3,728 matches
-
din 1990). Debutează publicistic în "Convorbiri literare" (1971) și editorial cu volumul de poezii Sideralia (1979). Publică poezii, eseuri, proză scurtă în numeroase reviste din România. Cărți de poezie: Sideralia, Editura Litera, București, 1979; Farmacii astrale, Editura Junimea, Iași, 1981; Astrul cojilor de ou, Editura Casa de Cultură Vaslui, 1982; Falii 1, Editura 1983; Tihna scoicilor, Editura Junimea, Iași, 1984; Falii 2, Editura 1985; Cabinetul doctorului Apollon, Editura Cartea Românească, București, 1986; Căruța cu nebuni, Editura Contact Internațional, Iași, 1992; Mișcarea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cărțile de poezie ale lui Liviu Pendefunda par consacrate efortului continuu de transgresare a granițelor dintre discipline și de valorizare a acelui Unu din și de dincolo de multiplu. Stihuri generos risipite prin volume precum Farmacii astrale (Editura Junimea, Iași, 1981), Astrul cojilor de ou (Casa de Cultură Vaslui, 1982), Tihna Scoicilor Mnemoclastele poesiei (Editura Junimea, Iași, 1984), Cabinetul Doctorului Apollon (Editura Cartea Românească, București, 1986), Mișcarea cerească (Editura Contact Internațional, Iași, 1993), Vrăjitorii Marelui Vid/ Magicians of the Emptiness (Editura Moonfall
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
truculență, formule stilistice variate, inspirate de po(i)eticile autohtone din vârste diferite ale literaturii, de la cea a premodernilor Costachi Conachi sau Iancu Văcărescu până la aceea a oniricilor contemporani Leonid Dimov sau Virgil Mazilescu: "Cum mă înalți pe cer bătrâne astru!// ce forme ia în blânde mâini o roză?/ nu poți să inventezi o altă față?/ materia e-aceeași?/ între oase/ osmoza schimbă sloiuri plutitoare?// (mai sângerez o stare acrobată)// un șpalt prolix citește miezul nopții/ cu l în loc de i schimbând
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Invincible: Descrierea nr. 1 După ce fuseseră victimele unui accident, au trebuit să facă o aterizare forțată pe o planetă necunoscută. Ieșiră din capsula spațială fără prea mare dificultate și astfel avură ocazia să admire o lume misterioasă și stranie. Acest astru, asemenea unui deșert de nisip fără viață, era compus din cratere de forme multiple. Constatară defecțiunile aparatului. Descrierea nr. 2 ...curînd pe ecrane se contură peisajul din jur. Cerul era aproape senin. Avea chiar o tentă verzuie nuanțată de dîrele
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
picioarele lor se joacă istoria, nu-și vor da seama că au tot atît de puțin dreptul și puterea de a dicta legi acestei noi ființe pe cît n-au puterea și nici dreptul de a impune legi în mersul aștrilor" (8, p. 72). Să se acorde, așadar, copiilor tot atîta stimă și prețuire cît, considera Ellen Key, se cuvenea unui cap încoronat; de aici va rezulta deplina lor libertate în orice activitate, pentru ca fiecare să aibă propria sa voință, propriile
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
CNRV Roman, coordonat de prof. Tit Tihon, au obținut premii și mențiuni la concursurile de profil, nominalizate în Calendarul proiectelor educative școlare și extrașcolare al M.Ed.C: Olimpiada de astronomie, Concursul Național de Grafică, Pictură și Fotografie Astronomică ,,Visând la aștri” etc. Este autor sau coordonator al unor publicații științifice: Asatronomie. Gid de termeni în imagini, revista ,,Quaek de liceu”, Bumbișor extraterestru, precum și al unor articole publicate în revista societății de astronomie ,,Pași spre infinit”. Prin manifestările organizate în municipiul Roman
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
epocă când Luna era considerată ca ceva supranatural, era normal instituirea unei dogme cu caracter astral. Divinitățile personificate erau reprezentate de Lună, Soare și stele, cărora li se atribuiau semnificații particulare, puteri și atribute magice. Dar studiul permanent științific al aștrilor nu putea fi determinat numai pentru atât. Din contră, bătrânii astronomi care constituiau un grup puternic și o clasă privelegiată intensificau și transmiteau cunoștințele lor generațiilor următoare. Așadar cei născuți în jurul preoților astronomi cunoșteau legile care preziceau fenomenele atmosferice, fiind
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
și la Roma, unde astronomia era cunoscută numai de savanții și erudiții timpului. Un aport deosebit în astronomie l-a adus Ptolemeu care a trăit în Alexandria secolului al II-lea și care a lăsat două cărți remarcabile în studiul astrelor. Se pune totuși o întrebare. Dacă astronomii timpurilor primitive, cunoșteau, de exemplu, influența planetei Marte ca aducătoare de mari calamități naturale, cutremure, erupții vulcanice și războaie, de unde cunoșteau, în acea vreme, că cea mai mică distanță a planetei față de Pământ
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
