3,756 matches
-
Spălat de ape și uzat de trecerea timpului, interiorul a fost odată pictat în întregime, probabil încă din secolul 18. Dar nu numai atât, așa după cum se ținea obiceiul în satele sălăjene, chiar si exteriorul a fost odată pictat, între brâul puternic profilat ce încinge biserică și streașina largă, protectoare. Aripile larg întinse ale consolelor de streașina din jurul altarului poligonal stăteau în acele vremuri ca niște file deschise de carte, viu colorate, din care puteau să citească oamenii simpli și neștiutori
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
1733. Așezată pe deal, biserica este o dovadă a iscusinței meșterilor lemnari de pe valea Agrijului. Este construită din bârne cioplite, așezate în cununi orizontale, în sistemul constructiv „blockbau”, îmbinate la colțuri în cheotori simple. Exteriorul bisericii este încins de un brâu în „frânghie”, același motiv fiind ales și pentru decorarea ancadramentului ușii de intrare de pe latura de sud. Pereții stau pe tălpi masive de lemn, așezate la rândul lor pe un strat de piatră. Arcul transversal al bolții naosului, pornit din
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
în partea din spate (latura de nord a bisericii) față de latura de sud a bisericii, unde acesta are o lățime de aprox. 1 m. Diferența este explicabilă, întrucât latura sudică adăpostește și intrarea în biserică. Construcția este înconjurată de un brâu decorativ, simplu amplasat în partea mediană a pereților. Intrarea în biserică este tratată cu o grijă aparte. Partea superioară a intrării este rotunjită iar foaia ușii este formată din stânduri prinse cu cuie de fierărie. Ușa este încadrată de decorațiuni
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
colțuri ale foișorului de câte patru turnulețe mici. Cu scop decorativ, atât în partea de vest a coamei acoperișului cât și în extremitățile estice, sunt amplasate mici copertine cu baza semicirculară. De asemenea, turnul are amplasat în zona mediană un brâu, executat sub forma unei mici streașini. În interior, spațiul este delimitat după canoanele bisericești, regăsindu-se spațiile consacrate: pronaos, naos și absida altarului. Trecerea din pronaos spre naos se face prin cadrul ușii ce copiază forma cadrului intrării în biserică
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
intrarea la turnul cu clopote și la loja corului, dar ulterior aceasta a fost închisă, fiind scoasă în pridvor. Naosul ocupă spațiul cel mai mare din ansamblu. Are o boltă înaltă, frumos arcuită, retrasă de la pereți pe grinzi sculptate cu brâu în "funie". Altarul, dispus spre răsărit, are formă poligonală, iar tavanul boltit se racordează cu pereții prin trei fâșii înclinate. Turnul-clopotniță măsoară de două ori înălțimea navei bisericii având o siluetă deosebit de zveltă. El are baza în patru laturi, ca
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
deschis spre bătătura bisericii. Intrarea în tinda se făcea prin pridvor pe latura de sud. Altarul era mai îngust decât corpul bisericii și încheiat în cinci laturi. Din imagini se remarcă tratarea decorativă a stâlpilor pridvorului, al portalului de la intrare, brâul care înconjura biserică și consolele puternice ieșite în trepte. Construcția nu se deosebea de majoritatea celorlalte biserici sălăjene în ceea ce privește interiorul. Acesta avea o tinda întunecoasa tăvănită pe sub tălpile turnului și un naos boltit luminat prin patru ferestre mărunte, câte două
Biserica de lemn din Peceiu () [Corola-website/Science/309981_a_311310]
-
deschis spre bătătura bisericii. Intrarea în tindă se făcea prin pridvor, pe latura de sud. Altarul era mai îngust decât corpul bisericii și încheiat în cinci laturi. Din imagini se remarcă tratarea decorativă a stâlpilor pridvorului, al portalului de la intrare, brâul care înconjura biserica, toate foarte asemănătoare celor întâlnite la Fildu de Sus. Biserica din Ban nu se deosebea de majoritatea celorlalte biserici sălăjene în ceea ce privește interiorul. Acesta avea o tindă îngustă și întunecoasă, tăvănită pe sub tălpile turnului. Naos era boltit și
Biserica de lemn din Ban () [Corola-website/Science/310413_a_311742]
-
cu o fructieră clasică. Cea mai veche ceașcă dacică cunoscută (găsită la Schela Cladovei, lângă Turnu Severin) datează din sec. II î.e.n. Ornamentația este încă simplă, reducându-se la linii incizate, alveole făcute cu degetul, precum și proeminențe în relief de brâie, butoane, uneori chiar reprezentări schematice de flori sau animale. În secolele III-II î.e.n. vasele sunt lucrate mult mai îngrijit. Formele de bază rămân aceleași, dar cu un număr mare de variante și (fără a fi încă pictate) cu un mult
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
