17,527 matches
-
Are un adevărat palat și dărecepții senzaționale. Pomponescu privea incredul, deoarece expresia "bietul Ioanide!" aruncată de Gaittany se popularizase. Era o apelație căreia îi corespundea un adevăr subtil și totodată o glumă a superficialilor, în primul rând șocați de luxul arhitectului. . - Unde te duci, domnule, așa îmbrăcat din ac? E vreunbal undeva? Întreba unul. - Nu, domnule, nu știi? Azi e reuniune la "bietul Ioanide". Pomponescu nu mai puțin îl vedea pe "bietul Ioanide" alungat și din baraca lui într-o magherniță
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Mă resemnez. . - Totuși lumea vă acordă importanță nu numai sub raportul situațiilor publice. Sunteți un om de cultură de o deosebită rezonanță. . - Cultură, ăsta e un termen vag, toți sunt astăzi oamenide cultură. . - Dar întîi de toate este în dumneavoastră arhitectul, creatorul! . - Spune drept, domnule Smărăndache, ai auzit pe vreunulprețuind în ministrul Pomponescu pe arhitectul Pomponescu? . - Cum nu?! . - Îmi permiți indiscreția să te întreb cine? . - De pildă, Ioanide. . - Mă mir, aud că mă face dobitoc. . Smărăndache roși puțin. . . - E o expresie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un om de cultură de o deosebită rezonanță. . - Cultură, ăsta e un termen vag, toți sunt astăzi oamenide cultură. . - Dar întîi de toate este în dumneavoastră arhitectul, creatorul! . - Spune drept, domnule Smărăndache, ai auzit pe vreunulprețuind în ministrul Pomponescu pe arhitectul Pomponescu? . - Cum nu?! . - Îmi permiți indiscreția să te întreb cine? . - De pildă, Ioanide. . - Mă mir, aud că mă face dobitoc. . Smărăndache roși puțin. . . - E o expresie a lui familiară, pe care ne-o aplică la toți, fără intenție rea. - Și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
morală. Aceasta are o putere de inhibiție extraordinară, lucrând chiar și asupra invaziei microbiene. Un bolnav de holeră, demoralizat, e mai primejduit decât unul care bagatelizează boala. "Șarpanta" anatomică (era și aceasta o expresie a lui Pomponescu, împrumutată din limbajul arhitecților) nu spune nimic și adesea veritabili uriași se prăbușesc din cauză că au un suflet de copil. Conțescu nu e convins că e necesar să moară și astfel nu moare. Decesul lui nu poate fi obținut decât prin persuasiune. Când Gonzalv îl
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
iubește, nu urăște, nu dorește, nu lovește, el urmează riturile, precum soarele merge de la răsărit la apus"), Mesia extremoriental. În Bietul Ioanide, Șun e coborât din mit în lumea reală, așezat într-o societate și într-un moment istoric precis. Arhitectul Ioanide e întruparea artistului care trăiește pentru creație, contemplativ, considerând existența sub specie aeternitatis și pe care, spre a folosi o imagine a lui Lucian Blaga, "fantoma vremii nu-l atinge". În mediile frecventate, Ioanide trece drept un om excepțional
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
orice compromis pentru asigurarea propriului confort, nu poate fi vorba. Înconjurat de indiferență ostilă, neputîndu-și înfăptui planurile mari de creație, având de întîmpinat invidie, dușmănie, șicane demoralizatoare ori de câte ori i se oferă prilejul de a-și valorifica, fie și parțial, capacitățile, arhitectul a dobândit o psihologie curioasă, violent contradictorie. El trece brusc de la concentrări profunde, distanțări severe de prezent, la trăiri intense în cotidian. Calm, absent, de o sobrietate gravă, răpit parcă de extazul unei muzici a sferelor, eroul izbucnește neașteptat în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
absent, de o sobrietate gravă, răpit parcă de extazul unei muzici a sferelor, eroul izbucnește neașteptat în țipete, acuzând, bunăoară, inocența doamnei Ioanide sau înfuriindu-se că oglinda e pătată de muște. Într-un timp, angajat în construirea unui imobil, arhitectul știe să alterneze savant voluptatea cerebrală a creatorului cu aceea, mai puțin abstractă, a cuceritorului inspirat de Eros. Capabil de grave reculegeri, de sublimări ale pasiunilor legate de pământeasca alcătuire, eroul posedă, de fapt, un temperament focos, sanguin, o efervescență
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dorințe, altul vijelios, neastâmpărat, sensibil la adulări banale, accesibil micilor vanități, dăruindu-se clipei cu înfrigurare, iradiind de plăceri trecătoare, dar mai adesea crispîndu-se de durerea jignirilor îndurate. Un demon lăuntric ațâță necontenit facultățile personajului, îi zgîndără îndeosebi vanitatea și arhitectul se mistifică deliberat - dar numai până la un punct - adoptând poze, comițând năstrușnicii, nedisprețuind atitudinile superior cabotine, complăcîn-du-se în postura de geniu bizar, neînțeles. La o examinare riguroasă, fondul originar stabil al caracterului ioanidian ni se revelă în candoarea omului rămas
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
