5,546 matches
-
făcut, de asemenea, declarații răsunătoare, cu privire la direcția pe care ar imprima-o politicii externe a României, în cazul în care ar fi obținut victoria în alegeri. Astfel, el a afirmat că era împotriva democrațiilor occidentale, împotriva Micii Înțelegeri, a Înțelegerii Balcanice și a Societății Națiunilor, și că, în cazul unei victorii a mișcării legionare ar încheia o alianță cu Roma și cu Berlinul în cel mai scurt timp637. Deruta în rândul electoratului s-a accentuat. Așteptându-se la represalii din partea autorităților
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
săi doreau să asigure tuturor cetățenilor, indiferent de originea lor etnică, toate drepturile, dar și să stimuleze conștiința "datoriilor comune", șeful partidului exprima concepția neoliberală asupra acestei probleme 669. Președintele liberalilor georgiști aducea în discuție și problema aromânilor din Peninsula Balcanică, dornici să se stabilească în România. În discursul susținut la Cameră, în aprilie 1931, Gheorghe Brătianu adresa ministrului de Externe o întrebare referitoare la politica statului român față de cererile unor aromâni din Macedonia de a se stabili în România, în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Afirmația poate fi înțeleasă dacă luăm în considerare faptul că, fiind membri ai Organizației Revoluționare Dobrogene din Interior, comitagiii, de origine bulgară, acționau împotriva românilor din Cadrilater, având cele mai strânse legături cu Partidul Comunist din Bulgaria, cu Federația Comunistă Balcanică, cu Internaționala Comunistă și, deci, cu U.R.S.S683. Deși se ferea să-i indice explicit pe autorii morali ai incidentului, Constantin Hențescu viza statul sovietic și componenta antinațională a ideologiei comuniste, promovată de acesta. Evenimentul era potențat și de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ei subliniau că noua grupare politică urmărea să introducă în România germenii comunismului. Totodată, liberalii conduși de Gheorghe Brătianu atrăgeau atenția asupra amestecului interesat al sovieticilor, care, afirmau ei, operau din umbră, cu fonduri primite fie de la centrala Federației Comuniste Balcanice, din Viena, fie și mai direct, de la Moscova 747. Deși aprecierile referitoare la amestecul sovieticilor în răspândirea comunismului pe teritoriul României și al altor țări erau corecte, afirmațiile referitoare la activitatea centralei de la Viena a mișcării comuniste din Peninsula Balcanică
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Balcanice, din Viena, fie și mai direct, de la Moscova 747. Deși aprecierile referitoare la amestecul sovieticilor în răspândirea comunismului pe teritoriul României și al altor țări erau corecte, afirmațiile referitoare la activitatea centralei de la Viena a mișcării comuniste din Peninsula Balcanică erau depășite, deoarece încă din 1930, Federația își mutase sediul la Berlin, iar in 1933 și-a încetat activitatea 748. Exprimându-și temerea că, în urma reluării legăturilor dintre România și U.R.S.S., influența comunismului va spori, șeful georgiștilor declara că
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mare parte a armetei române ar fi ajuns să fie imobilizată între unguri și bulgari, ale căror pretenții revizioniste erau deja cunoscute 757. În altă ordine de idei, istoricul român considera că, prin pretențiile sale față unele teritorii din Peninsula Balcanică, Italia urmărea să paralizeze mișcarea panslavă din acest perimetru și să transforme Marea Adriatică într-un mare lac italian. În acest context, estima Gheorghe Brătianu, Italia urmărea să desprindă teritorii din corpul Iugoslaviei, pentru a le oferi României, Bulgariei, Greciei și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
conduse de Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod, I.G. Duca, Constantin Angelescu și Gheorghe Tătărescu. Politica externă oficială a României va fi direcționată în această perioadă pe trei axe: continuarea negocierilor de la Geneva în domeniul dezarmării, consolidarea Micii Înțelegeri și crearea Înțelegerii Balcanice și apropierea de Uniunea Sovietică 773. În februarie 1933 se încheiau negocierile între România, Cehoslovacia și Iugoslavia, în scopul reorganizării Micii Înțelegeri. Pactul Micii Înțelegeri avea la bază ideea că mijlocul cel mai eficient de menținere a păcii era intensificarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
obiect"777. Anul 1934 adusese importante modificări în politica internațională. Succesul diplomatic obținut de Germania, prin încheierea pactului de neagresiune cu Polonia, în ianuarie și amenințarea permanentă reprezentată de interesul Italiei fasciste pentru nordul Iugoslaviei au determinat statele din Peninsula Balcanică, Iugoslavia, Turcia și Grecia, alături de România să se apropie, în scopul formării unei noi organizații antirevizioniste. Sprijinite de Mica Înțelegere, acestea au semnat la 9 februarie 1934, Pactul Înțelegerii Balcanice, încercând, fără succes, însă, să atragă și Bulgaria 778. Gheorghe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Italiei fasciste pentru nordul Iugoslaviei au determinat statele din Peninsula Balcanică, Iugoslavia, Turcia și Grecia, alături de România să se apropie, în scopul formării unei noi organizații antirevizioniste. Sprijinite de Mica Înțelegere, acestea au semnat la 9 februarie 1934, Pactul Înțelegerii Balcanice, încercând, fără succes, însă, să atragă și Bulgaria 778. Gheorghe Brătianu semnala posibilitatea ca, în aceste împrejurări, să se găsească soluții și pentru rezolvarea problemelor grupurilor de aromâni răspândiți în Peninsula Balcanică, prin efectuarea unor schimburi reciproce de populații între
