6,134 matches
-
sa asupra Botezului, în lucrarea Christian Theology, Millard Erickson, de confesiune baptistă, face această declarație privind practica istorică a botezului nou-născutului: „Una dintre cele mai semnificative considerații se referă la lipsa oricărei indicații ferme că nou născuții ar fi fost botezați”<footnote Millard Erickson, Christian Theology, Baker Academic, 1998, p. 1111. De bună seamă că Erickson nu e singurul care susține această idee eronată, însă nu am considerat necesar să mai amintim și de alții - cei mai mulți dintre neoprotestanți - care împărtășesc această
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
cronologică, pe baza mărturiilor post apostolice și patristice, a istoriei Bisericii vechi - însă fără a avea pretenția de a fi exhaustivi -, că declarația lui Erickson și altele asemenea acesteia, sunt false, fiindcă, în realitate, există numeroase indicații că nou-născuții erau botezați. Vom trata problema din titlu, adresându-ne obiecțiilor care au fost ridicate contra acestor mărturii Și indicând că cel mai bun răspuns la întrebarea legată de practica post-apostolică și patristică a pedobaptismului este, pur Și simplu, un peremptoriu „da”. Pedobaptismul
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
oferă ca paradigme de trăire creștină aleasă, nutrind dezideratul de a se arăta în tot neamul de oameni astfel de ființe. Biblistul Joachim Jeremias susține că această ultimă frază Și verbul utilizat (μαθητεύειν) trebuie să însemne că aceste „persoane erau botezate ca nou-născuți în perioada dintre anii 80 Și 95 e. n.”<footnote Joachim Jeremias, Infant Baptism in the First Four Centuries, London, 1960, p. 72. footnote>, deci încă din secolul I, adică atunci pe când trăiau unii din apostoli. Kurt Aland<footnote
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
maturi (a părinților), dar mai curând într-o formă neevidentă, nu prea vizibilă, ca la Sfântul Ipolit al Romei, precum vom vedea câteva pagini mai încolo. Concluzionând, putem preciza că mărturia Sfântului Iustin este o dovadă certă că pruncii erau botezați chiar din secolul I. Alte argumente cât se poate de clare se pot deduce din alte două mărturii la persoana întâi, legate de îndelungate vieți creștine la sfârșitul secolului al II-lea - mărturisirea Sfântului Policarp, episcopul Smirnei: „86 de ani
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
p. 58-62. footnote>. Ultima aparține perioadei 190-191 e. n., ceea ce îi permite lui Jeremias să conchidă că Policrat<footnote A fost episcop al Efesului, printre ucenicii săi se pare că s-a numărat și Sfântul Irineu de Lyon. footnote> „a fost botezat pe când era copil, în jurul lui 125 e. n.”. Martiriul Sfântului Policarp al Smirnei este datat în anul 156, ceea ce înseamnă că Sfântul Policarp a beneficiat de un botez al nou-născutului, încă din secolul I<footnote Întrucât această mărturisire privind neîndoielnic timpul
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
în jurul lui 125 e. n.”. Martiriul Sfântului Policarp al Smirnei este datat în anul 156, ceea ce înseamnă că Sfântul Policarp a beneficiat de un botez al nou-născutului, încă din secolul I<footnote Întrucât această mărturisire privind neîndoielnic timpul de când s-a botezat o făcea în anul 156, rezultă că a primit Botezul în jurul anului 70 „în vârsta fragedă a copilăriei”; vezi Prof. J. Jeremias, Hat die Urkirche die Kindertaufe geübt?, ed. a II-a, Göttingen, 1949 și Pr. Prof. Dr. Grigore T.