atitudinile superior cabotine, complăcîn-du-se în postura de geniu bizar, neînțeles. La o examinare riguroasă, fondul originar stabil al caracterului ioanidian ni se revelă în candoarea omului rămas un copil, în ciuda complexității sale cu totul neobișnuite. Într-adevăr, tot ce săvârșește arhitectul, până și malițiile și vicleniile, dezvăluie o detașare, o dezinvoltură aproape neverosimilă la un adult, iar ceea ce pare la el mizantropie este, în realitate, doar nonconformism. Când vorbește despre "esența vieții reale" cu amara repulsie, afirmând incompatibilitatea dintre aceasta și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și vicleniile, dezvăluie o detașare, o dezinvoltură aproape neverosimilă la un adult, iar ceea ce pare la el mizantropie este, în realitate, doar nonconformism. Când vorbește despre "esența vieții reale" cu amara repulsie, afirmând incompatibilitatea dintre aceasta și lumea sa ideală, arhitectul - suflet plin de candoare - se referă concret la alde Hagienuș, pentru care un conflict temporar, "o dragoste, o ură, o încăierare dintre doi oameni" sunt mai importante "în sfera îngustă în care s-au petrecut, decât un război între popoare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o încăierare dintre doi oameni" sunt mai importante "în sfera îngustă în care s-au petrecut, decât un război între popoare". Ioanide nu disprețuiește, prin urmare, societatea, omenirea, din contră, voiește a o consolida prin construcție. În ciuda propriilor teorii idealist-subiective, arhitectul e un om pentru care "lumea exterioară există", altfel ar fi nonsens năzuința lui de a crea opere care să dureze secole. Desconsiderarea sa privește nu realitatea obiectivă, în ansamblu, ci mediul filistin, burghezia insensibilă la vibrațiile spiritului, chiar dacă în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
realitatea obiectivă, în ansamblu, ci mediul filistin, burghezia insensibilă la vibrațiile spiritului, chiar dacă în conștiința eroului sau chiar a autorului acest fapt nu se exprimă cu suficientă claritate. Nefericirea e că nonconformismul lui Ioanide se produce exclusiv în zona conștiinței, arhitectul nutrindu-se cu visul unei umanități desavîrșite, fără a se hotărî să lupte pentru realizarea lui. Iată drama sa... Dumitru MICU - Nicolae MANOLESCU, Literatrura română de azi, București, Editura tineretului, 1965, p. 163-166. Bietul Ioanide surprinde, prin structura lui modernă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Deocamdată sumare, caracterizările incită curiozitatea, dar folosesc în aceeași vreme luminării colțurilor ascunse ale sufletului celorlalte personaje. Toți cad de acord că Ioanide este un original, dar sub originalitatea acceptată de toată lumea, interlocutorii încearcă a descifra nuanțele care, adunîndu-se în jurul arhitectului, să permită conturarea și șlefuirea imaginii de impuritățile accidentalului. Considerat geniu uneori, contestîndu-i-se violent orice valoare alteori, Ioanide este în realitate un filozof din familia lui Șun. Dumneata, i se adresează el lui Gaittany, poți să râzi, un om ca
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
din familia lui Șun. Dumneata, i se adresează el lui Gaittany, poți să râzi, un om ca mine, care se izolează, vede universalul și ignorează particularul". Nici vorbă, Gaittany nu-l înțelege, și din relatarea Angelei Valsamaky, cum că, odată, arhitectul, cu buzunarele pline de cireșe cărnoase culese dintr-un pom aflat lângă un mormânt, îi spusese: "Madam Farfara, am să-ți spun un secret: Am mâncat din bunica dumitale", asistența reține amuzată doar bizareria omului. Reflecția lui Ioanide ilustra grav
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
rurală, nu afectau substanța romanului, dar asta nu însemna că el nu ridică nici un soi de probleme. Una din probleme o pune chiar încercarea de a realiza o personalitate de un ordin intelectual superior care se presupune că ar fi arhitectul Ioanide. De nicăieri însă nu transpare superioritatea spirituală a eroului central, incapabil de o trăire profundă, de interiorizare, nici măcar după pierderea tragică a copiilor săi. El rămâne mai departe un ins superficial, un ușuratic amator de experiențe erotico-estetice, de predilecție
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
muzicant, poet, filozof, agricultor, olar, mânuitor al tuturor industriilor folositoare", este un adept al confucianismului așezând mai presus de orice puterea morală șirespectul vechilor rituri. În Bietul Ioanide (titlul ascunde o ironie) eroul e, ca și modelul său mitic, un arhitect însuflețit de mărețe proiecte, imposibil de înfăptuit în lumea mercantilă, filistină. Ioanide construiește, în ciuda tuturor împotrivirilor, concurat de profesorul de beton armat Jean Pomponescu, un monument original, O bazilică prevăzută cu cupolă de sticlă, replică îndrăzneață, sarcastică, la proiectul conformist
