5,096 matches
-
această putere de a cataliza succesul neofitului și, prin el, al genezei reiterate au fost alese prin prisma expresivității lor și a bogăției de motive reunite. Lucrarea va analiza în special trei specii folclorice (colindele de fecior și fată mare, baladele fantastice și basme), dar înțelegerea lor solicită și investigarea altor specii, precum descântecele, orațiile de nuntă și cântecele ritual-ceremoniale. Acestea din urmă nu au inițierea ca temă predilectă, dar marchează, de asemenea, mutații la nivel ontologic și datele pe care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițierea se transsubstanțializează într-o specie literară, ci o viziune de ansamblu asupra mentalului arhaic, reflectat unitar în folclorul literar românesc. De aceea, privirea asupra lor va fi comparativă, motivele întâlnite într-un basm, spre exemplu, impun continuarea cercetării cu balade fantastice și apoi cu hermeneutica unor descântece. Analizele stilistice sunt integrate studiului mitologic și simbolic, printr-o strânsă relaționare cu imagina¬rul tradițional. Cuvântul ritual conține cheia spre semnificația textului și numai o investigare simultană a implicațiilor poate duce la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
special pe texte înregistrate de folcloriștii preocupați de forma și stilul tradițional de interpretare, așa cum a impus-o dezvoltarea științei etnologice. În privința instrumentelor taxonomice, conside¬răm utile clasificarea Monicăi Brătulescu pentru colindele profane și cea a lui Al. Amzulescu pentru baladele fantastice. În cazul basmelor nu vom cita decât titlul cu care acestea au apărut în volum, dată fiind structura complexă a unor texte care înglobează mai multe tipuri clasificate de Aanti Aarne și Stith Thompson. Trăsătura fundamentală a creațiilor populare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
D-o mie cincizeci de-oca,/ Toarta patruzeci venea./ În mână că mi-l lua,/ De genunchi mi-l trântea,/ De rugină-l scutura,/ Ca laptele îl făcea,/ Ca soarele strălucea./ La brâu că mi-l așeza” (Muntenia). În această baladă fantastică verbele la imperfect sunt cele care modelează poetic mesajul, gesturile personajului fiind încărcate de aura miticului dintr-un timp nedeterminat. Motivul înghițirii de către monstrul ofidian apare și în colinde, dar într-un număr mult mai restrâns de variante. Și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
funcția de heliodromus (sol al soarelui) pe care flăcăul moldovean o îndeplinește. De altfel, apariția salvatorului îi indică geografic originea solară: „Și voinicu greu ofta,/ Spre răsărit că se uita,/ Că venea, mări, venea” (Bordeasca Veche - Vrancea). În cele două balade citate referitor la deplasarea spre locul sacru în care se află voinicul-șarpe, structurile emfatice dezvăluie rapiditatea mișcării proprie astrului diurn. Mai mult decât atât, ca o culminare a forței luminii, voinicul venit în ajutor este sfătuit să se așeze în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a fi «înalt», de se afla «sus», echivalează cu a fi «puternic» (în sensul religios al cuvântului) și a fi, ca atare, saturat de sacralitate”; cum anume a atins Făt-Frumos din colindă acest statut explică alte colinde de fecior, unele balade și basme. Flăcăul vine în lumea cunoscută aproape zburând și în fruntea unei suite nobile: „Cam în soare,/ Cam pe mare,/ Cam pe lângă cer,/ Zboară-un cârd de porumbei./ Și nu-i cârd de porumbei,/ Ci-i stobor de mari
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
