4,413 matches
-
rămîne încă impor-lantă în domeniul literaturii și al artelor plastice. Berlinul pînă Iu venirea la putere a nazismului, Viena pînă ceva mai tîrziu, Parisul și Londra în toată perioada interbelică, rămîn în aceste domenii "orașe-călăuze" în care apar mișcările de avangardă, in care se fac și se distrug celebritățile și modele, în care au loc evenimentele cele mai importante. Dar vom avea ocazia să revenim asupra acestui aspect. Pentru moment să reținem că această dominație menținută în domeniul literelor și artelor
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
lui Mino Maccari), în acțiunea revoluționară (Louis Aragon, englezul George Orwell), sau într-o viață de riscuri (Antoine de Saint-Exupery, Gabriele D'Annunzio). Curentele avangardiste Triumful iraționalului și refuzul de a accepta prezentul se exprimă mai ales prin intermediul curentelor de avangardă artistică, continuatoare ale mișcărilor care încă din primii ani ai secolului douăzeci au repus în discuție esența manierelor tradiționale de reprezentare a realității. Tot războiul este acela care, și în acest domeniu, a amplificat reacțiile provocînd respingerea brutală a unei
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
există în orice ființă omenească. De aici ideea de a crea noi forme de artă și de poezie dînd curs liber universului oniric al fiecăruia, practicînd scrierea mecanică "fără nici un control exercitat de rațiune, în afara oricărei preocupări estetice și morale". Avangarda suprarealistă va ocupa timp de șapte sau opt ani primul loc pe scena culturală, aducînd materiale și forme noi de exprimare în poezie (Breton, Aragon, Desnos, Éluard), în pictură (Picabia, Ernst, Magritte, Miró, Dali), în sculptură (Germaine Richier, Hanz Arp
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în timp ce alții se vor angaja total în ideologia Partidului Comunist fără să se rupă total de estetica suprarealistă care a marcat profund epoca și s-a extins dincolo de fronturile Hexagonului, așa cum este cazul lui Paul Éluard. Ca și curentele de avangardă care i-au precedat fovism, cubism, futurism, dadaism -, suprarealismul este în același timp o mișcare culturală transnațională care are ramificații în mai multe țări europene și din afara Europei, dar și un fenomen "parizian" care s-a instalat pe acel "Mal
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în perioada de după război, teren ce devine în anii douăzeci centrul de predilecție al expresionismului. Mai întîi trebuie subliniat expresionismul pictural reprezentat în primul rînd de Max Beckmann, Otto Dix, George Grosz, Lionel Feininger (întîlnit și în alte curente de avangardă), Ernst Ludwig Kirchner, Emil Nolde și Max Pechstein. Trebuie de asemeni să amintim că în acest domeniu al artelor plastice, mișcarea expresionistă va avea cele mai multe ramificații europene prin austriacul Oskar Kokoschka, cehul Kubin, norvegianul Edvard Munch, rusul Kandinski, belgienii James
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și anticonformist și a căror punere în scenă trece peste toate tradițiile existente. Acestea din urmă vor influența profund teatral politic al lui Bertolt Brecht și al lui Erwin Piscator. Clasici și moderni Gesturile îndrăznețe și provocatoare ale curentelor de avangardă amplificate de reacțiile ostile, uneori foarte vii, ale criticii și ale publicului, nu pot fi judecate altfel decît exact prin ceea ce sînt: un filon cultural de foarte mare importantă, dacă se la în considerare formidabila sa capacitate de reînnoire estetică
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
căror clasicism nu este rezultatul unei convertiri provocată de vîrsta maturității și de preocuparea de a găsi sau de a regăsi un public, ci al unei simple prelungiri a unor tendințe mai vechi pe care, zgomotul plăcut în jurul curentelor de avangardă încă de la sfîrșitul secolului al XlX-lea, le-a plasat pe o poziție secundară. Printre creatorii care au cunoscut o evoluție mai tradițională decît cea a celor ce s-au convertit la "întoarcerea la reguli", nu-l vom aminti decît
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
al doilea găsind în această ultimă alegere pretextul pentru a da frîu liber imaginației folosind o rețea fină de paste colorate (Dejunul, 1932). Dar mai ales, prin Picasso se afirmă dorința de întoarcere la căutările și la descoperirile curentelor de avangardă: suprarealism (el participă la expoziția din 1925), cubism sintetic, dar mai ales expresionism. Pînza lui, Guernica, executată pentru pavilionul Spaniei republicane din 1937, poate fi considerată drept o culme a expresionismului din pictura epocii. Sculptura europeană dintre cele două războaie
