă axiomatic: „Toate relațiile oamenilor se bazează pe schemă dăruirii și a echivalentului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
transmită Ministerului Finanțelor Publice recomandările de schimbare (în conformitate cu metodologia acestui minister; pentru anul viitor față de anul în curs) a veniturilor și cheltuielilor pentru: - bugetul de stat; - bugetul asigurărilor sociale de stat; - bugetul fondurilor speciale; ordonatorii principali de credite își vor argumenta și fundamenta cauzele care au generat aceste schimbări; consiliile locale și județene au aceleași obligații referitoare la solicitarea cotelor ori sumelor defalcate din anumite venituri ale bugetului de stat față de anul curent; Finanțe publice 40 40 vor fi depuse la
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
pentru teoreticieni, dar mai ales pentru practicieni, în demersurile inițiate pentru asigurarea continuității și dezvoltării activității agenților economici. În prezent nu se poate vorbi despre menținerea, extinderea sau restrângerea unei afaceri fără a efectua în prealabil un studiu care să argumenteze oportunitatea unei astfel de decizii: vânzarea sau fuziunea unei întreprinderi are ca punct de plecare în negocierea valorii, diagnosticul global; restructurarea oricărei activități necesită în prealabil o analiză economică și financiară care să fundamenteze deciziile intenționate; declararea juridică a stării
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
de eficiență a cheltuielilor de exploatare (Re)”. Interpretarea datelor se va realiza în contextul economic al momentului analizei. Se vor studia cheltuielile de exploatare pe total, dar și structural, aprofundând fiecare categorie de cheltuială în parte, prin comparație cu veniturile, argumentând măsura în care este oportună modificarea lor în raport cu efectele generate și contribuția adusă. Explicațiile economice depind de mulți factori: de pregătirea și experiența analistului, de corectitudinea datelor culese, de istoricul societății, de starea națiunii etc. Analiza factorială a cheltuielilor la
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
situațiile în care nici unul dintre cele două obiecte nu prezintă o însușire. Acest coeficient se calculează raportând numărul de însușiri care sunt prezente la ambele obiecte la numărul de însușiri care sunt prezente la cel puțin unul dintre obiecte. Se argumentează că, atunci când este folosit coeficientul de asociere simplă, obiectele pot părea similare mai ales pentru că ambelor obiecte le lipsesc o serie de însușiri, și nu pentru că împărtășesc aceleași însușiri. Coeficientul lui Jaccard, în schimb, se concentrează doar asupra însușirilor pe
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
la alegere). 2. Cum înțelegeți aplicarea „regulii celor 4 C” în managementul unei instituții/organizații care oferă servicii educaționale? 3. Prezentați într-o formă detaliată exemple de situații în care pot fi identificate rolurile manageriale dintr-o instituție școlară. 4. Argumentați importanța descentralizării sistemului de învățământ pentru dezvoltarea serviciilor educaționale. 5. Elaborați un scenariu în care pot fi valorificate etapele gestionării unui conflict de interese într-o instituție școlară. Capitolul 2tc " Capitolul 2" Funcțiile managementului 1 în serviciile educaționaletc "Funcțiile managementului
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
ore și nu sunt interesate de reușita școlară a elevilor cu care lucrează? (Oferiți exemple concrete de forme, metode, strategii de lucru etc.) 9. În opinia dumneavoastră, care dintre categoriile de funcții manageriale dintr-o instituție școlară sunt mai importante? Argumentați răspunsul cu referire la situații concrete din activitatea școlară. 10. Dintre funcțiile managementului analizate în acest capitol, pe care o considerați ca fiind cea mai dificilă pentru dumneavoastră, în situația în care v-ați afla la conducerea unei instituții școlare
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
răspunsul cu referire la situații concrete din activitatea școlară. 10. Dintre funcțiile managementului analizate în acest capitol, pe care o considerați ca fiind cea mai dificilă pentru dumneavoastră, în situația în care v-ați afla la conducerea unei instituții școlare? Argumentați răspunsul. Capitolul 3tc "Capitolul 3" Aspecte privind managementul strategic în serviciile educaționaletc "Aspecte privind managementul strategic în serviciile educaționale" Managementul strategic presupune un proces amplu, complex, prin care se dezvoltă un plan strategic și se creează condițiile necesare pentru implementarea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
