5,219 matches
-
că, în anumite situații, unii adolescenți privesc ciudat, de parc-ar fi nebuni: se uită pe sub sprâncene într-un fel bizar, de ți se face frică. Acesta este și un simptom al schizofreniei: bolnavul are un contact vizual redus și bizar. Tot bizară este și vestimentația schi zofrenicului; la rândul lui, adolescentul ajunge să se îmbrace în așa fel, încât bătrânii nu îl pot înțelege, oricât de binevoitori ar fi ei. Ba, mai mult decât atât: la un moment dat apare
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
anumite situații, unii adolescenți privesc ciudat, de parc-ar fi nebuni: se uită pe sub sprâncene într-un fel bizar, de ți se face frică. Acesta este și un simptom al schizofreniei: bolnavul are un contact vizual redus și bizar. Tot bizară este și vestimentația schi zofrenicului; la rândul lui, adolescentul ajunge să se îmbrace în așa fel, încât bătrânii nu îl pot înțelege, oricât de binevoitori ar fi ei. Ba, mai mult decât atât: la un moment dat apare inversiunea afectivă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mesaj al unui om este acela al gesturilor; urmează mimica și abia apoi cuvintele. Degeaba îi spui prietenului că-l iubești dacă mimica ta arată dezgust; degeaba zâmbești cuiva cu bunăvoință dacă mâinile tale se frământă temătoare. În mod aparent bizar, o femeie care se machiază nu vorbește cu fața, ci cu trupul. Acela care o întâlnește privește fugitiv pe fața ei, o înca drează în categoria femeilor ușoare, apoi trece la trup pentru a vedea ce i se-arată: o
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
și actualului lor prieten. Ele vin în viața acelui băiat cu noi capricii, care contravin concepției despre femeie pe care el o avea în relația cu mama sa. Dar de la tată ce se poate lua? Deoarece următoarea afirmație poate fi bizară pentru multe persoane, o voi formula cât se poate de limpede: dacă vreodată tatăl ajunge să manifeste tandrețe față de o persoană lipsită de semnificații sexuale în ceea ce-l privește, totul vine din instinctul lui... matern. Și aceasta deoarece nu există
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
parte înnăscut - subtilitățile mișcării se învață. De-a lungul istoriei, oamenii au făcut prea puține eforturi de a sedimenta învățăturile despre mișcare în erotism: veșnic citata Kama Sutra, manualele iluminiștilor europeni, filme ca „Nouă săptămâni și jumătate“ etc. Poate mai bizară decât senzația pe care o ai când îți asculți pentru prima dată vocea înregistrată este cea pe care ți-o dă propria imagine filmată în timpul actului sexual. Într-un astfel de caz ești victima unei nemulțumiri profunde, din cauza așteptărilor fantasmatice
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
dezirabilă, dar este și înfricoșătoare. Acest atribut provine din cantita tea mică de informații pe care o ai despre el, mai ales dacă provii din mediul rural. Cineva înfricoșător este cineva ne cunoscut. Are o figură aparte, vorbele sale sunt bizare, gesturile îi sunt imprevizibile, miroase altfel, nu știi cum arată locul din care provine și ce vrea cu adevărat. Dar bariera cel mai dificil de depășit este faptul că nu-i cunoști limba. De aceea, relația voastră se va reduce
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
doi parteneri mai pot încerca o infinitate de atitudini corporale pe parcursul contactului sexual. Uneori, ei doresc să facă ceea ce n-a mai făcut nimeni sau ceea ce ei înșiși n-au mai făcut până atunci. Rezultă adesea un efort postural intens, bizar și inutil, dar care are rolul de a exprima virilitatea lui și capacitatea ei de a tolera situațiile extreme. Un exemplu potrivit de poziție „sportivă“ este cea în care bărbatul stă în picioare, femeia fiind încolăcită în jurul lui. Deși în
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
erotic concret. Mulți băieți spun că o fată bună la pat este o fată care face multe. Adică lărgește paleta de tehnici sexuale și chiar ajunge să furnizeze plăceri interzise (sex oral, sex anal, sex în trei, sex în locuri bizare etc). Dar aproape întotdeauna o astfel de fe meie bună în pat trăiește o dramă: drama femeii care oferă mult și nu primește în schimb suficient de mult. Cum e văzut „armăsarul“ Un băiat poate avea performanțe incontestabile la pat
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
intensă cu bărbați, dar are o prietenă apropiată și practică din când în când cu aceasta tribadismul (v. Lesbianism și tribadism). Trădarea bisexualului De multe ori, tehnica bisexualului se deosebește de a ce lor lalți prin măiestrie, nonconformism și chiar bizar. Fiind resimțită și ca o încununare a tandreței, relația homosexuală consolidează atașamentul celor doi. De aceea, aflând că partenerul său are și o relație heterosexuală, homosexualul simte trădarea ca fiind cu atât mai gravă, cu cât credea până atunci că