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Viena, Paris, Berlin, Van Gogh etc.). Lumea se îngrămădește la marile festivaluri muzicale sau teatrale (Salzburg, Avignon, Verona, Aix-en-Provence) și petrece noaptea sub cerul liber pentru a obține un loc la Scala din Milano. Dar cultura și arta curentelor de avangardă rămîne în general domeniul rezervat unui public de inițiați care frecventează sălile de concert, galeriile la modă și alte locuri de întîlnire a inteletualității "moderniste". Numai că acest "mare public luminat" amintit mai sus, nu reprezintă decît o fracțiune minoritară
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
audiență discretă în Europa, se va impune ca formă privilegiată a artei, susținută de două centre principale de difuzare puțin legate unul de altul: New York și Paris. Alături de Vasarely, care după război se situează în fruntea abstractului geometric, promotorii noii avangarde pariziene se orientează în mare parte către o formă abstractă foarte spontană, numită "lirică" sau "gestică", semnele pe care artistul le face pe pînză fiind, în maniera lui Hans Hartung (venit în 1935 de la Dresda în Franța), mai mult niște
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Camille Bryen și Alfred Wols (născut la Berlin, stabilit la Paris în 1932). Plecînd din acest epicentru parizian, arta abstractă s-a extins de la sfîrșitul deceniului 1940 în majoritatea țărilor europene, unde de altfel, a reînsuflețit adesea tendințele abstracte ale avangardei. în Germania, supraviețuitorii avangardei din anii 30, Willi Baumeister și Julius Bissier primesc întăriri prin tinerii pictori ai abstractului "liric": Wilhelm Nay și Fritz Winter, care în 1949 au creat la München grupul "Zen 49", apoi Hann Trier și Bernard
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Wols (născut la Berlin, stabilit la Paris în 1932). Plecînd din acest epicentru parizian, arta abstractă s-a extins de la sfîrșitul deceniului 1940 în majoritatea țărilor europene, unde de altfel, a reînsuflețit adesea tendințele abstracte ale avangardei. în Germania, supraviețuitorii avangardei din anii 30, Willi Baumeister și Julius Bissier primesc întăriri prin tinerii pictori ai abstractului "liric": Wilhelm Nay și Fritz Winter, care în 1949 au creat la München grupul "Zen 49", apoi Hann Trier și Bernard Schultze. În Italia, unde
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Art, Land Art, Happening etc, găsesc în țările cele mai bogate din lume suportul financiar și publicitar de care au nevoie într-o epocă în care piața artei este supusă mai mult ca niciodată imperativelor profitului. Pentru reprezentanții europeni ai avangardelor și pentru artiști în general rezultă de aici o internaționalizare a carierelor care depășesc cadrul european și care are un rol de loc neglijabil în procesul actual de standardizare. Acesta din urmă este și el tributar marilor mutații tehnice actuale
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
internaționalizare a carierelor care depășesc cadrul european și care are un rol de loc neglijabil în procesul actual de standardizare. Acesta din urmă este și el tributar marilor mutații tehnice actuale. Plasticienii tind tot mai mult să utilizeze tehnologiile de avangardă, fie ca obiect al operei de artă (sculpturile electromagnetice ale lui Vassilakis Takis), fie ca instrumente de concepere de producere a formelor, a culorilor și a sunetelor. Odată cu "pictura", "sculptura" și "muzica" informatizate, ordinatorul își extinde și mai mult domeniul
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pragul unei catastrofe. În poezia contemporană există două principale tendințe: una în sensul tradiției clasice și cealaltă în sensul modernului. Cum se explică orientarea dv. continuă spre multitudinea și diversitatea noilor modalități artistice? Am fost și voi rămâne mereu în avangardă, indiferent că e vorba de modernism, postmodernism, hipermodernism ș.a. Un răspuns detaliat voi da în cartea Școala de poezie. Stimate Ioanid Romanescu, poetul se exprimă și prin tăcere? Pe lângă procedeele ce "dau cu umărul" în subiect (paradox, yponoia, poem cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
doilea rînd, gîndesc modernismul ca pe o tendință estetică dedicată producerii unor opere de artă unice care să poarte amprenta viziunii și stilului creatorului lor. În al treilea rînd, genul de modernism asociat cu ceea ce Peter B(rger (1984) numește "avangarda istorică" caută să producă opere de artă serioase care să schimbe modul de percepție și de viață al indivizilor și care luptă să promoveze transformarea socială. Mișcări precum futurismul, expresionismul, dadaismul și suprarealismul întrunesc toate aceste criterii, în aceeași măsură
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