schematice de flori sau animale. În secolele III-II î.e.n. vasele sunt lucrate mult mai îngrijit. Formele de bază rămân aceleași, dar cu un număr mare de variante și (fără a fi încă pictate) cu un mult mai bogat repertoriu ornamental: brâu în relief cu alveole, torți (în cazul cănilor de lux) lucrate în torsadă, ornamente lustruite. Nu este, firește, cazul chiupurilor, a vaselor mari servind la păstrarea proviziilor, îngropate în pământ și atingând chiar o dimensiune de 2,20 m. În
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Silviu Andrieș-Tabac; pictor - Veaceslav Racov. Stema - un câmp fascinat în burele ondulate, roșu-vișiniu și argint alternîndu-se, o cupă de vin de aur. Scutul timbrat de o coroană murală de aur cu trei turnuri. Drapelul - pânză drepunghiulară (3x2) fasciată în 15 brîie, roșu-vișinii și albe alternându-se. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: În orașul Ialoveni sunt înregistrați 1.300 agenți economici, cea mai mare parte a lor o constituie întreprinderile cu drept de persoane fizice - 96% din numărul
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
și Sîngera la est, cu Băcioiul Nou la nord, cu Chișinău la nord-vest, cu Ialoveni la vest și cu Zîmbreni, Răzeni și Țipala la sud. Este situat în partea centrală a regiunii fizico-geografice „Codru”. Teritoriul comunei Băcioi este situat în brâul climatic temperat, ceea ce determină particularitățile climei temperat continentale cu ierni blânde, dar uneori și cu zile geroase. Vara clima este foarte variată. În aceeași zi poate fi soare, ploi, grindină etc. Solul constituie principala bogăție naturală a Băcioiului. Solul în
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
Femeile aveau grijă să prelucreze lîna, inul, cînepa, să țese pînză, stofă, covoare, țoluri pentru a îmbrăca familia și casa. Pentru iarnă confecționau sumane, mantale, iar pentru vară îmbrăcămintea era din țesătură fină din in și cînepă. Pentru bărbați țeseau brîie din lînă. Din blănuri făceau cojoace, bondițe, căciuli. Din lînă toarsă femeile, fetele, împleteau broboade, îmbrăcăminte pentru iarnă. Încălțămintea o confecționau din piele, bunăoară opincile. Boierii purtau cizme și ghete. Din mîncărurile preferate erau: răciturile, sarmalele, plăcintele, zama, sosul, friptura
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
4500-3000 î.e.n. Localnicii construiau case din nuiele și lut, se ocupau cu prelucrarea pământului, creșterea animalelor și se îndeletniceau cu meșteșugăritul, făceau diverse obiecte de uz casnic din argilă, cremene și oase de animale. Vasele de argilă erau împodobite cu brâie trasate cu vopsea cafenie, roșie sau albă. În epoca bronzului (1400-1300 î.e.n.) au existat ale 2 sate. Pe locul acestora au rămas movile de cenușă, case arse, vase și alte obiecte. În perioada romană a a luat ființă o altă
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Dealul Prilejnei, Dealul Săracului iar dintre văi sunt: Valea lui Stan, Valea Izvoarelor, dintre râpi sunt: Râpa Chirău, Râpa Hucișca, Râpa Șarbin, Râpa Moroveii etc. Solurile satului în proporție de 75 % cernoziomurile obișnuite și carbonatice. Satul Mașcăuți este situat în brâul temperat-continental și face parte din zona Podișului Central. Condițiile agroclimaterice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum ar fi: viticultura, pomicultura, cultura cerealelor. Factorii ce favorizează acest tip de climă sunt masele de aer reci ale anticiclonului continental și aer
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
Poenii, Găvanul, Chiscul Nalt, Dealul Sacarenilor, Dealul Morilor etc, iar dintre vali sunt Valea Cogilnicului, Valea Voloșenilor, Valea Părului,Valea Ulmului, Valea Lupului, Valea Bătrânei etc. Solurile satului Ciuciuleni sunt în proporție de 75% cernoziom. Satul Ciuciuleni este situat în brâul climatic temperat și face parte din zona naturală de Silva stepa și silvostepa. Condițiile agroclimatice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum ar fi: pomicultura, viticultura, cultura cerealelor. Factorii ce favorizează acest tip de climă sunt masele de aer umed
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
depresiune cu câteva lacuri mai mari. Astăzi, Țara Bârsei prezintă trei zone distincte: Masivul Postăvaru este alcătuit din calcare jurasice și conglomerate cretacice, având un pronunțat profil de piramidă. El înconjoară stațiunea Poiana Brașov, pe latura ei nord-vestică, printr-un brâu de munți cu aspect de măguri — Munții Poienii Brașovului. Un pinten al Postăvarului, întins către NNE, îl reprezintă muntele Tâmpa, formațiune calcaroasă ce se ridică la 400 m față de municipiul Brașov. Măgura Codlei este alcătuită în principal din conglomerate, gresii
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