teluric. Pornit să prindă cerbul care se fălește cu puterile sale invazive, „Gheorghe-ăl voinicu”, căruia i se și cântă colinda, va ieși din spațiul ordonat „Joi de dimineață,/ Pă nori și pă ceață” (PeceneagaTulcea). Aceeași structură poetică o regăsim în balada Iovan - Iorgovan, I(6), în care eroul purcede să ucidă șarpele arhetipal: „Iel că mi-ș pleca/ Joi de dimineață,/ Pe roo, pe ceață,/ Cu ceața-n spinare,/ Cu roua-n picioare,/ Lucru de mirare...” (Desa - Dolj). Neofitul împarte condiția
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a d'aflat/ În trei cornari de mare/ Sub poală de soare,/ Sub un păltinel,/ Sub poală de cer” (Limanscoe - Republica Moldova). Invocarea soarelui înainte de lupta cu zmeii: „Coconașu ce-m' făcea?/ La răsărit săntorcea,/ Cruce cu dreapta-ș' făcea” (BârcaDolj) în balada tip I(9), din colecția Amzulescu, poate fi pusă în aceeași categorie rituală a cultului solar cu rugămintea celui mort către astru: „Ionel sî roagî:/ Sî roagî di soari,/ Sî nu meargî tari,/ Cî mi-i ostenit,/ Di moarti trudit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ca axă, lancea este și raza de soare care simbolizează acțiunea Esenței asupra Substanței nediferențiate, activitate cerească”. Găsirea soției întemeiază o lume holomorfică. Acțiunile eroice care premerg unirea regenerează universul însuși și nunta capătă proporțiile unei hierogmii. Dumitru, Făt-Frumos din balada citată, mezinul dintre frați și alesul - „Care-n lume n-a mai fost” va arunca sulița într-un spațiu solar și de acolo își va aduce acasă mireasa, chiar dacă aceasta are o formă neașteptată: „În coadili mărilor,/ În răsăritu soarilui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aur!/ Crescutu-mi-au ș-au născut,/ Crescutu-mi-au merișorul,/ Face mere în toate vere,/ Geaba face, nu le coace” (Țăndărei - Ialomița), „Nalți sînt merii pîn' la cer,/ Cu coaja de argințel;/ Cu mere de aurel” (Martanoșa - Kirovograd). În balada Ardiu - Crăișor I(30), figurarea este și mai transparentă: „În mijloc de băștea,/ Nu-ș’ ce răsărea,/ Nu știu, păr or măr?/ Ntr-una că creștea,/ ’ Ntr-una că-nflorea,/ ’Ntr-una că-mi lega/ Și meră făcea;/ Meră de-argințel/ Și de aurel
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lui constantă sleiește și îmbătrânește natura umană, în timp ce cuminecarea din fructul sacru revigorează și întoarce timpul la gloria dintâi. Un al treilea factor ce atrage după sine procesul inițiatic ține tot de o predestinare, dar una cu voce maternă. În balada Șarpele I(7), feciorul este blestemat din leagăn să-și cunoască strămoșul cu evidente însemne solare: „Ș-ai liu, liu, liu cu mama,/ Pui de șarpe ti-ar mânca,/ Pui de șarpe balaur,/ Cu solzii mare de aur.” (Bordeasca Veche
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
hărăzit, promis într-o formă inexplicabilă, punitivă. Motivul blestemului mamei către sugar apare și în cântecele de leagăn: „Haidi liu - liu cu mama,/ Cî mama te-a legăna/ Șî din gurî a blestema” (Izvoare - Neamț). Forma lirică a pasajului din baladă prin care pruncul este menit balaurului și coerența imaginilor poetice ce transcend genurile folclorice semnalează faptul că ne aflăm în fața unui imaginar mitic bine definit. Protecția astrului diurn continuă inclusiv în momentul pășirii pe tărâmul sacru, potrivirea temporală dintre răsărit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