fără ea, cu cât mai rudimentară ar fi fost astăzi mintea omenească ! ’’ Sistemul solar este alcătuit din (Soare), planete cu sateliți și alte obiecte cerești (asteroizi, meteori, comete, praf, obiectele centurii Kupier etc.). În centru se află Soarele, iar celelalte astre orbitează în general în jurul acestuia(dacă ne referim numai la sistemul solar). În sens general, o stea împreună cu alte obiecte cerești ce gravitează în jurul său se numește sistem stelar, termenul de solar referindu-se strict la steaua numită Soare. Pentru
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
de Soare-de la circulația aerului în atmosferă și circuitul apei în natură, până la formarea combustibililor și dezvoltarea formelor de viață. Din acest motiv s-a dezvoltat din vechi timpuri cultul Soarelui căruia i s-au dat puteri divine. Soarele este astrul care guvernează gravitațional mișcarea de revoluție a planetelor sistemului nostru și constitue izvorul energiei de care ele beneficiază. Soarele apare pe bolta crească nu punctiform ci sub forma unui disc, fiind o stea. Cea mai apropiată stea de Soare se
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
de la 7 ani în 1830-1837 și până la 17 ani în 1787-1804). În cromosferă, cel de al doilea strat important al atmosferei solare, apar protuberanțe de forme variate: evantaie, șuvoaie, bolți, jerbe, nori, fântâni arteziene care ating înălțimi ce depășesc raza astrului. Acestea își schimbă în câteva minute forma sau rămân neschimbate luni de zile. De remarcat că nu întotdeauna anumite fenomene intense ale activității solare, cum ar fi trecerea unui grup de pete prin meridianul central al discului solar produc efecte
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
ar fi trecerea unui grup de pete prin meridianul central al discului solar produc efecte geofizice. Ar fi o explicație în sensul că radiația corpusculară a Soarelui, care are un rol însemnat în această privință, nu părăsește în mod uniform astrul zilei, ci în evantai, în fascicole dirijate divergent, care pot să atingă sau nu atmosfera Terrei. În general însă, paralelismul dintre intensificarea activității solare și a fenomenelor geofizice este un fapt curent binecunoscut. Aureolele polare se produc atunci când fluxul corpuscular
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
atmosferei, corpusculii provoacând ionizarea și implicit luminiscența moleculelor de gaze. Cercetări recente au arătat că aureolele polare se datorează și luminiscenței proprii a ionilor de calciu proveniți din Soare. Variațiile periodice ale activității solare sunt mici față de radiația totală a astrului zilei care face posibilă existența vieții. Fenomene cunoscute ce se petrec la suprafața Soarelui au influențe directe asupra fenomenelor naturale pământești. De exemplu, există o legătură între ciclul activității solare și unele fenomene meteorologice cum ar fi: precipitații abundente, formarea
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Lunii au o deosebită influență fiind uzitate în primul calendar ceresc. Acest fenomen luminos se explică prin proporția de lumină primită de la Soare de emisfera lunară îndreptată spre Pământ. Când Luna se găsește între Pământ și Soare, partea îndreptată spre astrul luminos este scăldat în razele solare (ceea ce noi nu vedem), partea văzută de noi fiind întunecată și este numim faza Lunii Nouă. Pe măsură ce Luna evoluează pe calea ei de ocol în jurul Pământului, Soarele începe să lumineze o mică zonă a
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
printre pământeni, fiind denumită fratele cel mic. Planeta are cam jumătate din diametrul Terrei și o forță de atracție reprezentând doar o treime din cea terestră. Numele planetei este legat din antichitate de zeul războiului și după culoarea roșcat-cărămizie a astrului (egiptenii o numeau Horus cel Roșu). Cei doi sateliți ai lui Marte, Fobos(Frica, Spaima) și Deimos( Teama) după fii zeului războiului din miturile legendare ale Olimpului. Planeta are o densitate ceva mai mică ca a Terrei, o turtire accentuată
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
necunoscută în antchitate, este numită ca și Neptun și Pluton - planete moderne. Informații despre această planetă sunt relativ puține, având în vedere imensa distanță față de Pământ. Distanța față de Soare este de 20 de ori mai mare decât distanța Terrei față de astrul zilei. Descoperită de Wiliam Herschel în 1781, planeta are un volum de zeci de ori mai mare ca a planetei locuite, dar o masă de numai 14,58 ori mai mare. O particularitate a planetei este inclinația excepțional de mare
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
putut să vadă planeta Neptun în detaliu. Neptun, a fost descoperită de Le Verrier prin interpretare matematică și de germanul Galle, simultan în 1846, înconjoară Soarele în aproape 165 de ani. Cea de-a opta planetă în ordinea depărtării de astrul zilei are axa polilor ceva mai înclinată față de planul orbitei decât Terra. Rotațieia planetei este de 15 ore, și 48 de minute. Turtirea este mai mare decât cea terestră, dar mai redusă decât la celelalte planete joviene. Este mai mică