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de descompunere a aristocrației; ele se plasează pe o orbită care, din unele puncte de vedere, depășește cu mult aria preocupărilor legate de această tematică și în literatura universală a zilelor noastre. Originalitatea Bietului Ioanide ține de faptul că, prin arhitectul Ioanide, romancierul creează un inadaptabil de o cu totul altă factură, la alt nivel, superior celor pe care-i cunoaștem din literatura noastră realist-critică, un inadaptabil care nu e o epavă, care nu iese zdrobit din luptă, în fața căruia nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o atacă frontal, în toate implicațiile ei, și cu strălucire, dând o nimicitoare replică spiritului bizantin în cultură. În Bietul Ioanide și în Scrinul negru se înfruntă două moduri de a concepe cultura și, în funcție de ele, rolul intelectualului în societate. Arhitectul Ioanide se află într-un continuu conflict cu cei mai mulți dintre reprezentanții mediului căruia, de fapt, și el îi aparține. Intelectualii conformiști, cinici, de structura lui Gaittany, timorați ca Suflețel, erudiți deliranți ca Hagienuș, văd cu toții în cultură o activitate sterilă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care, fără să aibă nici un aport social, trebuie să se bucure de toate privilegiile unei vieți îmbelșugate. Tuturor acestor paraziți în goană după sinecuri grase și exemplare tipărite în ediții rare, tuturor acestor inși pe care orice efort îi înspăimîntă, arhitectul Ioanide le opune o cu totul altă viziune. În accepția sa, cultura e, în primul rând, un act de creație. El nu vede în cultură un depozit de cunoștințe, o bibliotecă sau un muzeu, ci un laborator în care se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
idee, spune scriitorul, "nu se poate traduce în concret dacă romancierul nu vede halucinant de clar și corporal pe protagoniști" (Reflecții mărunte asupra romanului). Istoria e, astfel, istoria unor familii, descoperind procesele și raporturile societății din unghiul particular al eroului, arhitectul Ioanide, mărturie a contemplației grave, și nu fără sens e înregistrată mențiunea arhitectului despre Stănică Rațiu (din Enigma Otiliei), ca o veche cunoștință a eroului. Prin el se confruntă, simbolic, două lumi, dintre care lumea lui Ioanide e mult mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
halucinant de clar și corporal pe protagoniști" (Reflecții mărunte asupra romanului). Istoria e, astfel, istoria unor familii, descoperind procesele și raporturile societății din unghiul particular al eroului, arhitectul Ioanide, mărturie a contemplației grave, și nu fără sens e înregistrată mențiunea arhitectului despre Stănică Rațiu (din Enigma Otiliei), ca o veche cunoștință a eroului. Prin el se confruntă, simbolic, două lumi, dintre care lumea lui Ioanide e mult mai agresivă și mai amenințătoare. O familie de oameni - observa Ioanide - e înlocuită, la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
atestat de limba pe care o vorbesc și care e chiar limba lui G. Călinescu. Ion NEGOIȚESCU, Istoria literaturii române, București, Editura Minerva, 1991, p. 186. Ceea ce Felix Sima (și, înaintea lui, Jim Marinescu, în Cartea nunții) prefigurează devine prin arhitectul Ioanide realitate. Acest personaj paradoxal, excentric, întruchipează puterea creatoare în acțiune. Ioanide este prin excelență Creatorul. Structural deosebit, asemenea lui Jim și Felix, de toate celelalte personaje, eroul central al romanelor Bietul Ioanide (1953) și Scrinul negru (1960) se definește
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
personaj paradoxal, excentric, întruchipează puterea creatoare în acțiune. Ioanide este prin excelență Creatorul. Structural deosebit, asemenea lui Jim și Felix, de toate celelalte personaje, eroul central al romanelor Bietul Ioanide (1953) și Scrinul negru (1960) se definește nu doar ca arhitect, ci, în genere, ca tip de intelectual, în opoziție mai ales cu Ion Pomponescu. Arhitect și el, dar fără a construi efectiv, Pomponescu e tipul "oficialului", al ministeriabilului, o variantă tipologică până la un punct a lui Pascalopol. Celelalte personaje masculine
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
asemenea lui Jim și Felix, de toate celelalte personaje, eroul central al romanelor Bietul Ioanide (1953) și Scrinul negru (1960) se definește nu doar ca arhitect, ci, în genere, ca tip de intelectual, în opoziție mai ales cu Ion Pomponescu. Arhitect și el, dar fără a construi efectiv, Pomponescu e tipul "oficialului", al ministeriabilului, o variantă tipologică până la un punct a lui Pascalopol. Celelalte personaje masculine (Gulimănescu, Dan Bogdan, Suflețel, Conțescu ș.a.) sunt, majoritatea, tot intelectuali, dar atrași mai mult de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
întrucât a redus impulsul de alcătuire a alianțelor contracarante. Însă lăsându-i și pe alții să se pronunțe, obiectivele americane s-au temperat și au devenit mai ușor de acceptat de către ceilalți. Fostul secretar al Apărării, Robert McNamara, unul dintre arhitecții războiului din Vietnam, a ajuns la concluzia că "dacă nu putem convinge națiunile ce împărtășesc valori similare de justețea cauzei noastre, ar trebui să ne reevaluăm raționamentul. Dacă am fi urmat această regulă în Vietnam, n-am fi ajuns până
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]