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
făcea în anul 156, rezultă că a primit Botezul în jurul anului 70 „în vârsta fragedă a copilăriei”; vezi Prof. J. Jeremias, Hat die Urkirche die Kindertaufe geübt?, ed. a II-a, Göttingen, 1949 și Pr. Prof. Dr. Grigore T. Marcu, „Botezat-a pruncii Biserica primară?”, în Mitropolia Olteniei, Anul VIII (1956), Nr. 4-5, p. 182. footnote>. Făcând referire la mărturia Sfinților Părinți Și a scriitorilor bisericești, Sfântul Irineu de Lugdunum († 202), originar din Asia Mică Și care a fost ucenic al
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
întâi, după Cincizecime, să depună stăruința de a-și îndrepta misiunea către cei maturi, către adulți, căci ei trebuiau mai întâi creștinați, și apoi asupra copiilor acestora, cu care se putea întâmpla ceea ce s-a petrecut atunci când Sfântul Pavel a botezat familii întregi de convertiți: „casa lui Ștefana”, a temnicerului din Filipi, a Lidiei (Fap. 16, 14-15, 30-34; 1 Cor. 1, 16) etc. Cu alte cuvinte, nou-născuții și copiii puteau fi botezați ori odată cu părinții lor, ori mai târziu, după creștinarea
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
întâmpla ceea ce s-a petrecut atunci când Sfântul Pavel a botezat familii întregi de convertiți: „casa lui Ștefana”, a temnicerului din Filipi, a Lidiei (Fap. 16, 14-15, 30-34; 1 Cor. 1, 16) etc. Cu alte cuvinte, nou-născuții și copiii puteau fi botezați ori odată cu părinții lor, ori mai târziu, după creștinarea părinților lor. O altă operă ce face referire la pedobaptism este Apologia lui Aristide. Ea a fost scrisă probabil în timpul domniei împăratului Adrian (117-138). Aristide dezbate în amănunt viața morală și
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
tinerilor credincioși (vezi David F. Wright, op. cit., p. 10-11). footnote>. Înainte de anul 209, în Roma, Și posibil Și în Africa de Nord, botezul nou-născuților devenise rutină pentru credincioșii profesanți. Sfântul Irineu implică faptul că, în jurul mijlocului secolului al II-lea, nou-născuții erau botezați în Galia de Sud Și probabil în Roma Și Asia Mică. Unele dovezi pot fi cel mai bine interpretate cu referire la botezul copiilor de vârste fragede, dovezi furnizate de Sfântul Ipolit. Numeroase inscripții nu ne permit să determinăm dacă
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Și probabil în Roma Și Asia Mică. Unele dovezi pot fi cel mai bine interpretate cu referire la botezul copiilor de vârste fragede, dovezi furnizate de Sfântul Ipolit. Numeroase inscripții nu ne permit să determinăm dacă acei copii creștini fuseseră botezați ca nou-născuți sau ulterior, dar unele relevă că, în secolul al III-lea, se practica botezul de urgență al nou-născuților Și copiilor mai mari<footnote David F. Wright, op. cit., p. 21. footnote>. Începând cu veacurile III-IV, aproape fiecare scriitor creștin
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
ocazie Sfântului Ciprian - episcopul Cartaginei - să convoace un Sinod la anul 252. Sfântul Ciprian, în unire cu un sinod de 70 de episcopi și în numele acestora îi răspunde episcopului Fidus, menționează că nu numai de la 8 zile înainte se poate boteza copilul, ci chiar îndată după naștere<footnote Sf. Ciprian, Epistola LIX, De infantibus baptisandis, P. L. III, col. 1047; în ediții critice, această epistolă poartă numărul LXIV; vezi și Idem, Momenta veterum, I, 1014-1019, P. L. III, col. 1056. footnote
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Vechiul Testament care se aplica pruncilor la opt zile. Analogia a fost făcută mai întâi de Sfântul Apostol Pavel când scrie colosenilor că Botezul este „tăierea împrejur nefăcută de mână” (Col. 2, 11). footnote> și, prin urmare, nou-născutul să nu fie botezat și sfințit înainte de ziua a opta. Sinodul nostru a hotărât în cu totul alt fel. Punctul tău de vedere n-a fost aprobat de nimeni, ci noi toți am judecat mai degrabă că nu trebuie refuzate nici unui om venit pe
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
care, prin acest fapt, ajunge mai lesne să primească iertarea păcatelor, pentru că lui îi sunt iertate nu păcatele proprii, ci ale altuia. Și de aceea, preaiubite frate, sinodul nostru a luat hotărârea că nimeni nu trebuie oprit prin noi de la Botez și de la harul lui Dumnezeu, Care este față de toți milostiv, îndurător și iubitor. Deoarece acest lucru trebuie observat și păstrat față de toți, socotim apoi că trebuie păzit mai ales față de prunci și nou-născuți, care, prin chiar acest fapt, merită mai
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
credința statornică a Bisericii”, precum observă Fericitul Augustin<footnote Epistola CLXVI, 28, 23: „... Fericitul Ciprian nu a adus o hotărâre nouă, ci a păstrat credința statornică a Bisericii ca să îndrepteze pe cei ce socoteau că n-ar trebui să se boteze copilul înainte de ziua a opta de la naștere, când a socotit împreună cu unii episcopi ai săi că copilul se poate boteza curând după naștere”. A se vedea mai pe larg Pr. Gheorghe Soare, „Dispozițiuni canonice cu privire la Botez: Botezul copiilor”, în Duminica
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
nouă, ci a păstrat credința statornică a Bisericii ca să îndrepteze pe cei ce socoteau că n-ar trebui să se boteze copilul înainte de ziua a opta de la naștere, când a socotit împreună cu unii episcopi ai săi că copilul se poate boteza curând după naștere”. A se vedea mai pe larg Pr. Gheorghe Soare, „Dispozițiuni canonice cu privire la Botez: Botezul copiilor”, în Duminica Ortodoxă, Anul XXIII (1940), Nr. 3, p. 3 și † Nicolae, Mitropolitul Banatului, op. cit., p. 137. footnote>. Deci, în viziunea Sfântului