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
zborului Apollo 11. Cu această ocazie s-au realizat numeroase fotografii și s-a dezvoltat o imensa activitate științifică de cercetare a acesteia. ASCENSIE DREAPTĂ Coordonată astronomică corespunzatoare longitudinii terestre care masoară distanța unghiulară dintre meridianul zero și meridianul unui astru, de la vest la est. Ea se măsoară în unități de timp (ore, minute și secunde; de la 0h până la 24h), de la punctul vernal, în sens direct de la vest la est. ASTEEROID Blocuri mari de rocă, cu dimensiuni de la câteva sute de
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
emisfera nordică se numește boreală iar cea sudică australă. AXA LUMII Dreaptă imaginară: polul nord ceresc-observator-polul sud ceresc. Ea este axa de rotație a mișcării zilnice aparente a stelelor. AZIMUT Coordonată astronomică orizontală, reprezentată prin unghiul dintre planul vertical al astrului și direcția spre punctul cardinal Sud. Se măsoară pe orizont de la punctul cardinal Sud spre punctul Vest, în sens retrograd (sensul mișcării diurne aparente). Azimut 0 o sau 360 o corespunde punctului cardinal sud; Azimut 90 o corespunde punctului cardinal
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Lunii sau planetelor față de Soare, văzute de pe Pământ. Se disting următoarele configurații astronomice: în opozitie cu Soarele când elongația este 180 0 , în conjucție cu Soarele când elongația este de 0 0 . (planetele interioare pot fi numai în conjuncție). Un astru este în cuadratură estică sau vestică cu Soarele atunci cand elongația este 90 0 sau 270 0 CONSTANTA ATRACȚIEI UNIVERSALE(k) Constanta care apare în expresia forței gravitaționale și a accelerației gravitaționale a cărei valoare a fost determinată experimental de Cavendish
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
1 , 367 kW×m -2 . CONSTELAȚIE Inițial grupare arbitrară de stele relativ apropriate unele de altele pe sfera cerească, cu nume provenit din mitologie. Constelațiile Carul Mare (Ursa Mare) și Carul Mic (Ursa Mică) sunt cele mai cunoscute configurații de astre de pe bolta cerului nordic. Actualmente constelațiile sunt porțiuni ale sferei cerești delimitate, în urma unei convenții, prin arce de meridiane și paralele cerești. Pe bolta cerească există 88 de constelații cunoscute. COORDONATE CEREȘTI Sistem de linii orizontale și verticale (similare coordonatelor
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
deoarece stelele sunt colorate. Această variabilă fizică și astronomică (împreună cu luminozitatea) permite clasificarea evolutivă a stelelor și măsurarea distanțelor pentru stelele îndepă rtate. DECLINAȚIE(d) Una din coordonatele astronomice orare sau ecuatoriale, reprezentate prin unghiul format de raza vectoare a astrului cu planul ecuatorului. Se măsoară pe cercul orar, de la ecuatorul ceresc spre cei doi poli, în grade pozitive pentru emisfera de Nord și în grade negative pentru emisfera de Sud, de la 0 o la 90 o . DEEP SKY Este un
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
parseci. ECHINOCȚIU Momentul în care încep anotimpurile primăvara și toamna (21martie, 23septembrie). Astronomic primavara începe, pentru emisfera nordică a Pământului, când Soarele în mișcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul vernal, respectiv prin cel autumnal. ECLIPSĂ Fenomenul prin care un astru fară lumină intră în conul de umbră al unei planete, deci este lipsit de lumina Soarelui. În funcție de cum sunt aliniate Soarele, Pământul și Luna eclipsele pot fi: de Lună când Pământul este intre Soare și Lună sau de Soare, când
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
de Lună, discul lunar nu este complet invizibil ci are culoare roșu închis, deoarece este luminată de razele refractate și dispersate de marginile atmosferei terestre. ECLIPSĂ DE SOARE Privită de pe Pământ, Luna se află între Pământ și Soare, blocând lumina astrului. Luna este un corp opac pe care lumina de la Soare formează un con de umbră, în care nu pătrunde lumina solară și un con de penumbră în care patrunde numai o parte din această lumină. În interiorul ariei trunchiului de con
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
deplasare spre albastru. EFEMERIDĂ Șir de poziții pe care un corp ceresc le ocupă la anumite intervale constante de timp. Sunt calculate și publicate în anuarele astronomice pentru Soare, Lună, planete și sateliții acestora. Cu ajutorul lor pot fi găsite pozițiile aștrilor. ENERGIE SOLARĂ Energia emisă de Soare prin reacții termonucleare. În nucleul Soarelui au loc reacții termonucleare de fuziune în care hidrogenul se transformă în heliu. La formarea unui atom de heliu sunt necesari 4 atomi de hidrogen și se degajă
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]