în toate trei culturile. Este cunoscut mai degrabă prin numele slav „Borița” și este practicat mai ales la [[ceangăi]], pe [[28 decembrie]]. Costumul și jocul în sine reprezintă o variantă a călușarilor. Peste cămașă, jucătorii (în număr par) poartă două brâie de piele, împodobite cu nasturi și așezate cruciș pe umeri. Deși ceangăii poartă în mod obișnuit cizme, de data aceasta ei sunt încălțați cu opinci, la călcâi având „pintin”, iar la glezne clopoței. Mai demult, ei purtau toporiști, mai la
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
bârsan]] Cel mai popular joc românesc din Țara Bârsei este Brașoveanca, dansat în special la nunți. Acesta se joacă în perechi, cu mâinile împreunate. Zona coregrafică [[Bran]]-[[Zărnești]] cuprinde în medie circa 30 de jocuri cu o mare diversitate tipologică. Brâul ocupă primul loc în această categorie. Acesta este de mai multe tipuri și variante. Brâiele mocănești — jocuri prin excelență bărbătești — sunt executate în semicerc, dansatorii find prinși de brâu, ori de umeri. Mișcările circulare sunt alternate cu figuri virtuoase, executate
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
nunți. Acesta se joacă în perechi, cu mâinile împreunate. Zona coregrafică [[Bran]]-[[Zărnești]] cuprinde în medie circa 30 de jocuri cu o mare diversitate tipologică. Brâul ocupă primul loc în această categorie. Acesta este de mai multe tipuri și variante. Brâiele mocănești — jocuri prin excelență bărbătești — sunt executate în semicerc, dansatorii find prinși de brâu, ori de umeri. Mișcările circulare sunt alternate cu figuri virtuoase, executate pe loc: bătăi de palme ori în pinteni — fie în săritură, fie pe sol —, cârlige
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
în medie circa 30 de jocuri cu o mare diversitate tipologică. Brâul ocupă primul loc în această categorie. Acesta este de mai multe tipuri și variante. Brâiele mocănești — jocuri prin excelență bărbătești — sunt executate în semicerc, dansatorii find prinși de brâu, ori de umeri. Mișcările circulare sunt alternate cu figuri virtuoase, executate pe loc: bătăi de palme ori în pinteni — fie în săritură, fie pe sol —, cârlige, flexiuni etc. Ritmul melodiei este binar sincopat iar mișcarea este viguroasă. Principalele tipuri de
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
ori de umeri. Mișcările circulare sunt alternate cu figuri virtuoase, executate pe loc: bătăi de palme ori în pinteni — fie în săritură, fie pe sol —, cârlige, flexiuni etc. Ritmul melodiei este binar sincopat iar mișcarea este viguroasă. Principalele tipuri de brâu mocănesc sunt: De doi sau Ca la Breaza este un joc cu o amplă arie de răspândire în România. Formele lor de desfășurare sunt variante: perechi în linie și în cerc, ori grup în cerc. Prizele între dansatori sunt multiple
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
cuprinse între 900 și 1400 m; ele sunt alcătuite din fag(Fagus silvatica), molid(Picea abies), brad(Abies alba), paltin de munte(Acer pseudoplatanus), ulm de munte(Ulmus glabra), scoruș de munte(Sorbus aucuparia). "Pădurile de fag" înconjoară ca un brâu masivul pe laturile sale nordice și vestice, ocupând spațiile cuprinse între 500 și 1050 m, iar pe văi urcă pană la 1500 m, îndeosebi în bazinul Grădiștei. În "lungul râurilor" se dezvoltă pâlcuri de anin și specii ierboase, ca: morcovul
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
balustrade metalice formate din 8 panouri cu cercuri cu decor radial, goticizant. Podul prezintă o singură deschidere de 10,40 m, formată din patru traverse metalice arcuite, asamblate la cheie prin bulonare și decorate cu rozete și cu câte un brâu de elemente înscrise în cercuri. Arcele au secțiune constantă (circa 50x10 cm) cu ornamente vegetale sau geometrice de factură neogotică. Traversele metalice arcuite din partea de sud au cercurile cu diametru maxim decorate cu stema Sibiului, iar cele din partea de nord
Podul Minciunilor din Sibiu () [Corola-website/Science/306329_a_307658]
-
Petrașcu rămâne calitatea de temelie a sculpturii însăși: cultul formei pline, legată de spațiu și lumină". Artista nu caută în chipul celui portretizat o dominanță expresivă, ci reconstituie, în ansamblul detaliilor, atributele unei personalități. Portretul actriței Elvira Godeanu, goală până la brâu, este naturalist și discret hieratic în același timp, preluând îndrăzneț și neconvențional tipologia clasică a bustului fără brațe. Portretul în marmoră al unei alte actrițe cunoscute, Agepsina Macri, soția lui Victor Eftimiu, expus la Salonul Oficial din 1934, încalcă de
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
de mânie și uitând dragostea părintească, s-a pornit asupra ei, ca totdeauna, apucând-o de cosițe ca să o bată până ce se va liniști. Dar, nemaifiind stăpân pe el, a aruncat în ea cu toporul pe care-l avea la brâu și, lovind-o, a rănit-o la un picior. Iar din această rană sfânta a murit pe loc. Și tot locul acela s-a umplut de lumină. Sfânta era în vârstă de doisprezece ani când a murit. Venindu-și în
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]