alaiul său prin numenal pentru a-l infuza cu energia numinoasă eliberată prin gesturile arhetipale. Abia apoi, ca încununare a procesului de revigorare a lumii își va întemeia familia, acționând așa cum îi stă în fire: ca un războinic biruitor. În balada Dămean și Sîla I(10), monstrul este înfruntat sub aceeași protecție solară: „De la roșu răsărit/ Păn’ la negrul asfințit” (CoșteiBanatul Sârbesc). Ipostaza terifiantă a răului conține aici atribute solare prin ochi - simbol al forței spirituale - și tocmai pe aceia îi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reparatorii ale armoniei lumii reprezentate în basme prin recuperarea soarelui și a lunii de la zmei. Aducerea în plan mundan a nucleului de forță malefică și transformarea lui în sursă de lumină dau universului energia năvalnică de la întâia sa întemeiere. În balada Șarpele I(7), gestul recuperatoriu este sugerat de fiara învinsă însăși, sacrificiul ei fiind secondat de jertfa animalului donator: „Pân’ la cap că mi-l tăia/ Nouă grămezi că făcea,/ Sparge-m’ țasta capului/ Să iai piatră nestemată/ Dă luminează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cosmogonice asigură stabilitatea universului profan, ale cărui dimensiuni spațiale și temporale sunt marcate la intervale bine delimitate de revărsarea sacrului. Protagoniștii „domesticirii” neantului păstrează trăsăturile arhetipale cerute de victoria asupra monstrului etern și cele mai multe date asupra lor le descoperim în baladele fantastice. Dacă în colindele de fecior este pe larg dezvoltată dominanta solară, basmele și baladele întregesc portretul și ritualul parcurs cu alte trăsături fundamentale, privitoare atât la protagonist, cât și la companionul său. În basme, numele protagonistului devine titlu, informatorii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bine delimitate de revărsarea sacrului. Protagoniștii „domesticirii” neantului păstrează trăsăturile arhetipale cerute de victoria asupra monstrului etern și cele mai multe date asupra lor le descoperim în baladele fantastice. Dacă în colindele de fecior este pe larg dezvoltată dominanta solară, basmele și baladele întregesc portretul și ritualul parcurs cu alte trăsături fundamentale, privitoare atât la protagonist, cât și la companionul său. În basme, numele protagonistului devine titlu, informatorii identificând textele cunoscute prin intermediul prepoziției cu, care capătă o valoare taxonomică: Basmul cu Ion Făt-Frumos
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
id, acolo unde se retrag scenariile arhetipale. „Semnul lui «a fi întru ceva anume»” este vocația eroică a pruncului neobișnuit, care se supune timpului doar pentru a-l da de la început. Traseul inițiatic nu este doar ursit, cum vedem în balada și colinda șarpelui, ci provocat de neofitul însuși, înzestrat cu puteri asupra existenței încă din etapa formării în pântece. Geneza lui Măzăran Văsălică este similară: bobul de mazăre, „da fain bob dă mazăre”, a apărut din senin în calea unei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
desconsiderării sociale la care sunt supuși ritual. Florea sau Floarea au puteri vegetale consubstanțiale ființei lor, ipostaza totemică a fetei de măritat, reperabilă în orațiile de nuntă, fiind un indiciu suplimentar al frumosului roditor, specific principiului feminin. Un personaj comun baladelor fantastice și basmelor este Arghir. Frații lui mai mari au ratat paza mărului mitic și rămân fără nume. În ambele specii, mezinul este chemat pe un nume lung și surprinzător, dezvăluit în momentul încercării: Arghir Crăișor Cel mai Pedepsit cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lung și surprinzător, dezvăluit în momentul încercării: Arghir Crăișor Cel mai Pedepsit cu Dor. Botezat cu numele grecesc al metalului apotropaic, frecvent întâlnit în descrierea flăcăului în ipostaza de gală, Arghir mai poartă o marcă: dorul punitiv. Vom vedea în baladă că eroul tânjește după o zână pe care a surprins-o, în basm ea fiind cea care provoacă aflarea numelui, ceea ce reprezintă un botez simbolic, superior. Pedeapsa poate fi înțeleasă atât în sensul mutilant al inițierii, cât și al predestinării