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au semnat la 9 februarie 1934, Pactul Înțelegerii Balcanice, încercând, fără succes, însă, să atragă și Bulgaria 778. Gheorghe Brătianu semnala posibilitatea ca, în aceste împrejurări, să se găsească soluții și pentru rezolvarea problemelor grupurilor de aromâni răspândiți în Peninsula Balcanică, prin efectuarea unor schimburi reciproce de populații între statele balcanice. În anii 1931 și 1932, la sugestia Parisului și a Varșoviei, România a purtat discuții cu U.R.S.S., privind semnarea unui pact de neagresiune, care venea să completeze prevederile Pactului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fără succes, însă, să atragă și Bulgaria 778. Gheorghe Brătianu semnala posibilitatea ca, în aceste împrejurări, să se găsească soluții și pentru rezolvarea problemelor grupurilor de aromâni răspândiți în Peninsula Balcanică, prin efectuarea unor schimburi reciproce de populații între statele balcanice. În anii 1931 și 1932, la sugestia Parisului și a Varșoviei, România a purtat discuții cu U.R.S.S., privind semnarea unui pact de neagresiune, care venea să completeze prevederile Pactului Briand-Kellogg și cele ale Protocolului de la Moscova, semnate anterior. Diplomația
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
devin eficiente numai dacă sunt completate cu prevederi de ordin economic și militar, adaptate realităților internaționale ale momentului. El a subliniat ideea că era necesară o clarificare și adâncire a prevederilor alianțelor în care România era parte (Mica Înțelegere, Înțelegerea Balcanică, sistemul polon și cel al statelor baltice). S-ar fi asigurat, astfel, României, rolul de liant între țările din centrul, estul și sud-estul Europei 788. Este de remarcat aici, grija lui Gheorghe Brătianu pentru acuratețea actelor de politică externă ale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la fel de ineficient, ca cel promovat anterior de Societatea Națiunilor. Pentru viitor, concluziona vorbitorul, în politica sa externă România ar fi trebuit să mențină alianțele sale care aveau un caracter defensiv, (inclusiv cea cu Polonia), să consolideze Mica Înțelegere și Înțelegerea Balcanică și să păstreze raporturi normale, de bună vecinătate cu U.R.S.S. El susținea, de asemenea, necesitatea unor relații calde de prietenie cu Franța, cerându-i să înțeleagă problemele specifice ale politicii românești în Europa Orientală (chestiunea comunistă de dată recentă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
împotriva comunismului, dar și împotriva imperialismului german și în același timp, o izolare capabilă să împiedice înțelegerea lor; unitate spirituală europeană, cu posibilități de a atrage și S.U.A. la acest sistem; s-ar întări și consolida Mica Înțelegere și Înțelegerea Balcanică, apropiindu-le de Polonia. Crearea "unei mistici noi, de conservare națională", a statelor mici din Europa, pentru a asigura "egalitatea internațională", era considerată a fi câștigul cel mai important al formulei propuse 852. Gheorghe Brătianu aprecia, însă, că această formulă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pe Societatea Națiunilor, spre o politică de neutralitate și de promovare a intereselor naționale. Chiar dacă au identificat unele limite ale colaborării între statele membre ale Micii Înțelegeri, georgiștii au considerat întotdeauna că era necesară consolidarea acestei alianțe și a Înțelegerii Balcanice. Fără a se pronunța explicit împotriva unor relații de bună vecinătate cu U.R.S.S., PNL-Gh. Brătianu și-a exprimat neîncrederea în sinceritatea diplomației sovietice, considerând că aceasta avea intenții expansioniste provenite atât din politica tradițională a Rusiei față de teritoriile de la
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
București, 1978. Stan, Apostol, Iosa, Mircea, Liberalismul politic în România de la origini până la 1918, Editura Enciclopedică, București, 1996. Stănciugelu, Ștefan, "Liberalism românesc. Etape. Efecte perverse", în Sociologie Românească, 1994, nr. 4, pp. 373-387. Stănescu, Marin, C., Moscova, Cominternul, Filiera Comunistă Balcanică și România, Editura Silex, București, 1994. Stoenescu, Alex, Mihai, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 3, Editura Rao, București, 2004. Șandru, D., Saizu, I., "I. G. Duca coordonate economice", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", Iași
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