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
lapte, doi boi de plug, doi râmători, cinci capre, zece oi, uneori un cal. De țigani nici nu poate fi vorba. La acest nivel nu se poate vorbi de o foaie de zestre comple tă. Combinațiile sunt din cele mai bizare și arată starea de precaritate, graba cu care s-a alcătuit zestrea, în ultimul moment, în pragul căsătoriei, când cei din casă au ce dat fiecare câte ceva în speranța realizării unui Mariaj și ridică rii „pietrei de moară“ din casă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de conduită surprinzătoare au putut fi puse în lumină. S-a conchis repede că frustrația e foarte răspândită în zona politicului. Nu cumva "orfanii" acestei lumi joacă un rol mai important decât se bănuia? Ce a putut motiva un comportament bizar, o consecință cu totul neașteptată în cutare moment istoric? Ce loc ocupă "intimitatea" omului prins în evenimente? Ces malades qui font l'histoire (Paris, 1983) continuă seria explorărilor de acest tip și sistematizează noi observații, în care competența medicului se
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
una dintre consecințele neașteptate ale vizitei la țară, pe domeniul prietenului Alexandru, este întâlnirea cu Ordeanu, moșierul scăpătat, dar încă rafinat, în care Theodorescu este convins că se incarnează straniul salvator din vis; materializarea cuplului oniric și în special relația bizară cu Ordeanu îi provoacă dramatice și din ce in ce mai frecvente treceri dincolo de graniță realului; în fine, la fel ca în nuvelă, partida de cărți în care Theodorescu îl atrage pe moșier se încheie cu falimentul și sinuciderea acestuia din urmă. Cu exceptia acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
totul pare a fi mult prea puțin imaginația lui Catherine decât realitate. Filmul pare a fi omis ceva din tonul satiric al românului în favoarea unei scene horror, completate cu secvențe masochiste de vis, demne de un cinematograf expresionist. Apar personaje bizare, cum ar fi marchiza străină, si este depășită până și acuratețea istorică atunci cand Catherine și John Thorpe se destind în băile române, iar generalul Tilney are un vultur american pe post de animal de companie. Această producție a fost un
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, evoluează, prin intermediul literaturii modernismului, de la imaginea de cosmopolitism ce permite scriitorilor să se îndepărteze de realitatea din țările lor și să-și caute sursă în cultura europeană, până la transformarea acestuia în paradigmă artificialului și a bizarului. Decepția și deziluzia în fața confruntării dintre un Paris ideal, patria tuturor artiștilor, si Parisul real va servi și de contrapunct dialectic pentru alt mit care începe să apară, acela al naturii și al naturalului, ca și caracteristici specifice subcontinentului american
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
din ea, pe care el nu va ajunge s-o cunoască niciodată. Ca si cum, în mijlocul mizeriei și a nămolului, printre întunecimi, ar fi aflat un trandafir alb și delicat. Și ce era și mai ciudat era că el iubea monstrul acela bizar: dragonprințesă, trandafirnămol, fetițăliliac. Da, pe ființă aceea casta, caldă și poate coruptă care tremura aproape de el, aproape de pielea lui, convulsionata de cine știe ce înspăimântătoare coșmaruri"81. Martín este tocmai opusul sau, el este chiar puritatea care ar putea să o salveze
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
vizitat, o admirație totală, unanimă. Aflându-se printre primii vizitatori ai peșterii Lascaux, editorul de artă Albert Skira a fost frapat încă de la început de modernitatea, de atemporalitatea picturilor: "Aceste picturi preistorice, mărturii ale artei originilor, se dovedesc a fi bizar de apropiate de sensibilitatea modernă; când le privești, ai zice că timpul nu există". * * * Să ne oprim o clipă asupra acestei curiozități subliniate de Bataille: la Lascaux (și, desigur, la Chauvet), în peștera miraculoasă de la Lascaux, cel care deține rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de strigăte răsunătoare și de strâmbături oribile, care îi fac să râdă pe copii. În general, contemporanii noștri preferă să vadă dobitoacele pe ecrane, nu în natură. Sunt o mulțime de filme care ne arată speciile dispărute, cu obiceiurile lor bizare. Pentru Ingenioșii de rând (e valabil în mai multe domenii), imaginile (chiar și cele de sinteză) sunt mai adevărate, mai reale și mai puțin neliniștitoare decât ceea ce reprezintă ele. În realitate, de acum înainte, doar specia noastră mai este demnă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de imaginație, ireal. Conform opiniei lui Tzvetan Teodorov, condiția dobândirii fantasticului pur depinde de perfecta împletire dintre straniu și miraculos; pe înțelesul nostru, calitatea fantasticului este condiționată de proporția dintre ceea ce este supranatural, uimitor ămiraculos) și ceea ce este ciudat, neobișnuit, bizar ăstraniu); mai potrivit pentru opera lui Creangă este termenul de "fabulos" ă"fantastic, minunat").În poveștile lui Creangă, fabulosul prezintă mai multe particularități: -este tratat în mod realist, poveștile caracterizându-se prin "originala alăturare a miraculosului cu cea mai specifică