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a ieși din lumea familiară. Dacă norocul ținea de universul uman, limitat, dorul îl înscrie pe Arghir în planul mitic față de care el își resimte afinitatea. Ardiu este „omologul” lui „Arghir, cel mai pedepsit cu dor”, sintagmă întâlnită și în baladă, chiar de la prima apariție a personajului: „Al mic că-mi zicea,/ Ardiu - crăișor,/ Pedepsit cu dor,/ Ardiu făr' de casă/ Și făr' de nevastă”. Calitatea lui nefirească este aici „dorul” cu care pare să se fi născut, ca după o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
încadrat familiei de drachentoter-i care creează lumea prin sacrificarea unui monstru, asemenea lui Marduk, Iahve, Indra și altor figuri mitice. Pe de altă parte, numele a fost explicat ca rezultat din latinescul Iovis proles, Iorgovan fiind o ipostază herculeană. În balada catalogată cu numărul I(6) în antologia lui Amzulescu, portretul lui Iovan se particularizează prin statutul subliniat ales al eroului: „Sus, pe Cerna-n sus,/ Mulți voinici s-au dus,/ Dar câți mi s-au dus/ Toți mi s-au
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tatăl său îi transmite lui Iovan energiile necesare pentru depășirea probei și găsirea punctului de intersecție între cele trei dimen¬siuni, unde „e posibilă ruperea de nivel” și apar hierofaniile. Uriaș anterior apariției oamenilor de azi, Iovan este caracterizat în balade hiperbolic, în sintagme devenite aproape fixe: „Iovan Iorgovan/ Braț de buzdugan”. El este însoțit de animale de nădejde, și ele alese: „Boldei/ Și dulăi,/ Șoimei/ Ș-ogărei,/ Șoimi de la Bogaz,/ Ogari din Provaz,/ Boldei de la munte/ Și dulăi de frunte,/ Cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
măsura vânătorii. Rolul psihopomp al câinelui nu trebuie neglijat, căci Iovan pornește spre Celălalt Tărâm, unde domnește șarpele cosmic și, de aceea, are nevoie de ghizi pricepuți. Conducătoarea „alaiului vânătoresc” este o cățea cu o funcție narativă în creștere pe parcursul baladei, ea fiind, precum Fulga sau Mama câinilor în colindele de cioban, toată nădejdea eroului. Apariția suitei provoacă admirație instanței narative și, prin ea, întreaga comunitate percepe natura excepțională: „Un voinic călare,/ Voinic iortoman;/ Pi-un cal dobrogean,/ Ficior de mocan
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ca un om cuminte” (AlexandrovățTimocul sârbesc). Cel mai important însoțitor este, desigur, calul, „izomorf cu bezna și iadul”, care adaugă și garanția eroizării încărcăturii magice, psihopompe. S-a observat deja că descrierea lui, într-o formă cristalizată, revine și în balada Bogdan Damian : „Călușelul lui,/Puiu leului;/ Șeulița lui,/ Țeasta zmeului;/ Frâulețul lui,/ Doi bălăurei/ De gură-ncleștațî,/ De coadenodațî,/ După oblânc dațî.../ Chingulița lui,/ Doo năpârcele/ ’Mpletite de ielî”. Bogăția de detalii asupra harnașamentului calului amintește de abundența descrierii din balada
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
balada Bogdan Damian : „Călușelul lui,/Puiu leului;/ Șeulița lui,/ Țeasta zmeului;/ Frâulețul lui,/ Doi bălăurei/ De gură-ncleștațî,/ De coadenodațî,/ După oblânc dațî.../ Chingulița lui,/ Doo năpârcele/ ’Mpletite de ielî”. Bogăția de detalii asupra harnașamentului calului amintește de abundența descrierii din balada lui Mistricean, în care multitudinea crucilor și a armelor de argint acționează ca un brâu magic de care șarpele nu poate trece. Tot apotropaică este și înzestrarea calului, a cărui menire principală este cea de „operator al trecerii de la un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]