681 Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 3, Editura Rao, București, 2004, p. 110. 682 Articolul "Situația în Dobrogea Nouă". " Mișcarea", nr. 844, 14 octombrie 1933, p. 1. 683 Marin C. Stănescu, Moscova, Cominternul, Filiera Comunistă Balcanică și România (1919-1943), Editura Silex, București, 1994, p. 96. 684 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., vol. 3, p. 112. 685 "Mișcarea", nr. 873, 6 decembrie 1933, p. 2. 686 Idem, nr. 916, 10 februarie 1934, p. 1. 687 Idem, nr. 934
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lu' tanti Varvara, Editura Humanitas, București, 2005, p. 289. 746 Articolul "Profeții revoluției și acțiunea liberală", în Mișcarea, nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 747 Idem, nr. 1085, 1087; 28, 30 septembrie 1934; pp. 1, 1. 748 Federația Comunistă Balcanică, înființată în 1920 cuprindea partidele comuniste și socialiste din Bulgaria, Grecia, Serbia și România și reprezenta o secțiune regională a Cominternului. Marin C. Stănescu, op. cit., pp. 59, 61, 92, 93. 749 "Mișcarea", nr. 1112, 1 noiembrie 1934, p. 1. 750
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
același timp cu măreția decadentă a fostului imperiu, a civilizației de Mitteleuropa, cât și cu pestrița foială de esență levantină, cu larma și pitorescul din sud. Niciodată în literatura română nu s-a văzut un Ardeal mai vesel și mai „balcanic“, iar definiția dată de Călinescu balcanismului se potrivește punct cu punct descrierilor făcute de Negoițescu Clujului, Aiudului, Sibiului. Născut din tată regățean și mamă ardeleancă, Negoițescu este sensibil la solemnitatea „Zilei morților“, așa cum numai în Transilvania e sărbătorită, la toponimele
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
-ți facă un cadou, numai să nu-i părăsești cu mâna goală. Atare pitoresc mercantil n-am mai întâlnit decât în Africa de Nord sau la Constantinopol, în bazar, în suk, deși aspectul portului danubian nu era somptuos oriental, ci doar împielițat balcanic, de talia lui Kir Ianulea; ăștia erau „comersanți“. Prinsesem obiceiul (negustoresc!) să pretind doi lei în schimbul ieșirii în oraș refuzate, ai mei lăsându-se câteodată astfel șantajați, ca să aibă liniște. Prima tentativă de a-mi pune capăt zilelor m-a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pe pământul italic, dacă femeia nu s-ar fi opus din răsputeri: se pare că era dulce pe-atunci țara de baștină, Valahia turcilor, a grecilor și-a tuturor neamurilor scurse pe la poalele Carpaților. S-a încurcat cu muza asta balcanică încă de pe când trăia Gheorghe Negoițescu (ultimul său copil, Mihai, al treilea dintre cei care-i purtau numele, era, în realitate, răsadul lui Godini) și menajul lor a constat în mare măsură în producerea de urmași, ceea ce nu a împiedicat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în evidență și limitele. Astfel, s-a constatat că în secolul al XIX-lea familia patriarhală, precum și organizarea de tip devălmaș a satului predominau nu numai la populațiile slave din răsăritul și din sudul Europei, ci și la alte populații balcanice, cum ar fi albanezii, turcii și tătarii (Stahl, 2000b). Același lucru a fost pus în evidență și pentru partea occidentală a continentului european, însă pentru o epocă mai târzie (Laveveye, 1874; Stahl și Guidetti, 1979). Încercarea de explicație dată de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
timpul de emisie este plin de talk-show uri. De dimineața și până seara își tot dau cu părerea. Azi vorbeau doi inși și cădeau de acord că delincvența ro mânilor este în procent mare pentru că România, comparativ cu celelalte țări balcanice, are o populație mult mai mare. În Bulgaria ar fi 7 milioane de locuitori, în Iugoslavia vreo 12, în Croația doar 2 milioane și jumătate... Eu mă întreb de ce nu se aude nimic despre balerinii români de aici, despre studenți
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Orientul mediteranean, în regatul hitiților, către -1500: acest popor, din platoul anatolian al Turciei, a pus la punct tehnicile de topire și de preparare a fierului. După decăderea acestui regat pe la -1200, răspîndirea metalurgiei fierului s-a făcut prin regiunile balcanice și de asemenea, fără îndoială, prin intermediul popoarelor de navigatori ca fenicienii. Unele regiuni rămîn încă mari producătoare de bronz, ca Armorica sau Languedoc; foarte importanta încărcătură de mai multe chintale de bronz a epavei de la Rochelongue (Agde) probează acest fapt
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pace, aprobă ceea ce doar o minoritate naționalistă consideră drept abandonarea tratatului de la Versailles. De fapt, francezii își fac, despre superioritatea militară a Franței, iluzii născute din victorie. Franța exercită atunci o mare influență politică și economică în Europa centrală și balcanică. Ea este la apogeul puterii sale coloniale. Coloniile germane din Camerun și din Togo sînt teritorii sub mandat francez. După sfîrșitul Imperiului Otoman, Siria și Libanul au devenit țări sub mandat, destinate independenței. Expoziția colonială din 1931 dovedește progresele ideii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]