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
XIV, col. 1047B. footnote>. El și numește Botezul copiilor „predanie apostolică”<footnote De Genesi ad literam, V, 28, 39, P. L. XXXIV, col. 426. footnote>. Atunci când dă răspuns la nedumeririle de care sunt cuprinși unii „frați”, cum că pruncii sunt botezați pentru iertarea păcatelor (Fap. 2, 38), el spune: „Despre ce păcate este vorba? Când au putut ei păcătui? Cum s-ar putea reține un astfel de motiv, socotit temeinic pentru botezul copiilor, dacă nu se admite tâlcuirea pe care noi
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
se admite tâlcuirea pe care noi am dat-o: Nimeni nu este curat, măcar o zi de va fi viața lui pe pământ (Iov 14, 4 - n. n.)? Tocmai pentru că necurățiile din naștere sunt Șterse prin Taina Botezului, de aceea se botează copiii, căci (cum scrie la Scriptură), de nu se va naște cineva din apă Și din Duh, nu va putea să intre în Împărăția lui Dumnezeu (In. 3, 5)”<footnote Origen, Din omiliile Evangheliei de la Luca, Omilia a XIV-a
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Joachim Jeremias, Infant Baptism in the First Four Centuries ..., p. 73-75; Kurt Aland, op. cit., p. 49-52; Joachim Jeremias, The Origins of Infant Baptism ..., p. 28-32. Jeremias are probabil dreptate când susține că faptul că toți copiii, băieți Și fete erau botezați separat Și că părinții răspundeau pentru cei mici înainte de a fi botezați nu este un argument decisiv contra punctului de vedere după care botezul convertiților adulți (al prozeliților) are loc o dată cu cel al copiilor lor. footnote>. David F. Wright propune
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Aland, op. cit., p. 49-52; Joachim Jeremias, The Origins of Infant Baptism ..., p. 28-32. Jeremias are probabil dreptate când susține că faptul că toți copiii, băieți Și fete erau botezați separat Și că părinții răspundeau pentru cei mici înainte de a fi botezați nu este un argument decisiv contra punctului de vedere după care botezul convertiților adulți (al prozeliților) are loc o dată cu cel al copiilor lor. footnote>. David F. Wright propune următoarea întrebare: „cum era măsurată această capacitate de a vorbi pentru tine
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
persoanele aflate la vârste responsabile<footnote David F. Wright, op. cit., p. 5. footnote>. Problema poate fi abordată Și altfel. Dacă am îndepărta trei propoziții scurte referitoare la parvuli, restul lucrării ar reclama concluzia că numai credincioșii care profesau credința erau botezați<footnote Kurt Aland (op. cit, p. 50) menționează că „este prezent întregul material necesar pentru o ipoteză plauzibilă a interpolării”. Joachim Jeremias spune (The Origins of Infant Baptism ..., p. 40) că nou-născuții sunt totuși menționați, chiar dacă într-un mod „neașteptat
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
că nou-născuții sunt totuși menționați, chiar dacă într-un mod „neașteptat”. footnote>. Botezul nou-născuților se ascunde sub mantia botezului credincioșilor, deși este destul de evident. La urma urmei, Sfântul Ipolit, descriind felul cum se săvârșea botezul în timpul său, mărturisea destul de tranșant: „Se botează mai întâi copiii ... apoi bărbații și femeile”<footnote La tradition apostolique, în Sources Chrétiennes, n. 11 bis, Les Éditions du Cerf, Paris, 1968, p. 80. footnote>. E apodictic deci că acesta e un argument solid al botezării pruncilor și o
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
în întrebarea Și răspunsul asociat nou-născuților, ceea ce ne atrage atenția asupra includerii lor, chiar dacă devenită deja rutină, în procedura botezului. Dovezile aproape contemporane aduse de Tertulian din Africa de Nord sub dominație romană ne relevă în mod clar că nou-născuții (parvuli) fuseseră botezați sau erau botezați în acele Ținuturi, dar nu ne spun Și cât de bine sau de cât timp era stabilită această practică. În privința concepției lui Tertulian vizavi de tema noastră se naște întrebarea: Pare preferința sa pentru amânarea botezului („să
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
răspunsul asociat nou-născuților, ceea ce ne atrage atenția asupra includerii lor, chiar dacă devenită deja rutină, în procedura botezului. Dovezile aproape contemporane aduse de Tertulian din Africa de Nord sub dominație romană ne relevă în mod clar că nou-născuții (parvuli) fuseseră botezați sau erau botezați în acele Ținuturi, dar nu ne spun Și cât de bine sau de cât timp era stabilită această practică. În privința concepției lui Tertulian vizavi de tema noastră se naște întrebarea: Pare preferința sa pentru amânarea botezului („să fie făcuți creștini
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Epistolae et decreta, P. L. XII, col. 1135 la Ioan Saucă, „Taina Sfântului Botez de-a lungul vremii (I)”, în Mitropolia Banatului, Anul XXXIV (1984), Nr. 5-6, p. 300-301. footnote>. Prin sinodul de la Mileve (416) se anatematizau cei ce nu botezau copiii<footnote N. Milaș, Canoanele Bisericii Ortodoxe însoțite de comentarii, vol. II, p. I, Arad, 1934, p. 271 și Ioan Saucă, op. cit., p. 300-301. footnote>, iar prin canonul 110 al Sinodului de la Cartagina din 418, se cerea botezarea copiilor întru
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]