opiniilor estetice și politice ale lui Brecht, vezi Kellner, 1981. 8 Vezi Barthes (1975) în legătură cu textul modernist care necesită un cititor activ. 9 Jameson (1990 și 1991) accentuează asupra rolului viziunii și stilului personal în modernism, în timp ce Bürger (1984) analizează "avangarda istorică", ce încearcă să schimbe arta și viața, ca fiind opuse artei moderne, de orientare mai formalistă. 10 Această interpretare mi-a fost sugerată într-o discuție cu Zygmunt Bauman, după ce vizionasem un serial pe tema filmului postmodern, în cadrul celei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fost susținută mai înainte de Sontag, 1969, și Barthes, 1975. 6 Publicul și criticii au atacat imediat utilizarea muzicii rock în coloana sonoră a serialului. O recenzie nota: "Folosind o mișcare a camerei pulsînd de rock-and-rhythmic, serialul săptămînal se află în avangarda serialelor de televiziune prin cablu care au început să se încadreze într-un curent care se folosește din plin de nume de marcă ale muzicii. Eroii acestor seriale, respectivii detectivi, se îmbracă pe muzica lui Devo, navighează pe muzica lui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la cel zvelt și fascinant, la cel dur și musculos al unei mașini de sex, apoi la stilul futurist al unui "tehno-corp". Hainele și moda s-au schimbat, trecînd de la ostentativ și prost-gust, la haute couture, la moda tehno de avangardă, la moda lesbiană S&M și la pastișarea postmodernă a tuturor modelor și stilurilor. Noi imagini și noi identități pentru toate epocile și ocaziile. După cum s-a văzut, schimbările Madonei în domeniul modei au ținut în general pasul cu cele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
străbate toate aceste ipostaze, reluat de numeroasele interviuri și spectacole muzicale, este că Madona deține controlul, că îi domină total pe cei din jurul ei19. Madona și Laurie Madona ar putea fi comparată din acest punct de vedere cu artista de avangardă Laurie Anderson. În vreme ce Madona se prezintă adesea în ipostaza de subiect suveran care își domină mediul și îi controlează pe cei din jurul ei, artista Laurie Anderson prezintă imagini mai egalitariste ale relațiilor sale sociale. În Home of the Brave, un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în manieră modernistă. Dimpotrivă, gesturile, sunetele, imaginile și interpretarea sa muzicală sînt pur și simplu ciudate și nu comunică nimic sau, poate, semnificanții se comunică doar pe sine și nimic mai mult. Și totuși, într-un mod caracteristic artei de avangardă, Anderson pune întrebări referitoare la ce este în realitate arta și în special muzica și spectacolul muzical. Ca și John Cage, Anderson pare să sugereze că sunetul însuși poate fi considerat muzică și că el transgresează orice graniță în muzică
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ar putea mai degrabă spune că această piesă nu face decît să pună întrebări referitoare la ceea ce este limba și că acestea impun reflecția (și discutarea lor dacă piesa este interpretată în grup). Anderson este, fără îndoială, un artist de avangardă, în vreme ce Madona este regina muzicii pop, așa încît comparația se face între două tipuri diferite de cultură. O asemenea comparație însă descoperă limitele elementului novator adus de Madona și ale creativității sale, cît și diferențele dintre două strategii estetice opuse
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
teoretice și alte lucrări ocazionale au avut un nivel mult mai scăzut decît cel al operei sale din deceniul șapte și mulți au fost de părere că a devenit plicticos și irelevant greșeli de neiertat pentru un teoretician postmodern de avangardă 3 . În vreme ce Baudrillard își continua traiectoria nesigură și sinuoasă de la finalul deceniului opt și pînă în prezent, ficțiunea cyberpunk a devenit curentul literar al zilei, reprezentînd pentru mulți viziunea teoretică de avangardă a momentului. Pentru mulți entuziaști, lucrările lui William
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
greșeli de neiertat pentru un teoretician postmodern de avangardă 3 . În vreme ce Baudrillard își continua traiectoria nesigură și sinuoasă de la finalul deceniului opt și pînă în prezent, ficțiunea cyberpunk a devenit curentul literar al zilei, reprezentînd pentru mulți viziunea teoretică de avangardă a momentului. Pentru mulți entuziaști, lucrările lui William Gibson, Bruce Sterling, Rudy Rucker, John Shirley, Greg Bear, Lewis Shiner și alții au oferit imagini extrem de interesante, precum și o nouă formă de explorare a culturii media și tehnologice contemporane. În special
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că ne pot ajuta să facem față schimbărilor și conflictelor din viața socială. Teoria sa nu reușește însă să cuprindă realitatea socială a timpurilor noastre și elimină teoria socială și politicile democratice. Astfel, curentul cyberpunk trece în primele rînduri ale avangardei în încercarea de a trasa contururile realității sociale contemporane, apelînd atît la teoria socială, cît și la studiile culturale pentru a construi o teorie, pentru a permite înțelegerea acestei realități, pentru a o cartografia, pentru a-i identifica punctele slabe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]