de itemi pentru evaluarea eficacității instituției pe care o conduceți. 3. În opinia dumneavoastră, care dintre componentele unui proces educațional eficace și eficient are o relevanță mai mare în practica educațională (prin raportare la instituția în care vă desfășurați activitatea)? Argumentați răspunsul. Capitolul 5tc "Capitolul 5" Managementul schimbării în serviciile educaționaletc "Managementul schimbării în serviciile educaționale" Schimbarea organizațională vizează efectuarea unor modificări esențiale ale organizației, în ansamblul ei - modificarea misiunii și a viziunii, modificarea ofertei educaționale, introducerea de noi tehnologii cu
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
scenariu sau prezentați o situație-tip prin care să demonstrați modul cum comunicarea informală de la nivelul unei organizații poate influența semnificativ procesul managerial. 3. În opinia dumneavoastră, care dintre barierele în comunicare au relevanța cea mai mare în procesul managerial? Argumentați răspunsul. 4. Elaborați un cadru operațional sau o suită de acțiuni prin care să urmăriți ameliorarea și perfecționarea procesului de comunicare în instituția/organizația în care vă desfășurați activitatea. Capitolul 8tc "Capitolul 8" Elemente de marketing în serviciile educaționaletc "Elemente
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
dispariția corpului material, ci pierderea concepției abstracte a trupului ca fundamentare unitară și universală a eului, și anume „sfârșitul” perspectivei liberal-umaniste. Ceea ce urmează acestei pierderi a unei idei a umanului este procesul complementar al reconstrucției corpului în dimensiunea sa postumană. Argumentând împotriva decorporalizării și dematerializării, profesoara propune un model al subiectului uman ca formă întrupată (embodiedă a subiectivității (vezi și referirea la Allucquère Stone în capitolul întâiă. Inițial, încearcă să înțeleagă modul în care informația și-a pierdut corporalitatea, adică felul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acestei idei, Moravec propune un procedeu prin care un robot al chirurgiei creierului, echipat cu bilioane de senzori nanoscopici electrici și chimici, scanează creierul uman și realizează o simulare computerizată a tuturor proceselor chimice și electrice caracteristice creierului. Mai mult, argumentează că acest program al computerului ar putea fi ulterior copiat în „creierul” mecanic al robotului. Transferul conținutului creierului uman în creierul sintetic al unui robot ar echivala cu sinteza „ultimă” om-mașină: prin fuzionarea minții umane cu creierul artificial, se afirmă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
postulează teoria că, dacă tehnologiile computerizate continuă să avanseze, există o mare probabilitate ca umanul să trăiască într-o simulare de computer și să fie o simulare a unei simulări anterioare (vezi Dainton, 2002, pentru o continuare speculativă a acestui argumentă. Mai mult chiar, umanului simulat de un supercomputer i se atribuie calitatea de „demnitate postumană” (vezi Bostrom, 2003Ă, prin abordarea imperativului practicării unei etici mai cuprinzătoare și al preluării unei viziuni mai responsabile. Teoria „descărcării” conștiinței umane într-un computer
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
aduse argumente pro și contra. Participarea publicului are rolul de a completa modurile convenționale de elaborare a politicilor, în care reprezentanți aleși iau decizii bazate, în mare parte, pe propriile percepții asupra problemei care urmează a fi soluționată. Se poate argumenta că participarea publicului contează, cel mai mult, în acele decizii în care există, pe de-o parte, interese puternic contrare, iar pe de altă parte, armonie socială sau angajarea de resurse necesită un răspuns colectiv. Participarea publicului poate fi interpretată
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Avocatul Poporului, auditori, sau inspectori independenți ce raportează direct sau indirect parlamentului) este o formă de control și supraveghere financiară independentă și administrativă externă (Goetz și Jenkins, 2001). 2.3.5. Responsabilitatea socială versus responsabilitatea în diagonală Banca Mondială a argumentat că responsabilitatea socială cuprinde mecanismele responsabilității diagonale. Au fost aduse argumente conform cărora mecanismele de responsabilitate diagonală pot fi considerate o formă de responsabilitate socială. Considerând că responsabilitatea socială nu este un tip specific de responsabilitate, ci o abordare particulară
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]