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
iaca ce iar îi iese Spânul înainte, îmbrăcat altfel și călare pe un cal frumos, și, prefăcându-și glasul ..."). Abia atunci când coboară în fântână, Spânul își striga numele ă"Chima răului") dovedind că este diavolul.Chiar și cele cinci apariții bizare ăcare-i vor însoți pe Harap Alb în ultima parte a călătoriei sale inițiatice) amintesc de fantasticul tratat în maniera realistă ăfiecare schiță de portret cuprinzând o trimitere la ființa umană):" Ce dihanie de om, o namilă de om, o arătare
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
moment de fericire/ și aripile lui căzute scârție sub picioarele tale pe/ zăpada ce de flori ce de ramuri ce de degete"... Ca și în literatura absurdă, impresia de insolit este garantată și prin alăturarea unor termeni neobișnuiți, adesea contradictorii, bizari 21. În mod evident, înaintea romanelor, textele poetice ale lui Blecher exprimă universul halucinant în care trăiește eul liric. Pasiunea pentru ,,obiectele efemere" în mișcare, pe care o exprimă majoritatea picturilor lui Edgar Germain Hilaire Degas, o întâlnim în unele
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
a panopticului cu figuri de ceară: Impresia generală și elementară de spectacular devenea o adevărată teroare îndată ce intram într-un panopticum cu figuri de ceară. Era o spaimă amestecată cu un fel de vagă plăcere și oarecum, cu senzația aceea bizară pe care o aveam fiecare câteodată de a mai fi trăit cândva într-un anumit decor 141 și nu în ultimul rând vitrina în care, asemena unui personaj din povestirile lui E. A. Poe, își recunoaște dublul deformat: Într-un rând
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
paludism din copilărie ale naratorului. Pentru crizele mele un medic fu consultat și el pronunță un cuvânt ciudat: paludism; fui foarte uimit că neliniștile mele atât de intime și secrete pot avea un nume și încă un nume atât de bizar.214 Putem afirma că scriitura lui Blecher este provoacată de boală și suferință și stimulată de observarea evoluțiilor fizio-psihologice. Personajul lui Blecher din această primă carte ,,trăiește cu ochii, cu urechile, cu nasul, cu pielea, cu toți porii, cu limba
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
care-l proiectează la nesfârșit în imaginar, toate aceste proiecții nefiind decât rezultatul unui refuz constant de a găsi ,,adevărul" în realitatea dată. Personajul Întâmplărilor... se simte închis în real ca într-un prizonierat care nu face decât să perpetueze ,,bizara aventură de a fi om"222. Tot în termeni kierkegaardieni, disperarea, ,,mala dia sufletului", afecteză personajele lui Blecher în momentul în care acestea conștientizează că ,,eului nu îi este dat să fie decât eu", iar în ,,disperarea de a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
într-o altă realitate mai adevărată, într-o structură pozitivă a cavernelor ei, astfel încât tot ce este scobit să devină plin, iar actualele reliefuri să se prefacă în viduri de formă identică, fără niciun conținut, ca fosilele acelea delicate și bizare care reproduc în piatră urmele vreunei scoici sau frunze ce de-a lungul timpurilor s-au macerat, lăsând doar sculptate adânc amprentele fine ale conturului lor224. Ideea enunțată este importantă pentru înțelegerea textului blecherian, cel puțin sub două aspecte. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
ale altor personaje din contingent și în final, ale propriei transformări. Definiția cea mai reușită pe care Blecher o dă existenței sale reale, ,,identității topice", conform terminologiei lui Maingueneau, care i-a fost dată, o găsim tot în paginile Întâmplărilor...: ,,bizara aventură de a fi om"238. Perspectiva aceasta asupra lumii și implicit asupra propriei existențe este urmuziană. Stamate, personajul lui Urmuz din Pâlnia și Stamate, privește ,,Kosmosul cu ironie și indulgență... cu scopul de a putea odată pătrunde și dispărea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]